tag:blogger.com,1999:blog-64300746200314593052024-02-22T01:41:15.002-08:00CSRScentrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.comBlogger174125tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-42044509987854353522024-02-22T01:40:00.000-08:002024-02-22T01:40:20.842-08:00Viața cotidiană în URSS. Impresii din literatură și scrieri memorialistice. <p style="text-align: justify;"><span style="background-color: white; color: #222222;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului vă invită la prima manifestare științifică din acest an organizată de Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu”, cu tema </span></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="background-color: white; color: #222222;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><i>Viața cotidiană în URSS. Impresii din literatură și scrieri memorialistice</i>. </span></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="background-color: white; color: #222222;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Seminarul este organizat împreună cu Departamentul de Filologie Rusă și Slavă, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București și va avea loc miercuri, 28 februarie, cu începere de la ora 11, la Sala de Consiliu, etajul 1, sediul FLLS din strada Pitar Moș, nr. 7-13.</span></span></p><p><span style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></span></p><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisMeM4lyi6nzfsA2tNcxC5kznIhrepScOTxGbC-czfEtGbIjVMmVCOdLveffsicV-86XiRBOYx6R19aEoSmUJDpL6pSRaZWpXJ_fz9ZE80qraE6ir5J9DlGV2Fdw5_C5lUPqBc2NkYzSoJLiVvJ4pk4WkFqBtCDAHcRIDNrWz9fB_wViFOlh984JUW3eQc/s2048/428354905_873598954564736_445250257659649854_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1448" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisMeM4lyi6nzfsA2tNcxC5kznIhrepScOTxGbC-czfEtGbIjVMmVCOdLveffsicV-86XiRBOYx6R19aEoSmUJDpL6pSRaZWpXJ_fz9ZE80qraE6ir5J9DlGV2Fdw5_C5lUPqBc2NkYzSoJLiVvJ4pk4WkFqBtCDAHcRIDNrWz9fB_wViFOlh984JUW3eQc/w283-h400/428354905_873598954564736_445250257659649854_n.jpg" width="283" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4CH9faXlJYHKURmq8NQ_jorEGh8HNqCRuHtz1z5QP5T-tJ9O_OWsyngj9W7xWc232KrueiVabxA9NEk7tMz3nlex07hHZjl_g2P8_XSp7WVvMBNCK7UTWIwM3o6UWdNlcJSrioXPnNvSBk2Nj7wnyIgOuG1v-XWubkbl49B1eRBPl0isWrdL1nOl3SyOX/s757/428614708_873598884564743_7725151130175307870_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="757" data-original-width="543" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi4CH9faXlJYHKURmq8NQ_jorEGh8HNqCRuHtz1z5QP5T-tJ9O_OWsyngj9W7xWc232KrueiVabxA9NEk7tMz3nlex07hHZjl_g2P8_XSp7WVvMBNCK7UTWIwM3o6UWdNlcJSrioXPnNvSBk2Nj7wnyIgOuG1v-XWubkbl49B1eRBPl0isWrdL1nOl3SyOX/w288-h400/428614708_873598884564743_7725151130175307870_n.jpg" width="288" /></a></div><br /><span style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: small;"><br /></span><p></p>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-54561975954681420592023-11-02T12:13:00.004-07:002023-11-02T12:13:31.206-07:0080 de ani de la blocada Leningradului<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: georgia; font-size: large;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: georgia; font-size: large;">Manifestarea se va desfășura în Sala de consiliu, etaj 1, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, </span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: georgia; font-size: large;">Strada Pitar Moș, nr. 7-13.</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihxQ1atm5Vms7Fc8Zkj7DF49dtfwBCR2TlS4E-P6PiJ7hFKz0gucWdyK2DBS0R35gv7ijglopwBteq5M5gRplYks0el7kzC0Xdkjf_xAOn1bYdSwu8YJ-sQJ9dd8Ia4-EKoE5MGRLoOw8K6_jHiE4e86zO0md2OaDOeVGmVuw5MymkFbjPiCcg2bFsFn9x/s1755/Blocada-Leningrad%20vers%203%20(1)_page-0001.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1755" data-original-width="1240" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihxQ1atm5Vms7Fc8Zkj7DF49dtfwBCR2TlS4E-P6PiJ7hFKz0gucWdyK2DBS0R35gv7ijglopwBteq5M5gRplYks0el7kzC0Xdkjf_xAOn1bYdSwu8YJ-sQJ9dd8Ia4-EKoE5MGRLoOw8K6_jHiE4e86zO0md2OaDOeVGmVuw5MymkFbjPiCcg2bFsFn9x/w452-h640/Blocada-Leningrad%20vers%203%20(1)_page-0001.jpg" width="452" /></a></div> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTa0tDjsEM0CJMTppAFFizL2DTRA28hLFdyqqpbcuW9xD7A-SlJIibxhv3CzaKRJ0X1HqoHKrKLP4pt-YP3mn7rFgxGCBz_5mKfqquaO1FSYAQvg5AslkqTBd7_zQGhovN069UO4_nlHYKMxM3smCOr8M8qYScJM6fnbPItFMXZFM4gkL6aa1-vQNyex4s/s1754/Program%20(1)_pages-to-jpg-0002.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1241" data-original-width="1754" height="283" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTa0tDjsEM0CJMTppAFFizL2DTRA28hLFdyqqpbcuW9xD7A-SlJIibxhv3CzaKRJ0X1HqoHKrKLP4pt-YP3mn7rFgxGCBz_5mKfqquaO1FSYAQvg5AslkqTBd7_zQGhovN069UO4_nlHYKMxM3smCOr8M8qYScJM6fnbPItFMXZFM4gkL6aa1-vQNyex4s/w400-h283/Program%20(1)_pages-to-jpg-0002.jpg" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifjATARV95SSYecd7ND7rvVWfEjHvUVrIP6tRK9owhAmoKNTKzThofBsy6STH4MS-LlzKoLm4wm4qvvO-xqcyz70XL3uEYxAkb3czddTj9ZtkJjti8RJT6w9GwJTyAVx4AM5cxl3UzDyEWl_WevRh4Cp1tnyIvmSKWyo7qhyphenhyphenXFC6vEOza8qhT1t_udw4Ae/s1754/Program%20(1)_pages-to-jpg-0001.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1241" data-original-width="1754" height="283" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifjATARV95SSYecd7ND7rvVWfEjHvUVrIP6tRK9owhAmoKNTKzThofBsy6STH4MS-LlzKoLm4wm4qvvO-xqcyz70XL3uEYxAkb3czddTj9ZtkJjti8RJT6w9GwJTyAVx4AM5cxl3UzDyEWl_WevRh4Cp1tnyIvmSKWyo7qhyphenhyphenXFC6vEOza8qhT1t_udw4Ae/w400-h283/Program%20(1)_pages-to-jpg-0001.jpg" width="400" /></a></div><br /><br /><p></p>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-8444169054514554562023-10-16T12:28:00.001-07:002023-10-16T12:28:03.360-07:00Lansarea revistei „Arhivele Totalitarismului”<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh69I9Ekqm3oN1wN2uP1YZ7I630shLZFvwqEb85hfyDrFwoSvAvfgiqZX_8xcQcblpuBEFvdPLs_N1IGCplTbEGzqvBUdJ25VgQUJTry1Tg3Wr1kNQA6tvdTg3C2kkn_-wfv7y_EIOeDPE_vjL4o78nhpAVf75luuLXTWb7EjrH95fYj0i2nxVZhpdSN5Gy/s1650/Afis%20AT%2018%20octombrie_page-0001.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1650" data-original-width="1275" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh69I9Ekqm3oN1wN2uP1YZ7I630shLZFvwqEb85hfyDrFwoSvAvfgiqZX_8xcQcblpuBEFvdPLs_N1IGCplTbEGzqvBUdJ25VgQUJTry1Tg3Wr1kNQA6tvdTg3C2kkn_-wfv7y_EIOeDPE_vjL4o78nhpAVf75luuLXTWb7EjrH95fYj0i2nxVZhpdSN5Gy/w494-h640/Afis%20AT%2018%20octombrie_page-0001.jpg" width="494" /></a></div><br /> <p></p>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-27690687864304160652023-10-08T09:37:00.001-07:002023-10-08T09:40:19.493-07:00Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului - 30 de ani de activitate științifică<br /><br /><div style="text-align: center;"><b><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului - </span></b></div><div style="text-align: center;"><b><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">30 de ani de activitate științifică</span></b></div><div style="text-align: center;"><b><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /></span></b></div><div style="text-align: center;"><b><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">1993-2023</span></b></div><div style="text-align: center;"><b><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /></span></b></div><div style="text-align: center;"><b><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Sesiune aniversară, Marți, 10 octombrie 2023, ora 11, Aula Academiei Române</span></b></div><div style="text-align: center;"><b><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Calea Victoriei, nr. 125</span></b></div><div style="text-align: center;"><b><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /></span></b></div><div style="text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizE1mDPw-N95D9-1LKO3v3xsR4uTedgCqXKScpePptF4BQQ_qh8fkf69AIAZetRQsW5xXIGWXXyJtw8NLDUqZSy8MrQK45rKYOHPos9IIXQfSsqhzHHd-AO8SFkVt8A3hyphenhyphenkCtSDWul9jdH3y1aED6WX4Z0MyfDgg10VkdyGVvvdUZjapDLBZG_Nv8ku-H_/s905/380327186_226823870380132_2058245880140471675_n.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="905" data-original-width="642" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizE1mDPw-N95D9-1LKO3v3xsR4uTedgCqXKScpePptF4BQQ_qh8fkf69AIAZetRQsW5xXIGWXXyJtw8NLDUqZSy8MrQK45rKYOHPos9IIXQfSsqhzHHd-AO8SFkVt8A3hyphenhyphenkCtSDWul9jdH3y1aED6WX4Z0MyfDgg10VkdyGVvvdUZjapDLBZG_Nv8ku-H_/w284-h400/380327186_226823870380132_2058245880140471675_n.jpg" width="284" /></a></div><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_OX4erRK2htxJ39PF_FeJoUakqYFu6PgHnMK5EpH_TyjpUel825wMHu0OfmbD9cBsXATjOg6ZzZI8lID2cXm_Vlp8rcjk-4yGGc41WbA4ZPzQNofzwo_T4JPTbsci-ZdkM3XUNa2V6oY8wdEcVOXkRa3PIYRt3TLkATWsuJMvrhicGimHC_Dfxc0lAv0i/s1024/386332991_232746869787832_3656978229979450467_n.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="724" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_OX4erRK2htxJ39PF_FeJoUakqYFu6PgHnMK5EpH_TyjpUel825wMHu0OfmbD9cBsXATjOg6ZzZI8lID2cXm_Vlp8rcjk-4yGGc41WbA4ZPzQNofzwo_T4JPTbsci-ZdkM3XUNa2V6oY8wdEcVOXkRa3PIYRt3TLkATWsuJMvrhicGimHC_Dfxc0lAv0i/w283-h400/386332991_232746869787832_3656978229979450467_n.jpg" width="283" /></a></div><b><br /><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhag00ocG1oZPBiL2e2OYANDMKOHDUDxRDT8QaZz47f5fx_yFXGgMFwjgn_x4826A8jeLdBGYo99jXu-_BNj1Ska1vQjEOC7tYRzfdXdaVvF51Szq_OAXFcWKL_Qw5kZN95GxgmQUCcrRxLdrvmIzQnlY84zOE9WmadxqNNABdSQHrPZnBgbQcA7wVGGBd7/s1600/386657724_232743176454868_3701915961493880028_n.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1130" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhag00ocG1oZPBiL2e2OYANDMKOHDUDxRDT8QaZz47f5fx_yFXGgMFwjgn_x4826A8jeLdBGYo99jXu-_BNj1Ska1vQjEOC7tYRzfdXdaVvF51Szq_OAXFcWKL_Qw5kZN95GxgmQUCcrRxLdrvmIzQnlY84zOE9WmadxqNNABdSQHrPZnBgbQcA7wVGGBd7/w283-h400/386657724_232743176454868_3701915961493880028_n.jpg" width="283" /></a></div><br /><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /></span></b></div>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-82909254164520196152023-09-05T11:59:00.002-07:002023-09-05T12:11:47.683-07:00Dimitrie Cantemir: Cărturar marcant în istoriografia română și universală<div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;">Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu” din cadrul INST vă invită miercuri 13 septembrie 2023 la manifestarea <i>Dimitrie Cantemir: Cărturar marcant în istoriografia română și universală.</i> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;">Manifestarea, pregătită în contextul aniversării Anului Cantemir, va avea loc la Casa Oamenilor de Știință, Sala de conferințe, Parter Vest, orele 11.00-13.00. </span></div><div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXJSkX31oMQArpdOYq7jQoPVqIXYCiERINGNJQ7tXlEjv05BMpzKBUPtiyy4e8O8CHSan2HpXgQXA5k_mvTomuUPXXWXHJfIYCBptG4QCO_4X1MTQEp8jlL_mvJxu8Q5a3jmBBM1mDR0wYOFGsto6MWOABy8x_uWjEIME_F_fSr462nBmqpnaWsFDkCDe5/s4961/Cantemir-13-septembrie%20(1).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="4961" data-original-width="3508" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXJSkX31oMQArpdOYq7jQoPVqIXYCiERINGNJQ7tXlEjv05BMpzKBUPtiyy4e8O8CHSan2HpXgQXA5k_mvTomuUPXXWXHJfIYCBptG4QCO_4X1MTQEp8jlL_mvJxu8Q5a3jmBBM1mDR0wYOFGsto6MWOABy8x_uWjEIME_F_fSr462nBmqpnaWsFDkCDe5/w453-h640/Cantemir-13-septembrie%20(1).jpg" width="453" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: right;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhO4eS0hD_WcRnvf9OTBUHRybQ65Y1bCB6feDPjrGWceLc0CTZ_Eo0QWocixhWMVrWmCmQHMZjmhL18AerbW7JvcO6AGWqkIvYYGh9V7kpG2QdvJgPGSXZjfl44Ly0jzM6CpQdg5daDh-2bt_DWRu4yeKA9IS97PuJUK1SkeLINm0e0vbfY_8eSwXhNfPH5/s3508/13-septembrie-CSRS.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2480" data-original-width="3508" height="283" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhO4eS0hD_WcRnvf9OTBUHRybQ65Y1bCB6feDPjrGWceLc0CTZ_Eo0QWocixhWMVrWmCmQHMZjmhL18AerbW7JvcO6AGWqkIvYYGh9V7kpG2QdvJgPGSXZjfl44Ly0jzM6CpQdg5daDh-2bt_DWRu4yeKA9IS97PuJUK1SkeLINm0e0vbfY_8eSwXhNfPH5/w400-h283/13-septembrie-CSRS.jpg" width="400" /></a></div><br /><div><br /></div>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-85356043411024754902023-02-15T11:18:00.004-08:002023-02-15T11:18:58.117-08:00,,80 de ani de la bătăliile de la Stalingrad și Kursk: consecințe și semnificații”<p> <span style="color: #222222; font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Institutul Na</span><span style="color: #222222; font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">ț</span><span style="color: #222222; font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">ional
pentru Studiul Totalitarismului, Centrul de Studii Ruse </span><span style="color: #222222; font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">ș</span><span style="color: #222222; font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">i Sovietice ,,Florin
Constantiniu</span><span style="color: #222222; font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">”</span><span style="color: #222222; font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"> v</span><span style="color: #222222; font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">ă</span><span style="color: #222222; font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"> invit</span><span style="color: #222222; font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">ă</span><span style="color: #222222; font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"> la Masa rotundă cu tema:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;"><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> </span></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: center; text-indent: .5in;"><span style="color: red; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">,<b>,80 de ani de la bătăliile de la Stalingrad </b></span><b><span style="color: red; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Cambria; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ș</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">i Kursk: consecin</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Cambria; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ț</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">e </span></b><b><span style="color: red; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Cambria; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ș</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">i semnifica</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Cambria; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ț</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ii</span></b><b><span style="color: red; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Book Antiqua"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">”<o:p></o:p></span></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: center; text-indent: .5in;"><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;"><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Vor prezenta comunicări: <b>Dr.
Ilie Schipor, Dr. Constantin Corneanu, Dr. Alin Spânu<o:p></o:p></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;"><b><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> </span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;"><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Manifestarea va avea loc joi, <b>23 februarie 2023,</b> <b>orele
11.00-13.00 în Sala de Conferin</b></span><b><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: Cambria; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ț</span></b><b><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">e a Editurii Academiei Rom</span></b><b><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Book Antiqua"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">â</span></b><b><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">ne, camera 1 -204,</span></b><b><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Book Antiqua"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"> etajul I, </span></b><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Casa Academiei Române, Aripa de Est, intrarea din Calea Rahovei,
vizavi de Palatul Bragadiru.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;"><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Pentru participarea la manifestare este nevoie de înscriere
prealabilă la adresa de email </span><a href="mailto:centruldestudiiruse@gmail.com"><span style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">centruldestudiiruse@gmail.com</span></a><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">, în vederea asigurării accesului în Casa Academiei Române.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;"><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Vă așteptăm cu drag!<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 150%; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: .5in;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNtcxwQWFMolbpV9u4q_LufRELHuxGzT24hlFeXKYTNnpmNeuq2AOMBl2jKZxXaqmZucEsm_DTdbep7Y4h25AahBzPhGInpW61Ygbm9sBXcrYdGaTXzXr25G8zyGjwjzJ3Cy3pvndznna3PtJw1ZrSbLQWXPPjcBbnbyURBB1OWPOBp7hp95aH0jPfFw/s4961/Afis%20Stalingrad%20(1).jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="4961" data-original-width="3508" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNtcxwQWFMolbpV9u4q_LufRELHuxGzT24hlFeXKYTNnpmNeuq2AOMBl2jKZxXaqmZucEsm_DTdbep7Y4h25AahBzPhGInpW61Ygbm9sBXcrYdGaTXzXr25G8zyGjwjzJ3Cy3pvndznna3PtJw1ZrSbLQWXPPjcBbnbyURBB1OWPOBp7hp95aH0jPfFw/w453-h640/Afis%20Stalingrad%20(1).jpg" width="453" /></a></div><br /><span style="color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><br /></span><p></p>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-6388330985246146292022-12-23T11:19:00.004-08:002022-12-23T11:29:53.329-08:00 1917-1922 – Formarea URSS, un proces complex, dramatic și controversat<p style="text-align: center;"> </p><p style="text-align: center;"><b><i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: Times New Roman, serif;">Studiu de </span><span style="text-align: right;">Lect. dr. Cristian Chirca, </span><span style="text-align: right;">Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, </span><span style="text-align: right;">Universitatea din București</span></span></i></b></p><p style="text-align: center;"><b style="text-align: left; text-indent: -0.25in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><br /></span></b></p><b>1. Pe câmp se clatină jelind – Rusia</b>
<p class="MsoNormalCxSpFirst" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Uniunea
Republicilor Sovietice Socialiste a luat naștere la 30 decembrie 1922*. În
aceea zi, în sala Teatrului Bolșoi din Moscova, la primul Congres al sovietelor
din întreaga uniune, a fost supusă aprobării delegaților «Declarația privind formarea URSS».
În baza acestei declarații, reprezentanții republicilor sovietice au semnat un
„Acord privind formarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste” potrivit
căruia „Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusă (RSFSR), Republica
Socialistă Sovietică Ucraineană (USSR), Republica Socialistă Sovietică Bielorusă
(BSSR) și Republica Socialistă Sovietică Federativă Transcaucaziană (ZSFSR – <a name="_Hlk121945201">Georgia, Azerbaidjan și Armenia</a>) încheie acest tratat
de uniune privind unificarea într-un singur stat unional – Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Procesul de constituire a noului stat
sovietic a parcurs două etape distincte. În prima etapă (octombrie 1917 – ianuarie/iulie 1918), a fost conturat profilul
viitorului stat, iar Republica Sovietică Rusă, redenumită <a name="_Hlk121903339">Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusă (RSFSR), a
devenit matricea construcției național-statale
ulterioare</a>.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn2" name="_ftnref2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În a
doua etapă (ianuarie/iulie 1918 – decembrie 1922), procesul de constituire a Uniunii
s-a derulat pe două direcții. Prima a vizat încorporarea în RSFSR, în baza unor
tratate, a republicilor și a regiunilor autonome formate pe teritoriul fostului
imperiu rus după octombrie 1917.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn3" name="_ftnref3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> A doua a vizat stabilirea caracterului și
principiilor de organizare a viitorului stat sovietic, constituirea sa și
adoptarea Constituției. Formarea URSS,
în decembrie 1922, a pus capăt unui <a name="_Hlk122029446">proces </a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">amplu</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, complex, dramatic, controversat </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">și cu frecvente episoade reversibile, jalonat
de evenimente cu o cronologie uneori imprecisă sau chiar contradictorie. Aceste
determinative, extrase dintr-o listă mai lungă, sustrag deocamdată acest proces
de la orice tentativă de abordare exhaustivă. Ca urmare, obiectivul principal al
</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">acestui articol </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">vizează doar configurarea unor note preliminare care să contribuie la
consolidarea, schimbarea sau, după caz, la formarea unei imagini despre un
moment reprezentativ din episodul sovietic al istoriei Rusiei. Episod căruia, post-factum,
îi putem atribui ca moto un gând al Marinei Țvetaeva: <i>To șataias pricitaet v
pole </i></span><i><span style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">– </span></i><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Rusi </span></i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">(<i>Pe câmp se clatină jelind – Rusia</i>). </span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn4" name="_ftnref4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">2. În 1917, Rusia l-a ales pe Lenin<o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Formarea URSS a
finalizat un prim proiect din amplul „experiment de inginerie socială – poate
cel mai amplu din istoria omenirii – inițiat de Revoluția rusă”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn5" name="_ftnref5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În 1991, după o serie lungă de „derapaje”
(Figes), proiectul a eșuat, dar „nu atât din cauza răutății liderilor, dintre
care majoritatea porniseră cu cele mai înalte idealuri, ci pentru că idealurile
lor erau, în sine, imposibile”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn6" name="_ftnref6" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[6]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Totodată, eșecul a fost determinat și de
faptul că, deși după Revoluția din februarie 1917 pentru Rusia se deschisese
calea spre libertate, „Rusia l‑a ales pe Lenin”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn7" name="_ftnref7" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[7]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Prin această alegere, „destinul istoriei rusești,
oricât de oribil şi de ciudat ar suna lucrul acesta, l‑a predeterminat pe Lenin
să mențină blestemul Rusiei: legătura dezvoltării ei cu nelibertatea”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn8" name="_ftnref8" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[8]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Sub
conducerea acestuia, după opt luni de la Revoluția din februarie – spontană,
democratică și relativ susținută de majoritatea forțelor politice – o facțiune
minoritară a deturnat direcția democratică pe care se înscrisese Rusia.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn9" name="_ftnref9" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[9]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Această facțiune, condusă de Lenin, era
reprezentată de un partid care cu greu supraviețuise revoluției: Partidul
bolșevic.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn10" name="_ftnref10" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[10]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Abili sau doar inspirați, Lenin și
colaboratorii săi au valorificat faptul că după înlăturarea monarhiei, rușii,
deloc familiarizați cu exercițiul libertății, s-au comportat asemeni unui
bolnav care, după o perioadă îndelungată de suferință, după ce s-a vindecat, a
crezut că suferă de o boală nouă şi necunoscută.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn11" name="_ftnref11" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[11]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Din acest motiv, rușii au asistat aproape impasibili
la marea farsă – Asaltul Palatului de iarnă – care în 25 octombrie 1917 a
declanșat ceea ce mitologia politică sovietică numește Marea Revoluție
Socialistă din Octombrie, în realitate o lovitură de stat.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn12" name="_ftnref12" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[12]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Asaltul a fost lansat la ora 21.00, după ce crucișătorul
</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">„Aurora”
</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">a tras un foc, cu singurul obuz de manevră de care
dispunea, „suficient pentru a-şi asigura un loc de frunte în mitologia Revoluției
din Octombrie”.<a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn13" name="_ftnref13" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 105%;">[13]</span></sup><!--[endif]--></sup></a> Dar și
pentru a-i speria pe apărători, care într-un număr mare au părăsit posturile de
luptă. Ca urmare, după un schimb de focuri la care au participat cel mult
câteva sute de combatanți de ambele părți, asaltul bolșevic s-a încheiat cu
succes și cu pierderi minime (6 victime în tabăra apărătorilor).<a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn14" name="_ftnref14" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 105%;">[14]</span></sup><!--[endif]--></sup></a> Pentru că
momentul declanșator al „revoluției” a fost lipsit de acte de eroism și momente
glorioase, el a fost reconstruit în 1927 de regizorul sovietic Serghei
Eisenstein în filmul Octombrie.<a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn15" name="_ftnref15" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 105%;">[15]</span></sup><!--[endif]--></sup></a>
Secvențele alb negru din acest film, realizate în baza unei tehnici de montaj
specifice, au fost ulterior frecvent apreciate ca fiind imagini filmate în
direct, în octombrie 1917. Pentru reconstituirea asaltului, Eisenstein a apelat
la 5 000 de veterani din Războiul Civil. O mare parte a acestora s-au prezentat
la filmări cu propriile arme pe care le-au folosit cu frenezie trăgând „în
vasele de Sevres în timp ce urcau pe scări făcând – fără îndoială – mai multe
victime decât în 1917”.<a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn16" name="_ftnref16" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 105%;">[16]</span></sup><!--[endif]--></sup></a> Vsevolod
Pudovkin, un alt mare regizor sovietic, care filma în aceeași perioadă cu
Eisenstein, relatează că după ce s-a tras ultimul cadru al asaltului, unul
dintre bătrânii portari ai palatului, contrariat de distrugerile provocate de
figuranți, l-a apostrofat sec: „Oamenii tăi au fost mult mai atenți când au
luat palatul pentru prima dată”.<a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn17" name="_ftnref17" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 105%;">[17]</span></sup><!--[endif]--></sup></a> Bătrânul
portar în principiu avea dreptate. Distrugerile produse strict pe timpul
asaltului din 1917 au fost relativ mici</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">deoarece riposta apărătorilor a fost scurtă și de mică
intensitate, iar „poporul a intrat pur și simplu, s-a rătăcit prin numărul
nesfârșit de camere abandonate și s-a servit din pivnița cu vinuri a țarului”.<a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn18" name="_ftnref18" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 105%;">[18]</span></sup><!--[endif]--></sup></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Atunci, după intrarea în fosta reședință a
Romanovilor, primele victime au fost „o mulțime de lăzi mari asupra cărora s-au
năpustit membrii Gărzilor Roșii spărgându-le cu paturile puștilor și scoțând
din ele covoare, perdele, lenjerie, cristaluri, servicii de porțelan”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn19" name="_ftnref19" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[19]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În zilele imediat următoare, după
„cucerirea” definitivă a pivnițelor palatului, „gloatele bete au luat‑o
razna... până când, în sfârşit, alcoolul s‑a terminat... şi capitala s‑a trezit
cu cea mai mare mahmureală din istorie”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn20" name="_ftnref20" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[20]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <b>3.
De la <i>Rossiiskaia Imperia</i> la <i>Rossiiskaia Soțialisticeskaia
Federativnaia Sovetskaia Respublika <o:p></o:p></i></b></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">În octombrie 1917, liderii bolșevici, în
frunte cu Lenin, încă mai credeau că scânteia aprinsă în Rusia va declanșa<b> </b>revoluția
mondială. Troțki era atât de convins încât, atunci când a fost întrebat ce
acțiuni diplomatice va iniția în calitatea de Comisar pentru Afacerile Externe,
a răspuns: „O să emit câteva proclamații revoluționare către popoare şi pe urmă
o să închid prăvălia.”</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn21" name="_ftnref21" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[21]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Aceste convingeri plasau într-un plan secund
obiectivul formării unui stat sovietic sau, cel mult, îl luau în calcul, dar
numai ca stat de tranziție. Format după victoria revoluției, acest stat urma să
intre într-un proces de dezintegrare care se finaliza odată cu instaurarea
comunismului. În viziunea leninistă, statul tranzitiv avea o frontieră relativă
deoarece teritoriul său este de fapt spațiul cucerit de revoluție, iar
extinderea revoluției presupunea schimbarea frontierelor.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn22" name="_ftnref22" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[22]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Totuși, la puțin timp după ce Revoluția din
februarie a înlăturat monarhia, o serie de evenimente au adus în prim plan
problema naționalităților și a caracterului viitorului stat sovietic. În regimul
țarist, care nu agrease niciodată ideea statalității naționale, politica
cercurilor conducătoare a vizat, în primul rând, asimilarea și rusificarea.
Chiar și unele concesii făcute pentru dezvoltarea culturilor naționale, după
revoluția din 1905, au fost considerate drept temporare și forțate. În aceste
condiţii, o nouă agravare a relaţiilor dintre periferia naţională şi centru a
fost inevitabilă cu atât mai mult cu cât, la începutul secolului XX, autonomismul
și federalismul au fost incluse în programele partidelor naționale din Rusia.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn23" name="_ftnref23" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[23]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Ca urmare, în perioada imediat următoare
căderii regimului țarist, în regiunile ocupate de grupuri etnice distincte, au
apărut mișcări naționaliste și secesioniste. Primul semnal a fost transmis de
Ucraina, unde în 4 martie 1917 s-a constituit un soviet ucrainean – RADA – care
în iunie „s-a proclamat drept singurul organism îndrituit să exprime voința
poporului ucrainean... atrăgând de partea ei țărănimea, care nu voia să împartă
terenurile agricole ale Ucrainei – mai fertile decât cele din Rusia – cu țăranii
ruși. </span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn24" name="_ftnref24" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[24]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> De asemenea, în „zona stepei”, Consiliul Național
Central al musulmanilor din Rusia (Șura), apropiat de guvernul provizoriu, era
pus în plan secund de formațiuni noi
precum „partidul kazaho-kârgâz, Alaş Orda, care milita pentru autonomie etnică
şi retrocedarea pământurilor deținute de coloniștii ruși şi ucraineni”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn25" name="_ftnref25" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[25]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Discursul
naționalist a readus în prim plan ideea federalizării fostului imperiu. Poziția
bolșevică față de federalizare, intens disputată în interiorul partidului, a
fost prezentată în 28 martie 1917 când, sub semnătura lui Stalin ,ziarul <i>Pravda</i>
a publicat articolul «Împotriva Federalismului».</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn26" name="_ftnref26" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[26]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Bolșevicii reacționau astfel la un alt
articol publicat în ziarul socialist <i>Delo Naroda</i> în care se propunea
transformarea imperiului țarist într-o uniune federală de state. În esență,
Stalin susținea dreptul la secesiune al națiunilor și propunea un stat federal unic
în care națiunile (regiunile) aveau autonomie politică. Ulterior, la Conferința
partidului bolșevic din 29 aprilie 1917, Stalin, în acord cu Lenin, a reafirmat
angajamentul partidului față de dreptul națiunilor la autodeterminare și a
diferențiat clar dreptul la secesiune de obligația de secesiune. Totodată, a
apreciat că autonomia regională este asigurată, iar pentru minoritățile
naționale vor fi adoptate legi speciale
care să garanteze libera lor dezvoltare. Liderul bolșevic ucrainean Gheorghi
(Iuri) Piatakov l-a contrazis pe Stalin</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">susținând că la acel moment dreptul
națiunilor la autodeterminare este doar „o frază, fără niciun conținut real”. În
final, deși Lenin nu a fost de acord, conferința a stabilit ca „tuturor
națiunilor să le fie recunoscut dreptul
la liberă secesiune și formarea de state independente”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn27" name="_ftnref27" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[27]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Aparent, bolșevicii au avut mereu în vedere
construcția național-statală post-revoluție, un argument fiind discuțiile
purtate în partid pe acest subiect. Totuși, deciziile adoptate au fost
circumstanțiale și fundamentate pe considerente tactice. În perioada
premergătoare loviturii de stat din octombrie 1917, pe fondul intensificării
acțiunilor cu tentă naționalistă și autonomistă, Lenin a formulat principiul
construcției național-statele, respectiv „uniunea republicilor libere”. Această
uniune putea fi o federație, dar numai ca etapă intermediară în procesul de
tranziție spre comunism. Poziția a fost menținută și după luarea puterii în
octombrie, deși au început să fie introduse nuanțe, în sensul că, alături de „uniunea
republicilor libere”, s-a avansat și ideea unui „stat complet unit” sau o
singură „republică centralist-democratică”, adaptată caracterului specific, multinațional
al Rusiei.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn28" name="_ftnref28" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[28]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Lenin era mai degrabă un adept al
politicilor de asimilare și de aceea nu agrea federalizarea și nici autonomia
culturală deoarece, în concepția sa, adoptarea acestor soluții ar fi condus la
instituționalizarea granițelor etnice ale viitorului stat sovietic. Cu toate
acestea, așa cum demonstrase de mai multe ori, s-a adaptat contextului și „a decis să
abandoneze – în practică, nu şi formal – principiul autodeterminării naționale,
în favoarea federalismului, pe care în trecut îl respinsese”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn29" name="_ftnref29" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[29]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Interesul crescut al noii puteri pentru
rezolvarea circumstanțială (tactică), într-o primă fază, este confirmată și de
primele măsuri adoptate imediat după succesul loviturii de stat. Astfel, după două
ore de la arestarea Guvernului provizoriu</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn30" name="_ftnref30" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[30]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, al doilea Congres al sovietelor din
întreaga Rusie a ratificat «Decretul privind Pacea».</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn31" name="_ftnref31" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[31]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Acest decret, care nu era un act juridic,
stipula că „guvernul muncitoresc și țărănesc, creat de revoluția din 24-25
octombrie și bazat pe Sovietele deputaților muncitorilor, soldaților și
țăranilor, invită toate popoarele aflate în război și guvernele lor să înceapă
imediat negocieri pentru o pace democratică justă”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn32" name="_ftnref32" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[32]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Decretul era adresat în primul rând
popoarelor și în al doilea rând guvernelor, obiectivul principal fiind mai
degrabă sensibilizarea opiniei publice internaționale și subminarea sistemul
mondial de state.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn33" name="_ftnref33" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[33]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Poporul este propus ca actor al scenei
internaționale, situație care plasează statul într-o poziție secundară. Tot în
cadrul Congresului a fost aprobat și noul nume al statului – Republica
Sovietică Rusă.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn34" name="_ftnref34" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[34]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> La mai puțin de o săptămână, în 2 noiembrie
1917, Consiliul Comisarilor Poporului a elaborat «Declarația drepturilor
popoarelor Rusiei» (în document, denumirea statului este Republica Rusă).</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn35" name="_ftnref35" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[35]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Această declarație, care a pus bazele </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">politicii național-statale a statului sovietic consacra:
egalitatea și suveranitatea popoarelor Rusiei, dreptul popoarelor Rusiei la
autodeterminare liberă, până la separarea și formarea statelor independente,
abolirea tuturor și oricăror privilegii și restricții național-religioase,
dezvoltarea liberă a minorităților naționale și a grupurilor etnografice care
locuiesc pe teritoriul Rusiei.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn36" name="_ftnref36" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[36]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În sfârșit, în 3 ianuarie 1918, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">VȚIK
(Vserossiiskii Țentralnîi Ispolnitelnîi Komitet – </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Comitetul Executiv Central al întregii Rusii</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">)
</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">a elaborat «Declarația Drepturilor Oamenilor Muncitori și
Exploatați». În acest document este formulată pentru prima oară explicit ideea
federației sub forma unei uniuni: „<a name="_Hlk121903582">Republica Sovietică
Rusă este înființată pe baza uniunii libere a națiunilor libere, ca federație a
republicilor sovietice naționale</a>”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn37" name="_ftnref37" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[37]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În mai puțin de trei luni (oct. 1917-ian. 1918), a fost
trasat <a name="_Hlk121329568">conturul preliminar al viitorului stat sovietic </a>„deschis
voințelor revoluționare precum și unirii lor, dar într-un cadru federal” în
care „</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">egalitatea popoarelor
în cadrul statului multinațional este principiul care se află la existenței lor
comune”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn38" name="_ftnref38" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[38]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Acest contur a fost accentuat la al treilea
Congres al sovietelor din întreaga Rusie, desfășurat în 12 ianuarie 1918. Ca
urmare a intensificării disputelor referitoare la caracterul noului stat
sovietic în cadrul acestui congres, s-a adoptat un nou nume – Republica
Socialistă Federativă Sovietică Rusă (RSFSR) – și s-a formulat principiul
construcției național-statale: „înființată pe baza unei uniuni voluntare a
popoarelor Rusiei ca federație a republicilor sovietice ale acestor popoare”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn39" name="_ftnref39" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[39]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Lenin încă mai credea în revoluția mondială:
„Victoria finală a socialismului într-o singură țară este imposibilă”, a
declarat el în plenul Congresului „Contingentul nostru de muncitori și țărani
care susțin puterea sovietică este unul dintre contingentele marii armate
mondiale”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn40" name="_ftnref40" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[40]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Întrucât la începutul
anului 1918, formațiunile naționale din cadrul RSFSR aveau o pondere relativ mică,
noua structură era mai mult un stat unitar cu autonomii etnice decât o
federație. Determinativul «federație», care fusese atașat în contrapondere la vechiul
determinativ al statului rus «imperiu», avea în primul rând o valoare
simbolică. În noua republică a sovietelor, relațiile centrului cu sovietele
locale nu erau federale, federația era înțeleasă, mai degrabă, ca fiind o formă
de «kommunalizm» – autoguvernare locală.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn41" name="_ftnref41" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[41]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În pofida acestor limitări, „ideea RSFSR ca
federație care includea numeroase autonomii naționale a devenit un stereotip și
a influențat în mare măsură construirea statului, marcând începutul creării unor
entități teritoriale etnopolitice”.</span><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"> <a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn42" name="_ftnref42" title=""><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[42]</span></span><!--[endif]--></a></span></span><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Într-un interval relativ scurt, Imperiul Rus (Rossiiskaia
Imperia) devenise Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusă (Rossiiskaia Soțialisticheskaia
Federativnaia Sovetskaia Respublika) și, în pofida „derapajelor”</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">noii
puteri, anul 1917 se anunța a fi unul de cotitură... Dar nu a fost așa. Istoria
„de o mie de ani a autocrației din Rusia avea să continue. Se schimbase doar
numele”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn43" name="_ftnref43" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[43]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <b>4. Drumul spre Uniune<o:p></o:p></b></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> După încheierea păcii
de la Brest-Litovsk cu Germania, în 3 martie 1918, Lenin a fost obligat de
evenimente să admită că prioritățile s-au
schimbat. Revoluția mondială a fost trecută în plan secund în contextul în care
devenea tot mai evident faptul că noua putere sovietică trebuie să se concentreze,
în primul rând, pe apărarea „cuceririlor revoluționare din Rusia”. Pacea cu Germania a condus la pierderi însemnate (Polonia, Finlanda, țările baltice,
Bielorusia) care au alimentat și accentuat diferențele de opinie din partid.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn44" name="_ftnref44" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[44]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Nikolai Buharin și un grup de „comuniști de
stânga” au cerut continuarea războiului, Troțki a adoptat o linie de mijloc, în
timp ce majoritatea condusă de Lenin a susținut că tratatul este esențial
pentru supraviețuirea regimului.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn45" name="_ftnref45" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[45]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Buharin folosea ca principal argument chiar
teza leninistă a războiului civil internațional: „germanii vor învinge și vor ocupa, fără
îndoială, Rusia</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">,</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> însă muncitorii și țăranii ruși vor continua
lupta ca partizani, vor ridica moralul poporului declanșând, prin exemplul lor,
o ridicare a proletarilor din chiar inima inamicului”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn46" name="_ftnref46" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[46]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Lenin a ales însă pacea și, odată cu această
alegere, ideea extinderii revoluției în Europa a rămas doar o simplă lozincă,
deși în martie 1919 a fost constituită Internaționala a III-a care susținea
„instaurarea dictaturii proletariatului pentru a elibera omenire</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">a </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">din jugul
capitalismului”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn47" name="_ftnref47" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[47]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Din acest moment, regimul
se va concentra pe consolidarea socialismului într‑o singură ţară – RSFSR. Noua
Rusie, care a pierdut în urma păcii o treime din suprafața agricolă și jumătate
din baza sa industrială, decăzuse în concertul european de putere pe o poziție
comparabilă cu cea deținută în secolul al XVII-lea de țaratul Moscovei.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn48" name="_ftnref48" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[48]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Al patrulea Congres al sovietelor din
întreaga Rusie, dominat de bolșevici (din 1232 de delegați, 795 erau
reprezentanți ai partidului bolșevic), a ratificat această pace. În același
timp, a consacrat și faptul că în Rusia „puterea sovietelor a fost înlocuită definitiv
cu puterea bolșevică”, congresul fiind „ultima întrunire la care au putut să
participe non-bolșevici într-o proporție semnificativă”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn49" name="_ftnref49" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[49]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Procesul de formare a RSFSR
a intrat în etapa finală odată cu adoptarea Constituției (la al cincilea Congres <a name="_Hlk121550081">al sovietelor din întreaga Rusie</a>), care a consacrat caracterul
federal și a finalizat ,,perioada partizanatului, când statul, ca formă
centralizată la nivel național, nu exista ca atare”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn50" name="_ftnref50" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[50]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Această
etapă debuta sub auspiciile unei situații paradoxale deoarece, „în plin război
civil, nimeni nu știe căror popoare poate să li se aplice această Constituție”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn51" name="_ftnref51" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[51]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Lovitura de stat din
Octombrie declanșase două procese distincte, dar complementare. Pe de o parte
schimbarea puterii la Petrograd a încurajat tendințele separatiste sau
autonomiste în fostul imperiu, declanșând un proces de destructurare a </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">statului rus</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">. Acest proces s-a concretizat în formarea unor republici sau autonomii
locale, mai mult sau mai puțin dependente de noua putere </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">sovietică</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">. Pe de altă parte, sub impulsul sovietelor locale și partidelor
comuniste naționale, a fost declanșat aproape concomitent, un proces invers de
încorporare a acestor structuri. Acest proces dual a devenit mult mai
consistent și mai vizibil după al
treilea Congres al Sovietelor din ianuarie 1918. </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Prin amplitudinea lor și efectele generate</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, destructurarea și încorporarea au jalonat
decisiv drumul spre formarea URSS și de aceea o prezentare a acestora este mai
mult decât necesară. Din considerente care țin de economia, dar și de
obiectivele acestui articol, nu vom parcurge integral aceste procese cu atât
mai mult cu cât apreciem că mai relevante sunt principiile care au stat la baza
lor decât cronologia. </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Totodată, evidențiem </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">că, în acest articol</span><span style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">,</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> separarea proceselor a fost impusă mai mult
de rațiuni metodologice decât de realitatea istorică, întrucât, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">relativ frecvent, acestea s-au derulat fie concomitent fie la
intervale de timp foarte scurte. </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Ca urmare, ne vom limita doar la câteva repere pe care le considerăm mai
relevante pentru configurarea unor note care să contribuie la fundamentarea
imaginii generale a formării URSS.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">4.1. Destructurarea</span></i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">După doar cinci ani de la lovitura de stat
care a înlăturat guvernul provizoriu, fostul imperiu rus devenise un mozaic de
republici și regiuni autonome. În decembrie 1917, Finlanda s-a desprins de
Rusia. Ulterior au fost constituite republicile Armenia, Azerbaidjan, Georgia,
Estonia, Letonia, Lituania, Ucraina, Belarus. Până în iulie 1918, pe teritoriul
fostului imperiu, la inițiativa sovietelor locale, s-au constituit republici
autonome care nu aveau un statut juridic clar: Turkestan, Taurida, Don,
Kuban-Marea Neagră, Terek. La sfârșitul anului 1918 este înființată Comuna de
Muncă a Regiunii Germane Volga, iar în 1919 republicile autonome Bașkiria și
Crimeea. </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Turkestanul este plasat pe
prima poziție a acestei serii deoarece, încă din aprilie 1917, aici s-a
constituit un Comitet Central Musulman. În noiembrie 1917, o lovitură de tip
bolșevic, în care coloniștii ruși și ucraineni au avut un rol major, a adus la
putere în Tașkent, un Congres al sovietelor care a hotărât</span><span lang="RO">
</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> ca musulmanii să nu fie
reprezentați în soviet. Tensiunile dintre ruși și musulmani, deja existente,</span><span lang="RO"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">riscau să degenereze în
conflicte deschise. Asia Centrală (zona stepei și Turkestan) era ocupată de
societăți tribale, relativ lipsite de unitate. Totuși, pentru cei șapte
milioane de membri ai acestor societăți, religia musulmană era un element
unificator care amenința expansiunea bolșevismului în zonă și punea în plan
secund principiul autodeterminării naționale (în Turkestan raportul musulmani/ruși era de 17/1).</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn52" name="_ftnref52" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[52]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Situația a fost ținută sub control de două intervenții venite
din zone total opuse. Prima a fost realizată de Lenin, care, în 24 noiembrie 1917, a transmis
un apel „muncitorilor musulmani din Rusia și Orient”, în care îi asigura că le
va respecta credința, obiceiurile, instituțiile, „întinate de țari și de
asupritorii Rusiei”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn53" name="_ftnref53" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[53]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Acest apel a fost întărit în scurt timp de un gest cu o mare
valoare simbolică: Coranul lui Osman, păstrat la Biblioteca Imperială a fost
restituit musulmanilor.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn54" name="_ftnref54" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[54]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> A doua intervenție a fost realizată de forțele naționaliste
care, în 1918, au instaurat un relativ control în zone largi din Asia Centrală.
Republica Turkestan a fost efectiv
izolată de cazacii din Orenburg, aliații ai albilor-naționaliști. În același
timp, „valea Fergana (22.000 km pătrați pe teritoriul viitoarelor republici Uzbekistan,
Kârgâzstan, Tadjikistan, n.a.) era controlată de rebelii autohtoni numiți
basmaci care au unit triburile turcice (uzbeci, kârgâzi şi tadjici) împotriva
regimului ruso‑sovietic, sub lozinca „Turkestanul pentru locuitorii săi”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn55" name="_ftnref55" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[55]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Cele două intervenții au
menținut pentru scurt timp <i>statu-quo</i>-ul anterior anului 1917. Ulterior,
în anii 1918 şi 1919, Asia Centrală a devenit treptat scena unor confruntări violente, cu caracter interetnic, care au dinamizat
procesul de destructurare.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn56" name="_ftnref56" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[56]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">În 1920 s-au înființat Comuna Kareliană de
Muncă, Regiunea Autonomă </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Ciuvașă, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Republica Autonomă Socialistă Sovietică Kârgâză
(</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">ulterior Kazahă*), </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Regiunile Autonome </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Kalmîkă, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Mari și Votsk. În același an, în teritoriile Hanatului Khiva și Emiratului
Buhara, aflate sub protectoratul Imperiului Rus înainte de revoluție, au luat
naștere Republica Populară Sovietică Khorezm și Republica Sovietică Populară
Buhara, cu care RSFSR a menținut legături strânse. Când în Orientul Îndepărtat
au intrat trupele japoneze, statul sovietic, căutând să evite o ciocnire
militară, a creat în 1920 un stat tampon – Republica Orientului Îndepărtat
(FER) pe un teritoriu de la est de Baikal până la Oceanul Pacific, inclusiv
Sahalin și Kamceatka.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn57" name="_ftnref57" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[57]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În aprilie 1918, conform Tratatului de la
Brest-Litovsk, Rusia sovietică a cedat Turciei regiunile Batumi, Kars și
Ardahan din Transcaucazia. Pe fondul nemulțumirii generate de această cedare,
în 25 aprilie 1918, s-a proclamat Republica Transcaucaziană care s-a separat de
autoritatea centrală. O lună mai târziu, sub presiunea conflictelor etnice,
noua republică s-a scindat în trei state
independente: Georgia, Armenia și Azerbaidjan.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn58" name="_ftnref58" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[58]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> După ce în Ucraina, Belarus, Estonia,
Letonia și Lituania a fost instaurată puterea sovietelor, aceste republici au stabilit
relații cu RSFSR. În 1919, decretul </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">VȚIK </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">«Cu privire la unificarea republicilor
sovietice: Rusia, Ucraina, Letonia, Lituania, Belarus pentru a lupta împotriva
imperialismului mondial» sublinia necesitatea unei „alianțe militare a
republicilor” și statua unificarea unor
structuri republicane: </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">forțele armate, consiliile
economice naționale, administrația căilor ferate, finanțe, comisariatele de
muncă.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn59" name="_ftnref59" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[59]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Decretul</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> nu a produs efecte</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">d</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">eoarece în 1919 sovietele au fost înlăturate
de la putere în Lituania, iar un an mai târziu </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">– </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">în Estonia
și Letonia.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn60" name="_ftnref60" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[60]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În Ucraina, atmosfera a fost întotdeauna
diferită de cea din celelalte provincii. Mult mai deschiși la influența
occidentală, ucrainenii au manifestat permanent o dorință de libertate mai mare
decât alte popoare ale imperiului rus, semnificativ fiind faptul că unele zone
ale Ucrainei nu s-au supus niciodată complet autorității centrale. Pe acest
fond, după lovitura de stat din 1917, influența bolșevică în Ucraina a fost
relativ redusă și impusă de cele mai multe ori de Armata Roșie. Odată cu pacea
de Brest-Litovsk, țara a fost ocupată de armata germană, care efectiv a trecut
la jefuirea sistematică a resurselor de hrană, fapt care a generat o revoltă
aproape generalizată a țăranilor ucraineni.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn61" name="_ftnref61" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[61]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Retragerea germanilor în 1919 a adus în prim
plan disputa dintre forțele naționaliste (conduse din Kiev de Semion Petliura) și comuniștii pro-ruși (conduși din Harkov de
Cristian Rakovski</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn62" name="_ftnref62" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[62]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">). Niciuna dintre tabere nu controla deplin
teritoriile asupra cărora dețineau controlul „o mare parte din Ucraina fiind împărțită
între șefii bandelor locale, care se îndeletniceau cu jaful şi pogromurile”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn63" name="_ftnref63" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[63]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În 1919, Ucraina este ocupată de forțele
naționaliste conduse de Denikin care sunt angajate într-un război de uzură cu
detașamentele conduse de </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Nestor</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Mahno</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn64" name="_ftnref64" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[64]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În decembrie 1919, Armata Roșie revine în
Ucraina și instalează un regim comunist care la rândul său s-a scindat în două
facțiuni antagonice: una pro-rusă și alta de factură naționalistă. Până în 1922
s-au succedat zece guverne care nu au reușit să obțină sprijinul necesar pentru
a stopa procesul de dezintegrare a Ucrainei. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În martie 1918, s-a
constituit Republica Națională Bielorusă care, în februarie 1919, se unește cu
Lituania. Uniunea durează până în aprilie când este invadată de trupele
poloneze. La terminarea războiului polono-sovietic, după semnarea păcii de la
Riga, în 1921, Bielorusia redevine republică sovietică independentă, dar cu o
puternică orientare pro-rusă.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn65" name="_ftnref65" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[65]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><b> </b><i><b>4.2. Încorporarea</b><o:p></o:p></i></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Încorporarea, care
uneori s-a realizat concomitent cu destructurarea, s-a desfășurat în baza unor
proceduri diverse, adaptate circumstanțial în funcție de potențialul </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">forțelor</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
implicate, dar și a tendinței pro sau contra regimului bolșevic majoritară în
rândurile acestor forțe. Cel mai frecvent, sub pretextul apărării popoarelor de
„pericolul alb”, se încheia inițial un tratat de prietenie și protecție care
ulterior, după înlăturarea „pericolului”, era transformat unilateral în
anexare. În alte situații, se invoca dreptul la autodeterminare, dar în același
timp bolșevicii atrăgeau atenția că acest drept exclude secesiunea.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn66" name="_ftnref66" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[66]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Atitudinea față de anexare a fost
influențată și de poziția celor două
tabere – naționaliștii albi și bolșevicii roșii – față de problema națională. Inapetența
naționaliștilor pentru problema națională era evidentă. Relevantă în acest sens este rezoluția înscrisă de Viktor
Pepeliaev, ministru în guvernul amiralului Kolceac, pe o petiție în care
buriații invocau în 1919 dreptul la autoguvernare: „Te-aș biciui”. Într-un
registru total opus, într-un discurs din 1920, Stalin transmitea musulmanilor
din fostul imperiu rus că guvernul sovietic consideră Sharia o lege cutumiară
legitimă.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn67" name="_ftnref67" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[67]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -35.45pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În
martie 1918, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Narkomnaț (Comisariatul Poporului
pentru Naționalități, condus de Stalin) a înființat pe teritoriul dintre Uralul
de Sud și Volga Mijlocie prima autonomie experimentală, Republica Sovietică
Tătar-Bașkir. Liderul acestei noi republici, Mirsaid Sultan-Galiev, arhitectul
„ național comunismului musulman”,</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> a încercat </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">să transforme
noul stat într-un punct de sprijin pentru expansiunea revoluționară în lumea
musulmană. Inițiativa acestuia a fost temperată de Stalin care, în mai 1918, a
reamintit că granițele „autonomiei sovietice”, spre deosebire de „autonomia
naționalistă burgheză”, nu sunt fundamentate
pe principii naționale sau religioase, ci pe criterii non-naționale de
clasă.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn68" name="_ftnref68" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[68]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Deoarece perspectiva pan-musulmană a unui stat
başkiro‑tătar nu a fost agreată, bolșevicii au încurajat disensiunile etnice
dintre cele două regiuni și, în martie 1919, după intervenția Armatei Roşii, sprijinită
de formațiunile militare bașkire, se înființează Republica Autonomă Başkiria.
În 1920, autonomia republicii este anulată prin decret al Sovnarkom-ului, iar
ulterior este constituită Republica Autonomă Tătară</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn69" name="_ftnref69" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[69]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">. Lecția învățată de Stalin va sta la baza unui noi model
de încorporare în care principiul fundamental, aplicat, nu invocat de acesta,
era exprimat în trei cuvinte: autoguvernare fără separare. În 1920, în conformitate
cu acest principiu, au fost constituite și încorporate concomitent Republica
Daghestan și Republica Muntenilor. Se verificase
cu succes un prim model care va fi aplicat în special în regiunile cu o mare
diversitate etnică. Ulterior, „Rusia a
încorporat în baza acestui model și republicile autonome din Crimeea (octombrie
1921), regiunea iakuților (aprilie 1922) și, în 1922, o întreagă serie de
regiuni autonome: buriații mongoli, karaceai-cercheză și kabardino-balkară,
oriații și adighii”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn70" name="_ftnref70" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[70]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Tot în baza aceluiași principiu, a fost construit și un
model mai elaborat care, aparent, avea un caracter mult mai democratic,
deoarece se realiza în baza acordului părților.
În 26 august 1920, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">VȚIK</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">a adoptat Decretul „Cu privire la formarea </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Republicii
Autonome Socialiste Sovietice Kârgâze</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">”,
</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">care
în primul paragraf stipula că republica este parte a RSFRS.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn71" name="_ftnref71" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[71]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12pt; line-height: 150%; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">Ulterior, la Congresul constitutiv al
Sovietelor din ASS Kârgâză, desfășurat între 4 și 12 octombrie 1920 la
Orenburg, republica a fost inclusă în RSFSR.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn72" name="_ftnref72" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-theme-font: minor-latin;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[72]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Ulterior, în teritoriile din
Asia Centrală, până la sfârșitul anilor </span><span style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">’</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">20, vor
fi constituite republicile Uzbekistan, Turkmenistan, Kârgâzstan,
Tadjikistan și Kazahstan. În acest punct
se impune menționat că în perioada sovietică, atunci când se făcea referire la
acest spațiu, sintagma care îl denomina era „Asia Centrală și Kazahstan”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn73" name="_ftnref73" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[73]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
Aici, modelul de încorporare a fost fundamentat pe o strategie în două etape. În
prima etapă, Armata Roșie a luat sub control fostele teritorii ale imperiului
rus din Asia Centrală. Această etapă s-a finalizat în cea mai mare parte în noiembrie
1919, odată cu înfrângerea lui Kolceak. Punctul final a fost însă atins în 1923,</span><span lang="RO"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">când </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">revolta
basmacilor a fost practic lichidată. A doua etapă, a urmărit promovarea și
încurajarea culturii naționale în aceste
zone. În acest sens, la Congresul al X‑lea al Partidului bolșevic, din martie
1921, care a adoptat NEP, a fost inițiată și o strategie denumită «korenizația – indigenizare» potrivit căreia
partidul trebuie să încurajeze culturile naţionale în teritoriile non‑ruse.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn74" name="_ftnref74" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[74]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Un alt model este cel aplicat în cazul Republicii
Orientului Îndepărtat. În 14 noiembrie 1922, Adunarea Populară a republicii a
abrogat constituția adoptată în 1921 și, în 15 noiembrie, a înaintat către VȚIK
o cerere de anexare la RSFSR.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn75" name="_ftnref75" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[75]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Până în 1922, în baza modelelor prezentate au fost
încorporate șaisprezece republici sau regiuni autonome, dar în ultimă instanță,
autoguvernarea a fost decisă de bolșevici și de cele mai multe ori a fost
formalizată în acorduri / tratate, sub presiunea Partidului bolșevic,
Sovnarkom, VȚIK și cu „asistența” atentă a Armatei Roșii sau a CEKA. De altfel,
finalizarea încorporării a fost facilitată și de faptul că între 1921–1922
ultimele centre de rezistență naționaliste din Transcaucazia, Asia Centrală și
Orientul Îndepărtat au fost eliminate de Armata Roșie.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn76" name="_ftnref76" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[76]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: -35.45pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Procesul
de încorporare a avut două trăsături importante, aparent contradictorii. În
primul rând, pe fondul invocării dreptului popoarelor la autodeterminare, noul
guvern a subordonat acest drept intereselor autorităților centrale.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn77" name="_ftnref77" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[77]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Autodeterminarea se realiza de fapt prin unirea
popoarelor din imperiul rus în jurul Rusiei, dar „fără ca ele să vadă în
această relație o constrângere”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn78" name="_ftnref78" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[78]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În al doilea
rând, vocația internaționalistă a bolșevicilor și dorința lor de a se delimita
clar de fostul imperiu a determinat relativ frecvent, plasarea rușilor, ca
naționalitate, într-un plan secund. Ei aveau propria lor republică – RSFSR –
dar o mare o parte din ea era ocupată de un mozaic de teritorii autonome
non-ruse în special în Siberia, în regiunea Volga, iar de acolo spre sud-est,
în Asia centrală. În aceste zone, guvernul sovietic a înființat republici
autonome (sau regiuni) cu nume similare grupurilor etnice locale, chiar și
atunci când naționalitatea locală era minoritară sau când etnicii rușii din
aceste zone s-au opus.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn79" name="_ftnref79" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[79]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Mult mai complexă și mai dificilă fost încorporarea
celor cinci republici independente constituite în perioada războiului civil:
Ucraina, Bielorusia, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia. Acordul dintre RSFSR și Ucraina
din 28 decembrie 1920 a menținut
independența Ucrainei, care încă avea propriul comisariat pentru </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Afaceri
Externe</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">.</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">
În ianuarie 1921, a fost semnat un tratat similar cu Belarus, care
întotdeauna, cel puțin formal, a fost tratat ca un partener privilegiat
de către RSFSR.</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Independența
celor trei republici caucaziene (Georgia, Azerbaidjan și Armenia) a fost pusă
sub semnul întrebării în mai 1920, când Lenin a cerut Armatei Roșii să
ocupe Azerbaidjanul şi Georgia. Pentru
coordonarea campaniei a fost creat un așa zis Secretariat Caucazian (Kavbiuro),
condus de georgianul Sergo Ordjonikidze, un apropiat al lui Stalin. În aprilie
1920, Armata Roșie a intrat în Baku apoi s-a îndreptat spre Tiflis (Georgia) și
Erevan (Armenia), dar campania a fost sistată pe fondul izbucnirii războiului
ruso-polonez. În noiembrie1920, campania a fost reluată, iar în decembrie,
Armenia, apoi în februarie 1921, Georgia, au devenit republici sovietice.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn80" name="_ftnref80" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[80]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Ulterior, în 11-12 martie 1922, la Tiflis, a fost creată
Uniunea Republicilor Transcaucaziene (Georgia, Azerbaidjan și Armenia). Uniunea,
la indicația lui Lenin, a primit competențe largi: relațiile externe, apărare,
finanțe, comerț exterior. În vara anului 1922, majoritatea teritoriilor
desprinse în ultimii cinci ani au fost încorporate într-un sistem de
republici-planete care gravitau jurul RSFSR. Totuși o problemă rămânea
nerezolvată: principiile care vor fundamenta relațiile dintre republici în
cadrul noului stat sovietic încă nu erau formulate.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn81" name="_ftnref81" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[81]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Această problemă a determinat „o dispută aprinsă între Lenin şi Stalin –
unul muribund, celălalt aflat în plină ascensiune”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn82" name="_ftnref82" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[82]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></i></b></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">5.</span></b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <b>Dacă «autonomizarea» este rea, ce ziceți de «Uniune»?<o:p></o:p></b></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <i>Tovarăşe Kamenev!
Fără îndoială că ați primit de la Stalin rezoluția comisiei sale privind
încorporarea republicilor independente în RSFSR. Dacă nu ați primit-o încă, vă
rog să o ridicați de la secretariat și să o citiți imediat. Am discutat deja cu
Sokolnikov (membru al </i></span><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Comitetului
Central, </span></i><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">comisar
pentru finanțe, n.a.) am vorbit astăzi cu Stalin și mâine mă voi întâlni cu
Mdivani (liderul menșevicilor georgieni, n.a.). În opinia mea, întrebarea este
de mare importanță. Stalin se grăbește prea mult. Este necesar ca tu - pentru
că la un moment ai intenționat să abordezi
problema și chiar ați studiat-o într-o oarecare măsură - să te gândești cu
atenție; Zinoviev de asemenea. Stalin a fost deja de acord să facă o concesie,
aceea de înlocuire a termenului de „aderare” la RSFSR din paragraful 1 cu
„uniunea formală cu RSFSR în cadrul unei Uniuni a Republicilor Sovietice ale
Europei și Asiei”. Sper că semnificația acestei concesii este clară:
recunoaștem că suntem egali în drepturi cu RSS Ucraina și cu celelalte și ne
alăturăm pe picior de egalitate într-o nouă Uniune, o nouă Federație, "
Uniunea Republicilor Sovietice ale Europei și Asiei”.... Este important să nu
dăm apă la moară „independenților”, să nu le distrugem independența, ci să
creăm o federație de republici egale...<o:p></o:p></span></i></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">...Lenin, 26 septembrie 1922</span></i><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn83" name="_ftnref83" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[83]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Reproducerea conținutului
acestei scrisori, adresate de Lenin lui Kamenev, prezintă sintetic principalele
elementele care au fundamentat atât dezbaterea de idei, cât și acțiunile
desfășurate de liderii comuniștilor din RSFSR, în special Lenin și Stalin, și
din republicile formal independente, în
special Mdivani și Rakovski, în perioada premergătoare constituirii URSS. Problematica
caracterului și principiilor constitutive ale viitorului statului sovietic
devenise una de prim plan în agenda bolșevică, fapt reflectat în seria de
decizii (decrete, declarații, hotărâri) inițiate pe acest subiect încă din 1917
și sintetizate în Constituția adoptată în iulie 1918. Totuși, în contextul
deschis de NEP (noua politică economică) și de finalizarea încorporării
republicilor și regiunilor autonome în RSFSR problema reglementării oficiale a
relațiilor dintre republicile sovietice a devenit din ce în ce mai evidentă,
iar rezolvarea acesteia se impunea cu necesitate.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn84" name="_ftnref84" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[84]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">În 1920, Lenin și-a definitivat poziția cu
privire la problema viitoarelor relații dintre republicile sovietice susținând
că „federația” poate asigura unificarea durabilă a naționalităților existente
în Rusia. Dar, în timp ce Belarus era dispusă să accepte federalizarea, deși
bolșevicii încă nu aveau o concepție clară, Ucraina și mai ales Georgia lansau
semnale clare că nu vor accepta formule care să contrazică propria lor viziune.
Lenin, după intervenția brutală a Armatei Roșii în Transcaucazia, devenise
foarte atent la evoluțiile din aceste republici, cu precădere la tendințele tot
mai evidente „antileniniste” susținute de Polikarp Mdivani. Această situație
volatilă era accentuată de faptul că după finalizarea încorporării, noul stat,
constituit oficial din șase republic</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">i, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">era o „adevărată anomalie constituțională,
dat fiind că nici relațiile dintre entitățile componente, nici rolul Partidului
Comunist Rus în noua structură multinațională nu erau încă definite”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn85" name="_ftnref85" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[85]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Din aceste considerente, Lenin a decis să
accelereze procesul de federalizare, concentrându-se într-o primă etapă pe
clarificarea concepției în baza căreia va fi demarată construcția noului stat. Astfel,
în 10 august 1922, a fost constituită o comisie, condusă de Stalin, secretar
general al partidului bolșevic din aprilie 1922, care a elaborat un proiect de stat federal.
Proiectul, prezentat în 10 septembrie, a fost consacrat mai târziu sub
denumirea „proiectul de autonomizare” sau mai scurt „autonomizare”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn86" name="_ftnref86" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[86]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În esență, autonomizarea presupunea ca
republicile să fie încorporate în cadrul RSFSR ca republici autonome. RSFSR
devenea astfel un stat centralizat în care republicile erau „subordonate guvernului
Federației Ruse și instituțiilor sale”, iar „Comitetul executiv central și
Sovnarkom preluau conducerea noului stat”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn87" name="_ftnref87" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[87]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Armenia, Azerbaidjan și Belarus au acceptat
acest proiect, dar Ucraina și mai ales Georgia l-au respins. Rakovski a
susținut că Ucraina agreează forma deja existentă a statului, dar are în vedere
și ideea constituirii unei confederații. Punctul de vedere al georgienilor era
lipsit de echivoc: noul stat trebuie să mențină independența republicilor. Ca
urmare, singura formulă acceptată era cooptarea republicilor într-o uniune de
state care nu are autorități și administrație supranaționale.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn88" name="_ftnref88" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[88]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Georgienii
au contestat atât de vehement autonomizare</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">a, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">încât
Lenin a convocat în 27 septembrie liderii partidului comunist din Georgia,
inclusiv pe Polikarp Mdivani, și au discutat pe marginea proiectului. În
finalul întâlnirii, Lenin, care avea deja rezerve față de autonomizarea
susținută de Stalin, le-a adresat georgienilor o întrebare la care el deja avea
răspunsul: „Dacă «autonomizarea» este rea, ce ziceți de «Uniune»?”. Răspunsul său fusese formulat
în scrisoarea trimisă cu o zi înainte lui Kamenev. În ultimul paragraf al
scrisorii Lenin preciza: „Acesta este proiectul meu preliminar. Pe baza discuțiilor
pe care urmează să le port cu Mdivani și alți tovarăși, voi adăuga sau voi
schimba. Te rog să faci la fel și să-mi răspunzi”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn89" name="_ftnref89" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[89]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Lenin a propus o cu totul altă variantă,
conform căreia republicile egale, și nu subordonate RSFSR, se vor uni într-o
federație, pe care inițial a denumit-o Uniunea Republicilor Sovietice ale
Europei și Asiei. Noua federație sovietică trebuia să reunească, pe poziții
egale Rusia și republicile, iar pentru ca egalitatea să fie efectivă Federația
trebuia să dispună de propriile organe ale puterii.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn90" name="_ftnref90" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[90]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Stalin a amendat proiectul conform
precizărilor formulate de Lenin, iar în 6
octombrie, noul text a fost aprobat de Comitetul Central. Paragraful 1, ca de
altfel și alte paragrafe, fusese modificat așa cum ceruse Lenin (mai puțin
denumirea noului stat care a rămas în forma propusă de Stalin):<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">„1. Recunosc necesitatea încheierii unui acord între Ucraina, Belarus,
Federația Republicilor Transcaucaziene și RSFSR cu privire la unificarea
acestora în «Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste», fiecare dintre ele
păstrând dreptul de a se retrage liber din «Uniune»”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn91" name="_ftnref91" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[91]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În noul proiect, republicilor li se garantau
drepturi egale în cadrul Uniunii și, cel puțin teoretic, fiecare avea dreptul la
secesiune. Noua formă a fost acceptată de toate partidele naționale mai puțin
de georgieni care au cerut ca Georgia să adere la Uniune ca republică
independentă și nu ca parte a Federației Transcaucaziene. Disputele pe acest
subiect fost tensionate și au degenerat rapid până la stadiul în care Sergo
Ordjonikidz, secretarul </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Kavbiuro</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">și
trimisul special al lui Stalin la Tiflis, l-a agresat pe Mdivani. Georgienii
și-au menținut poziția, dar în pofida consecvenței lor</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">în 30 noiembrie 1922 „Biroul Politic a adoptat
textul care enunța principiile fundamentale ale formării Uniunii”, în care se
preciza că „Federația Transcaucaziană este cea care va adera la Uniune”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn92" name="_ftnref92" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[92]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În
acest context, în 30 decembrie 1922, la primul
Congres al Sovietelor din URSS, Stalin a citit în plen Declarația și Tratatul
privind formarea URSS după care cu o voce gravă s-a adresat delegaților: „Tovarăși!
În numele conferinței delegațiilor plenipotențiare ale republicilor sovietice
vă propun să aprobați textele Declarației și Tratatului privind formarea
Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste pe care tocmai le-am citit. Tovarăși,
vă propun să le acceptăm cu unanimitatea caracteristică comuniștilor și să
scriem astfel un nou capitol în istoria omenirii”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn93" name="_ftnref93" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[93]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Noul capitol debuta cu o problemă de natură
constituțională</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">,</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">d</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">eoarece URSS nu avea încă o Constituție.
Actul fundamental al URSS a fost finalizat în 6 iulie 1923 de o comisie
constituțională și aprobat în final la </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">al doilea
Congres al sovietelor </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">din
URSS la 31 ianuarie 1924. Astfel, „în<span style="letter-spacing: -0.3pt;"> </span>perioada<span style="letter-spacing: -0.35pt;">
</span>de<span style="letter-spacing: -0.3pt;"> </span>la<span style="letter-spacing: -0.35pt;"> </span>30<span style="letter-spacing: -0.3pt;"> </span>decembrie<span style="letter-spacing: -0.3pt;"> </span>1922<span style="letter-spacing: -0.35pt;"> </span>până<span style="letter-spacing: -0.3pt;"> </span>la<span style="letter-spacing: -0.35pt;"> </span>6<span style="letter-spacing: -0.3pt;"> </span>iulie<span style="letter-spacing: -0.35pt;"> </span>1923,
deși exista<span style="letter-spacing: -0.3pt;"> </span>un<span style="letter-spacing: -0.3pt;"> </span>stat<span style="letter-spacing: 0.05pt;"> </span>federal, el se
afla încă în stadiul formalizării constituționale”.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn94" name="_ftnref94" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[94]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">Ca urmare, din punct de vedere juridic, </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">acordul de formare a URSS în</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">1922,
nu a fost un act cu vocație internațională, ci un act constitutiv cu caracter
intern. În același timp, Acordul </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">– </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">ca de altfel și Tratatul </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">–</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> erau doar o parte a viitoarei Constituții.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn95" name="_ftnref95" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[95]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> Elaborarea noii constituții a debutat î</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">n ianuarie 1923, când la nivelul Prezidiului
Comitetului Executiv Central al URSS au fost constituite șase comisii pentru redactarea
unui proiect, în care Acordul și Tratatul de constituire a URSS erau elemente
fundamentale. La 6 iulie 1923, Comitetul Executiv Central al URSS a aprobat în
unanimitate proiectul de Constituție al URSS.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn96" name="_ftnref96" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[96]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În ianuarie 1924, proiectul a fost aprobat
la congresele republicilor unionale, iar în 31 ianuarie 1924, al doilea Congres
al sovietelor din URSS a aprobat în unanimitate Constituția URSS. Această
constituție are mai multe particularități. În primul rând, este structurată în
doar două secțiuni: Declarația privind formarea URSS și Tratatul privind
formarea URSS. În al doilea rând, nu are prevederi referitoare la structura
socială și nici la drepturile și obligațiile cetățenilor, votul, autoritățile
locale și administrația. Toate acestea elemente sunt prevăzute în constituțiile
republicane. Scopul principal al acestei legi fundamentale a vizat fundamentarea
constituțională a formării URSS și delimitarea drepturilor (competențelor) URSS
de cele ale republicilor unionale.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn97" name="_ftnref97" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[97]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În esență, această constituție a legitimat
oficial uniunea națiunilor egale şi suverane și a proclamat dreptul
republicilor de a se separa de URSS precum și dreptul ca noi republici
socialiste create să se alăture uniunii.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn98" name="_ftnref98" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[98]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">6. URSS de la speranță,
la speranța abandonată</span></b><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn99" name="_ftnref99" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[99]</span></b></span><!--[endif]--></span></b></span></a><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> În 25 decembrie 1991, drapelul sovietic a fost coborât oficial </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">de
pe catargul amplasat pe acoperișul Kremlinului</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;">. „Secolul scurt” se încheia odată cu statul care îi
marcase începutul.</span><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn100" name="_ftnref100" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%;">[100]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> URSS a intrat în
istorie, iar locul acesteia pe scena internațională a fost luat de „douăzeci şi
una de republici autonome, patruzeci şi şase de provincii, nouă teritorii,
patru districte autonome, o provincie autonomă şi două oraşe federale:
Leningrad şi Moscova”.<a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn101" name="_ftnref101" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 105%;">[101]</span></sup><!--[endif]--></sup></a> În
aceeași zi, ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, anunța la televiziune că
demisionează: „Îmi părăsesc postul cu emoție. Dar și cu speranță. Cu încredere
în dumneavoastră. Suntem moștenitorii unei mari civilizații și acum fiecare
dintre noi poartă răspunderea de a-i reda, poate, o viață nouă, modernă și
demnă”.<a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn102" name="_ftnref102" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 105%;">[102]</span></sup><!--[endif]--></sup></a> La puțin
timp după discursul lui Gorbaciov, președintele american George Bush s-a
adresat americanilor. Mesajul de Crăciun transmis de Bush „nu avea nimic din
emoția și tristețea discursului lui Gorbaciov; avea din contră, exaltarea unui
antrenor de baseball a cărui echipă tocmai câștigase campionatul mondial<a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn103" name="_ftnref103" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 105%;">[103]</span></sup><!--[endif]--></sup></a>: „Bună
seara și Crăciun fericit tuturor americanilor din marea noastră țară. În
ultimele luni, am fost martorii uneia dintre cele mai mari drame ale secolului
al XX-lea – transformarea istorică a unei dictaturi totalitare, Uniunea
Sovietică și eliberarea popoarelor ei...”.<a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftn104" name="_ftnref104" title=""><sup><!--[if !supportFootnotes]--><sup><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 105%;">[104]</span></sup><!--[endif]--></sup></a><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt; line-height: 150%;"> </span></p>
<p class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: 150%; text-align: justify;"><br /></p>
<div><div style="text-align: justify;"><br /></div><!--[if !supportFootnotes]-->
<hr size="1" style="text-align: left;" width="33%" />
<!--[endif]-->
<div id="ftn1">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref1" name="_ftn1" title=""></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">*
În cuprinsul acestui articol, datarea evenimentelor s-a realizat astfel:
evenimentele interne până la data de 31
ianuarie 1918, ora 24.00, au fost datate conform calendarului iulian (stil
vechi), iar după această dată conform calendarului gregorian (stil nou);
datarea dublă prin înscrierea în paranteză a datei pe stil nou s-a folosit în
situația citării unor texte; evenimentele internaționale sunt datate pe stil
nou. În baza decretului Sovnarkom (Sovet Narodnîhv Komissarov – SNK – Consiliul
Comisarilor Poporului) din 24 ianuarie 1918, „pentru a stabili în Rusia
calculul timpului identic cu aproape toate popoarele civilizate din Europa de
vest, Consiliul Comisarilor Poporului decide introducerea unui nou calendar în
uz civil după luna ianuarie a acestui an. Din acest motiv: 1) Prima zi după 31
ianuarie a acestui an este considerată nu 1 februarie, ci 14 februarie, a doua
zi este considerată 15 etc.”, conform Dekret o vvedenii v Rossiiskoi respublike
zapadnoevropeiskogo kalendaria, Rossiiskii gosudarstvennîi arhiv soțialno-politiceskoi
istorii (RGASPI) F. 2. Op. 1. D. 5249. L. 1–2, accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="https://lenin.rusarchives.ru/dokumenty/dekret-o-vvedenii-v-rossiyskoy-respublike-zapadnoevropeyskogo-kalendarya"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://lenin.rusarchives.ru/dokumenty/dekret-o-vvedenii-v-rossiyskoy-respublike-zapadnoevropeyskogo-kalendarya</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 28.11.2022. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;">
Gosudarstvennîi Arhiv Rossiiskoi Federații (GARF) f. 3316, op. 1, d. 5, l. 1-3,
Deklarația ob obrazovanii Soiuza Sovetskih Soțialisticeskih Respublik i Dogovor
ob obrazovanii Soiuza Sovetskih Soțialisticheskih Respublik, 30 dekabria 1922
g., accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="https://rusarchives.ru/sites/default/files/prezident-library-15.pdf"><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;">https://rusarchives.ru/sites/default/files/prezident-library-15.pdf</span></a></span><span class="MsoHyperlink"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;">,</span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;">
consultat în 21.11.2022.<o:p></o:p></span></p>
</div>
<div id="ftn2">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122051143">Serghei
Kara-Murza, <i><span style="background: white;">Istoria sovetskogo gosudarstva i
prava</span></i>, Bîlina, Moskva, 2002</a>, p. 140, <span style="background: white;">accesibil pe </span></span><span lang="RO"><a href="https://avidreaders.ru/book/istopiya-sovetskogo-gosudarstva-i-ppava.html"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://avidreaders.ru/book/istopiya-sovetskogo-gosudarstva-i-ppava.html</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">, consultat în 01.12.2022</span><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><o:p></o:p></span></span></span></p>
</div>
<div id="ftn3">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> </span><a name="_Hlk122051187"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">Nikolia
Vert, <i>Istoria sovestkogo gosudarstva, 1900-1991</i>, Progress-Akademia,
Moskva, 1992</span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">, p. 104.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn4">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Marina Țvetaeva, <i>Stihotvorenia
i poemî</i>, Izdatelstvo «Sovetski pisatel», Leningradskoe otdelenie,<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> 1990, p. 70.<o:p></o:p></span></p>
</div>
<div id="ftn5">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref5" name="_ftn5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Orlando Figes, <i>Revoluţia
Rusă, 1891-1924: tragedia unui popor</i>, Ed. Polirom, Iași, 2016, p. 734. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn6">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref6" name="_ftn6" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[6]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Figes, <i>Revoluţia
Rusă..., </i>p. 734.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn7">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref7" name="_ftn7" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[7]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Vasili Grossman, <i>Panta
Rei</i>, Ed. Polirom, București, 2014, p. 184.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn8">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref8" name="_ftn8" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[8]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Ibidem.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn9">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref9" name="_ftn9" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[9]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Antoaneta Olteanu, <i>Sovietland.
Utopia Eșuată</i>, Ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2019, p. 40. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn10">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref10" name="_ftn10" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[10]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Pe cuprinsul articolului
am folosit sintagma Partidul bolșevic atât pentru simplificarea argumentării,
cât și pentru evitarea unor confuzii, relativ frecvente în literatura de profil.
În 1903, în cadrul Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia – PSDMR (Rossiiskaia
Soțial-Demokraticeskaia Raboceaia Partia – RSDRP) s-au constituit două grupări –
menșevicii și bolșevicii. Deși, doctrinar nu erau mari diferențe, ruptura s-a
accentuat treptat și, în mai 1917, gruparea bolșevică a constituit Partidul Social
Democrat al Muncii din Rusia (al bolșevicilor) – PSDMR (b) / Rossiiskaia Soțial-Demokraticeskaia
Raboceaia Partia (bolșevikov) – RSDRP (b). Ulterior, partidul a adoptat
următoarele denumiri: <b>1918-1925 – </b>Partidul Comunist Rus (al bolșevicilor)
– PCR (b) / Rossiiskaia Kommunisticeskaia Partia (bolșevikov) – RKP (b); <b>1925-1952
</b>– Partidul Comunist din întreaga Uniune (al bolșevicilor) – PCU (b) / Vsesoiuznaia
Kommunisticheskaia Partia (bolshevikov –
VKP (b); <b>1952-1991 </b>– Partidul Comunist al Uniunii Sovietice – PCUS / Kommunisticeskaia
Partia Sovetskogo Soiuza – KPSS, conform T. A. Lukovțeva, A. I. Stepanov, A. I.
Utkin, <i>Bolșaia rossiiskaia ențiklopedia,</i> <i>Kommunisticeskaia partia
sovestkogo soiuza</i>, accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="https://bigenc.ru/domestic_history/text/2085938"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://bigenc.ru/domestic_history/text/2085938</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> , consultat la 02.11.2022.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn11">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref11" name="_ftn11" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[11]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122051554">Richard
Pipes, <i>Scurtă istorie a Revoluției ruse</i>, Ed. Humanitas, București, 1998</a>,
p. 99 (Lenin studiase cartea sociologului francez Gustave Le Bon, <i>Psihologia
mulţimilor</i>, operă de pionerat în analiza comportamentului uman în cadrul
mulţimii şi a modalităţilor de a-l manipula, cf. Pipes, <i>op.cit.,</i> p.
118).<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn12">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref12" name="_ftn12" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[12]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122051590">Vasile
Buga, <i>Procesul destructururării glacisului strategic sovietic din Europa
Centrală și de Est văzut de la Moscova, </i>Comunicare susținută la conferința
științifică intitulată <i>Anul 1989, construcția europeană și destrămarea
glacisului strategic al URSS</i>,<i> </i>organizată pe 18 aprilie 2019 de către
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 și Centrul de Studii Strategice
al Fundației Europene Titulescu, accesibil pe </a></span><a href="https://www.aesgs.ro/procesul-destructurarii-glacisului-strategic-sovietic-din-europa-centrala-si-de-est-vazut-de-la-moscova/#_ftn1"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://www.aesgs.ro/procesul-destructurarii-glacisului-strategic-sovietic-din-europa-centrala-si-de-est-vazut-de-la-moscova/#_ftn1</span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 25.11.2022. <a name="_Hlk121207041"><o:p></o:p></a></span></span></p>
</div>
<div id="ftn13">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref13" name="_ftn13" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[13]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Pipes, <i>op.cit.,</i> p. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn14">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref14" name="_ftn14" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[14]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk121236529"></a><a name="_Hlk122051666">Nikolia Vert, <i>Istoria
sovestkogo gosudarstva, 1900-1991</i>, Progress-Akademia, Moskva, 1992</a>, p. 78.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn15">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref15" name="_ftn15" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[15]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122051706">Anna
Koniveț, <i>Zimnîi dvoreț i Ermitaj v
1917 g.: ot Cerezvîceainoi sledstvennoi komissii do bolșhevistskogo șturma,</i>
Izvestia UrFU. Seria 2. Gumanitarnîe nauki. 2018. T. 20. № 2 (175), p. 137,
accesibil pe </a></span><a href="https://pdfs.semanticscholar.org/85d9/df5886121d9e1cc8dfd54d053164007df31a.pdf"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://pdfs.semanticscholar.org/85d9/df5886121d9e1cc8dfd54d053164007df31a.pdf</span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">,</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> consultat în 24.11.2022<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn16">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref16" name="_ftn16" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[16]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122051769">Orlando
Figes, <i>Dansul Natașei. O istorie culturală a Rusiei</i>, Ed. Polirom,
București, 2018</a>, p. 348. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn17">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref17" name="_ftn17" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[17]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122051802">Richard
Taylor, <i>October</i>, The British Film Institute, London, 2002</a>, p.
13. A se vedea și Helen Grace, <i>Ivan
the Terrible by Yuri Tsivian (BFI Classics, 2002); October by Richard Taylor
(BFI Classics, 2002),</i> accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="https://www.sensesofcinema.com/2002/book-reviews/eisenstein_books/"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://www.sensesofcinema.com/2002/book-reviews/eisenstein_books/</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 29.11.2022 <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn18">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref18" name="_ftn18" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[18]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122051844">Martin
Sixsmith, <i>Rusia. Un mileniu de istorie</i>, Ed. Humanitas, București, 2016</a>,
p. 213. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn19">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref19" name="_ftn19" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[19]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122051872">John
Reed, <i>Zece zile care au zguduit lumea</i>, EPLP, București, 1957</a>, p. 94.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn20">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref20" name="_ftn20" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[20]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Figes, <i>Revoluţia
Rusă..., </i>p. 452.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn21">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref21" name="_ftn21" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[21]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Ibidem, p. 488.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn22">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref22" name="_ftn22" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[22]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122051901">Hélène
Carrère d'Encausse, <i>Imperiul Eurasiei. O istorie a imperiului rus, de la
1552 până astăzi,</i> Ed. Orizonturi, București, 2005</a>, p. 155.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn23">
<p class="MsoNormal" style="margin: 0in 0in 0.0001pt 70.8pt; text-align: justify; text-indent: -70.8pt;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref23" name="_ftn23" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[23]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;">
</span><a name="_Hlk122051968"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10pt; line-height: 105%; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">Vladislav Grosul, <i>Obrazovanie SSSR (1917-1924 gg.),</i>
ITRK, Moskva, 2012</span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10pt; line-height: 105%; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">, p. 16.<i><o:p></o:p></i></span></span></p>
</div>
<div id="ftn24">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref24" name="_ftn24" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[24]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Pipes, <i>op.cit</i>., p.
259.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn25">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref25" name="_ftn25" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[25]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Idem.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn26">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref26" name="_ftn26" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[26]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052021">Pravda,
28.03.1917, <i>Protiv federalizma</i>,<i> </i>accesibil pe </a></span><a href="https://c21ch.newcastle.edu.au/stalin/t3/t3_07.htm"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://c21ch.newcastle.edu.au/stalin/t3/t3_07.htm</span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 29.11.2022.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn27">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref27" name="_ftn27" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[27]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Grosul, <i>op.cit.,</i> p. 17.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn28">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref28" name="_ftn28" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[28]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052071">Tatiana
Karpenkova, <i>Russkie revoliuții 1917 g. i izmenenia v soderjanii naționalno-gosudarstvennogo
stroitelstva stranî, </i>Privoljski nauchnîi vestnik, No. 3 (19) – 2013, pp.
44-45, accesibil pe </a></span><a href="https://cyberleninka.ru/article/n/russkie-revolyutsii-1917-g-i-izmeneniya-v-soderzhanii-natsionalnogosudarstvennogo-stroitelstva-strany/viewer"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://cyberleninka.ru/article/n/russkie-revolyutsii-1917-g-i-izmeneniya-v-soderzhanii-natsionalnogosudarstvennogo-stroitelstva-strany/viewer</span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">,</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> consultat în 29.11.2022.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn29">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref29" name="_ftn29" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[29]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Pipes, <i>op.cit.,</i> p.
109.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn30">
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref30" name="_ftn30" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" lang="RO" style="font-size: 11pt; line-height: 105%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[30]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;">După victoria Revoluției din Februarie, a fost
instituit un sistem dublu de guvernare consacrat sub denumirea „dvoevlastie –
putere dublă” care a durat până în 25 octombrie 1917. Un pol al puterii era
reprezentat de Comitetul executiv al Dumei, transformat în Guvern provizoriu, iar
celălalt de Comitetul Executiv al Sovietului din Petrograd<a name="_Hlk122207750"> (Ispolkom)</a>, ulterior redenumit Comitetul Executiv</span><span lang="RO"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;">Central al întregii
Rusii (</span><span style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;">Vserossiiskii </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;">Țentralnîi
Ispolnitelnîi Komitet - VȚIK). Guvernul provizoriu condus de prinţul </span><span style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;">Gheorghi </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;">Lvov, instalat în 2
martie 1917, a elaborat o platformă program în opt puncte. Cele mai importante
vizau: amnistierea deţinuţilor politici; pregătirea alegerilor pentru o Adunare
Constituantă; desfiinţarea instituţiilor poliţieneşti; noi alegeri pentru
organele de autoguvernare; garanţii pentru unităţile militare care luaseră
parte la Revoluţie că îşi vor putea păstra armele şi că nu vor fi trimise pe
front. În 4 martie, au fost dizolvate Poliția, Ohrana, Jandarmeria și înlocuite
de miliții populare, iar în 5 martie au fost demiși guvernatorii. Întreg
aparatul administrativ al statului a fost eliminat. Partidul Constituțional
Democratic (membrii erau denumiți cadeți după inițialele KD ale partidului) a
deținut cinci portofolii; Menșevicii (facțiunea moderată a PSDMR), două
portofolii; Partidul Socialist Revoluționar (membri erau numiți eseri după
inițialele partidului SR), două portofolii. În iunie 1917, la Congresul sovietelor,
menșevicii și eserii au susținut că în Rusia nu există un partid politic care
să asigure guvernarea. „Est takaia partia (Există un asemenea partid)”, a
ripostat Lenin, iar intervenția sa a marcat plasarea bolșevismului pe o poziție
dominantă a scenei politice. Lvov a demisionat și a fost înlocuit de Kerenski, tot un adept al reformelor liberale. După revoltele
din iunie, Kerenski a dispus arestarea lui Lenin, care reușește să fugă și până
în octombrie stă ascuns. În octombrie, după ce bolșevicii cuceresc Palatul,
membrii guvernului provizoriu sunt arestați. Kerenski părăsise însă palatul
înaintea asaltului, echipat în uniforma unui soldat sârb.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn31">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref31" name="_ftn31" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[31]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">Nikolia Vert, <i>Istoria sovestkogo
gosudarstva, 1900-1991</i>, Progress-Akademia, Moskva, 1992, p. 75.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn32">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref32" name="_ftn32" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[32]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052136"><i>Dekret
II Vserossiskogo siezda Sovetov o mire</i>, Dekretî Sovestkoi vlasti,
Gosudarstvennoe izdatelstvo politiceskoi literaturî, Moskva, 1957</a>,
accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="http://www.hist.msu.ru/ER/Etext/DEKRET/o_mire.htm"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">http://www.hist.msu.ru/ER/Etext/DEKRET/o_mire.htm</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 30.11.2022.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn33">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref33" name="_ftn33" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[33]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Vert, <i>op.cit</i>., p.
75.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn34">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref34" name="_ftn34" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[34]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Până în iulie 1918, nu a
existat uniformitate în folosirea numelui oficial al țării. În ianuarie 1918, <a name="_Hlk122143209">Comitetul Executiv Central al întregii Rusii </a>(VȚIK) a
adoptat primul act constituțional al noului stat – Declarația Drepturilor
Poporului Muncitor și Exploatat în care s-a folosit numele „Republica Sovietică Rusă – Rossiskaia
Sovetskaia Respublika”. În același timp, în alte documente ale guvernului
sovietic din această perioadă (decrete, tratate internaționale) pot fi
identificate și alte denumiri: Republica Rusă; Republica Federativă Rusă; Republica
Sovietică Rusia; Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusă. Numele oficial
al statului, Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusă – <a name="_Hlk121843836">RSFSR</a> (Rossiskaia Soțialisticeskaia Federativnaia Sovetskaia
Respublika – RSFSR) a fost stabilit la al cincilea
Congres al Sovietelor din întreaga Rusie, care în 10 iulie 1918 a adoptat prima
Constituție sovietică. <a name="_Hlk121317296">(Noua denumire fusese propusă la
al treilea Congres în ianuarie 1918, dar pe fondul evenimentelor asociate
tratatului de la </a>Brest-Litovsk aprobarea a fost întârziată, n.a.). După
crearea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) în 1922, RSFSR a
devenit parte a acesteia. În 1937, locul determinativelor „sovietic” și „socialist”
s-a schimbat, prin analogie cu URSS, iar
republica rusă a fost denumită Republica Sovietică Federativă Socialistă
Rusă – abrevierea a rămas neschimbată), conform <i>Kak menialosi nazvanie
rosssiskogo gosudarstva</i>, accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="https://tass.ru/info/12815505"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://tass.ru/info/12815505</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 05.12.2022.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn35">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref35" name="_ftn35" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[35]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052170"><i>Deklarația
prav narodov Rossii,</i> Dekretî Sovestkoi vlasti, Gosudarstvennoe izdatelstvo
politiceskoi literaturî, Moskva, 1957,</a> accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="http://www.hist.msu.ru/ER/Etext/DEKRET/peoples.htm"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">http://www.hist.msu.ru/ER/Etext/DEKRET/peoples.htm</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 29.11.2022.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn36">
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref36" name="_ftn36" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[36]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;">
<span style="background: white;">Kara-Murza, <i>op.cit.</i> p.
137.</span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 10pt; line-height: 105%;"><o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn37">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref37" name="_ftn37" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[37]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <i>Deklarația prav trudiașcegosia
i ekspluatiruemogo naroda</i>, Dekretî Sovestkoi vlasti, Gosudarstvennoe
izdatelstvo politiceskoi literaturî, Moskva, 1957, accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="http://www.hist.msu.ru/ER/Etext/DEKRET/declarat.htm"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">http://www.hist.msu.ru/ER/Etext/DEKRET/declarat.htm</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 06.12.2022.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn38">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref38" name="_ftn38" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[38]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> d'Encausse, <i>op.cit</i>.,
pp. 155-156.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn39">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref39" name="_ftn39" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[39]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052250"><i>Rezoliuția
III Vserossiiskogo siezda Sovetov </i>– O federalnîh ucerejdeniah Rossiiskoi
Respubliki </a>– Sait Constituții Rossiiskoi Federații, accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="https://constitution.garant.ru/history/act1600-1918/5321/"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://constitution.garant.ru/history/act1600-1918/5321/</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 16.11.2022<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn40">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref40" name="_ftn40" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[40]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052316">Neil
Faulkner, <i>A People’s History of the Russian Revolution</i>, Pluto Press,
London, 2017</a>, p. 226.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn41">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref41" name="_ftn41" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[41]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Kara-Murza, <i>op.cit</i>.,
p. 142.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn42">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref42" name="_ftn42" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[42]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Idem.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn43">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref43" name="_ftn43" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[43]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-theme-font: minor-latin;">Martin Sixsmith, <i>Rusia. Un mileniu de
istorie</i>, Ed. Humanitas, București, 2016, p. 217. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn44">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref44" name="_ftn44" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[44]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052359">Lev
Troțki, <i>Viața mea. Autobiografie</i>, Ed. Meteor Publishing, București, 2015</a>,
p. 350.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn45">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref45" name="_ftn45" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[45]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052394">Richard
Sakwa, <i>The Rise and Fall of the Soviet Union</i>, Taylor & Francis
e-Library, 2005, </a>p. 77. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn46">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref46" name="_ftn46" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[46]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052428">Geoffrey
Hosking, <i>Russia and the Russians: a history, </i>The Belknap Press of
Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 2011</a>, p. 201.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn47">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref47" name="_ftn47" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[47]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052453">V.
I. Lenin, <i>Pismo k amerikanskim rabochim</i>, în <i>Vsemirnaia istoria</i>, tom.
8, Akademia Nauk SSS, Izdatelsvo soțialno-ekonomiceskoi
literaturî, Moskva, 1961</a>, p. 177, accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="http://prussia.online/Data/Book/vs/vsemirnaya-istoriya-10-8/Tom_8.pdf"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">http://prussia.online/Data/Book/vs/vsemirnaya-istoriya-10-8/Tom_8.pdf</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 05.12.2022. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn48">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref48" name="_ftn48" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[48]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Orlando Figes, <i>Dansul
Natașei. O istorie culturală a Rusiei</i>, Ed. Polirom, București, 2018, p.
331.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn49">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref49" name="_ftn49" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[49]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052515">Christopher
Read, <i>Lenin. O viață de revoluționar</i>, Ed. Meteor Publishing, București,
2015</a>, p. 227.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn50">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref50" name="_ftn50" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[50]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Olteanu, <i>op.cit</i>.,
p. 49.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn51">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref51" name="_ftn51" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[51]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> d'Encausse, <i>op.cit</i>.,
pp. 156-157.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn52">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref52" name="_ftn52" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[52]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> </span><a name="_Hlk122196295"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">Pipes,
<i>op.cit.,</i> pp. 259</span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">-
260.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn53">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref53" name="_ftn53" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[53]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">d'Encausse,
<i>op.cit</i>., pp. 144-146</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn54">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref54" name="_ftn54" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[54]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">Ibidem,
p. 145.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn55">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref55" name="_ftn55" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[55]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">Figes,
<i>Revoluția rusă</i>..., p. 637.</span><span lang="RO"> <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn56">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref56" name="_ftn56" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[56]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">Pipes,
<i>op.cit.,</i> p. 260.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn57">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref57" name="_ftn57" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[57]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Kara-Murza,<i> op.cit., </i>pp.
137-139. * Republica Autonomă Sovietică Socialistă
(ASSR) Kârgâză <a name="_Hlk122150639">a fost constituită </a>în 26 august 1920
ca parte a RSFSR. În 15 iunie a fost
redenumită ASSR Kazahă, iar în 1936 a fost scoasă din cadrul RSFSR și devenit
republică unională sub numele Republica Socialistă Sovietică Kazahă,
conform <a name="_Hlk122196684"><i>Kirgizskaya
ASSR (1920—1925), </i></a><i>Kazakskaia ASSR (s iyunya 1925 goda po fevral 1936
goda), Kazakhskaya ASSR (s fevralya po dekabr 1936 goda</i>), <a name="_Hlk122196732">accesibil pe </a></span><a href="https://international.kz/423-kirgizskaja-avtonomnaja-socialisticheskaja-sovetskaja-respublika-19201925.html"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://international.kz/423-kirgizskaja-avtonomnaja-socialisticheskaja-sovetskaja-respublika-19201925.html</span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">
consultat în 16.12.2022.</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn58">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref58" name="_ftn58" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[58]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Vert, <i>op.cit</i>., p.
103. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn59">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref59" name="_ftn59" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[59]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052554">Iz
dekreta VȚIK «Ob obedinenii Sovetskih Respublik - Rossii, Ukrainî, Latvii,
Litvî, Belorussii - dlia borbî s mirovîm imperializmom». 1 iunia 1919 g</a>., Sbornik
dokumentov po istorii SSSR. <i>Epokha sotsializma</i>. Vyp. 1. S. 206-207, accesibil
pe </span><span lang="RO"><a href="http://www.hrono.ru/dokum/191_dok/19190601edin.php"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">http://www.hrono.ru/dokum/191_dok/19190601edin.php</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> consultat în 16.12.2022.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn60">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref60" name="_ftn60" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[60]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Kara-Murza, <i>op.cit</i>.,
p. 138. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn61">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref61" name="_ftn61" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[61]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052593">Vsevolod
Volin, <i>Neizvestnaia revoliuția. 1917–1921,</i> Praksis, Moskva, 2005</a>, pp.
261-263, accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="http://library.khpg.org/files/docs/1359107336.pdf"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">http://library.khpg.org/files/docs/1359107336.pdf</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 09.12.2022<a name="_Hlk121892094">.<o:p></o:p></a></span></span></p>
</div>
<div id="ftn62">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref62" name="_ftn62" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[62]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Cristian (Hristu) Rakovski
(1873-1941), socialist român de origine bulgară, unul dintre liderii PSDM din
România, agent al serviciilor secrete germane pentru Balcani (1911-1918). În
1918 organizează un corp de marinari ruși și români cu scopul de a izgoni
trupele române din Basarabia și de a declanșa revoluția în România. Acțiunea
eșuează. A fost președinte al Consiliului Comisarilor poporului și ministru de
externe în Ucraina Sovietică; din 1923 diplomat al URSS în Franța și Marea
Britanie unde desfășoară o amplă campanie antiromânească. Arestat în 1938 este
executat de NKVD în 1941, conform Constantin Constante, <i>Colindând prin Rusia
Sovietică</i>. <i>Note și impresii de călătorie, 1916-1918</i>, Ed. Curtea
Veche, București, 2004, p. 31 <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn63">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref63" name="_ftn63" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[63]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Pipes, <i>op.cit</i>., p.
261.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn64">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref64" name="_ftn64" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[64]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Volin, <i>op.cit.,</i> p. 307.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn65">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref65" name="_ftn65" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[65]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Ibidem, p. 138.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn66">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref66" name="_ftn66" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[66]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk121921193">d'Encausse,
<i>op.cit</i>., </a>pp. 135, 156.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn67">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref67" name="_ftn67" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[67]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Kara- Murza, <i>op.cit.,</i>
p. 142.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn68">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref68" name="_ftn68" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[68]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Vert, <i>op.cit.,</i> p.
105.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn69">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref69" name="_ftn69" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[69]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Figes, <i>Revoluția rusă</i>...,
p. 635-636. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn70">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref70" name="_ftn70" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[70]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> d'Encausse, <i>op.cit</i>.,
p. 157 <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn71">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref71" name="_ftn71" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[71]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Dekret VȚIK i SNK ob
obrazovanii Avtonomnoi Kirgizskoi Sotsialisticeskoi Sovetskoi Respubliki / Dekret
ob Avtonomnoi Kirgizskoi Sotsialisticheskoi Sovetskoi Respublike, accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="http://bibliotekar.kz/istoriki-kazahstana-za-9-klass-nachalo-x/2-obrazovanie-kazassr.html"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">http://bibliotekar.kz/istoriki-kazahstana-za-9-klass-nachalo-x/2-obrazovanie-kazassr.html</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 10.12.2022.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn72">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref72" name="_ftn72" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[72]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Karpenkova, <i>art.cit.,</i>
p. 50 și <i>Kirgizskaia ASSR (1920—1925)..., </i>accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="https://international.kz/423-kirgizskaja-avtonomnaja-socialisticheskaja-sovetskaja-respublika-19201925.html"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://international.kz/423-kirgizskaja-avtonomnaja-socialisticheskaja-sovetskaja-respublika-19201925.html</span></a></span><span class="MsoHyperlink"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">,</span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> consultat în 16.12.2022.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn73">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref73" name="_ftn73" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[73]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> </span><a name="_Hlk122254296"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">Ekaterina
Soloviova</span><span lang="RO">, </span></a><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">«Vsem po "naționalnoi
kvartire"». Kak SSSR «delil» Sredniuiu Aziu</span></i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">,
accesibil pe </span><a href="https://histrf.ru/read/articles/vsiem-po-natsionalnoi-kvartirie-kak-sssr-dielil-sriedniuiu-aziiu"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://histrf.ru/read/articles/vsiem-po-natsionalnoi-kvartirie-kak-sssr-dielil-sriedniuiu-aziiu</span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 16.12.2022.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn74">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref74" name="_ftn74" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[74]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">Figes,
<i>Revoluția rusă</i>..., pp. 632-636.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn75">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref75" name="_ftn75" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[75]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <i>Ibidem</i>, p. 45.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn76">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref76" name="_ftn76" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[76]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052637">Anatoli
Protopopov, (ed.) <i>Istoria
mejdunarodnîh otnoșenii i vneșnei politiki Rossii 1648—2017</i>, Aspekt Press,
Moskva, 2018</a>, p. 187.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn77">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref77" name="_ftn77" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[77]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Vert<i>, op.cit</i>., p.
103.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn78">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref78" name="_ftn78" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[78]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> d'Encausse, <i>op.cit</i>.,
pp. 151-152.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn79">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref79" name="_ftn79" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[79]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Hosking, <i>op.cit</i>.,
p. 424.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn80">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref80" name="_ftn80" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[80]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Pipes, <i>op.cit</i>., pp.
263-264.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn81">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref81" name="_ftn81" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[81]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Vert, <i>op.cit</i>.,
pp.105-106.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn82">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref82" name="_ftn82" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[82]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Pipes, <i>op.cit</i>., p.
265. În 30 august 1918, Lenin a fost victima unui atentat executat de extremista,
Fanny Kaplan, care l-a împușcat în zona gâtului. Din acel moment starea lui de
sănătate s-a degradat rapid și în 25 mai 1922 a avut prima comoție cerebrală
care efectiv l-a scos de pe prima scenă a politicii. Următoarea, produsă în
decembrie 1922 îl scoate definitiv din viață politică. A treia comoție care se
produce în martie 1923 îi afectează major centrul vorbirii.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn83">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref83" name="_ftn83" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[83]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Lenin, <i>Ob obrazovanii
SSSR,</i> PSS, vol. 45, pp. 211–13 în Sakwa, <i>op.cit.,</i> pp. 135-136.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn84">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref84" name="_ftn84" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[84]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052686">Valentin
Saharov, «<i>Politicheskoe zaveșceanie» Lenina. Realnosti istorii i mifî
politiki</i>, Izdatelstvo Moskovskogo
Universiteta, Moskva, 2003</a>, p.137. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn85">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref85" name="_ftn85" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[85]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Pipes, <i>op.cit.,</i> p. 265.
<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn86">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref86" name="_ftn86" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[86]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Vert, <i>op.cit</i>., p.
106.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn87">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref87" name="_ftn87" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[87]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Sakwa, <i>op.cit., p.</i>
137.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn88">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref88" name="_ftn88" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[88]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052714">V.A.
Gorin, A.L. Nenarokov, N.B. Orlova-Chernyshova <i>Na puti k «soțialisticeskomu
unitarizmu» (iz novîh dokumentov 1922 g. po istorii obrazovania SSSR)</i>,
Otecestvennaia istoria, 1992. № 4. S. 90,
accesibil pe </a></span><a href="https://xn----7sbxcach3agmieaceq1th.xn--p1ai/archive/1992-4"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://xn----7sbxcach3agmieaceq1th.xn--p1ai/archive/1992-4</span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">,
</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">consultat
în 10.12.2022.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn89">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref89" name="_ftn89" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[89]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122016238">Saharov,<i>op.cit</i>.,
p. 141. </a><o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn90">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref90" name="_ftn90" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[90]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> d'Encausse, <i>op.cit</i>.,
p. 160.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn91">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref91" name="_ftn91" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[91]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Izvestia TSK KPSS. 1989. №
9. S. 205 în Saharov,<i>op.cit</i>., p. 145.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn92">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref92" name="_ftn92" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[92]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> d'Encausse, <i>op.cit</i>.,
p. 161.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn93">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref93" name="_ftn93" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[93]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052812">I.V.
Stalin <i>Socinenia</i>., T. 5., OGIZ, Moskva, 1947</a>; Gosudarstvennoe
izdatelstvo politiceskoi literaturî, 1947. S. 156–159, Țentr gumanitarnîh nauk
21-ogo veka Zerkalo Biblioteki Mikhaila Gracheva, Arkhiv I. V. Stalina și <a name="_Hlk122052861">Pravda 31 decembie 1922</a>, accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="https://c21ch.newcastle.edu.au/stalin/t5/t5_19.htm"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://c21ch.newcastle.edu.au/stalin/t5/t5_19.htm</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">, consultat în 21.11.2022.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn94">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref94" name="_ftn94" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[94]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052886">Dmitri
Dukasevici, <i>Pravovaia priroda, dogovora ob obrozavanii SSSR- 1922</i>,
Vestn. Mosk. UN-TA. Ser. 11. Pravo, 2011. № 4, p. 103, accesibil pe </a></span><a href="https://cyberleninka.ru/article/n/pravovaya-priroda-dogovora-ob-obrazovanii-sssr-1922-g"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://cyberleninka.ru/article/n/pravovaya-priroda-dogovora-ob-obrazovanii-sssr-1922-g</span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">,</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> consultat în 11.12.2022. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn95">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref95" name="_ftn95" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[95]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Ibidem, p. 104. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn96">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref96" name="_ftn96" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[96]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Kara-Murza, op.cit., pp.
149-150<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn97">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref97" name="_ftn97" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[97]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052917">Osnovnoi
Zakon (Konstituția) Soiuza Sovestkih Soțialisticeskih Respublic</a>, Priniat
vtoroi sessiei TSIK SSSR pervogo sozîva 6 iulia 1923 goda i v okonceatelnoi
redakții II siezdom Sovetov SSSR 31 ianvaria 1924 goda, accesibil pe </span><span lang="RO"><a href="https://www.hist.msu.ru/ER/Etext/cnst1924.htm"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://www.hist.msu.ru/ER/Etext/cnst1924.htm</span></a></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> , consultat în 10.12.2022.
<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn98">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref98" name="_ftn98" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[98]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Vert, <i>op.cit.,</i> p.
107. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn99">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref99" name="_ftn99" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[99]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Parafrazare a titlului
memoriilor Nadejdei Mandelstam, <i>Fără speranță. Speranță abandonată. Memorii</i>,
Ed. Polirom, București, 2020. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn100">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref100" name="_ftn100" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri",sans-serif" lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%; mso-ansi-language: RO; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-fareast; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[100]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;">Eric Hobsbawm<i>, Secolul extremelor</i>, Ed.
Lider, București, 1994, p. 74.</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif;"><o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn101">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref101" name="_ftn101" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[101]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> URSS a fost formata din 15
republici unionale: slave – Rusia, Ucraina, Belarus; transcaucaziene – Georgia,
Armenia şi Azerbaijan, strâns conectate istoric şi cultural cu Turcia, Iranul
şi Orientul Mijlociu; baltice – Estonia, Letonia şi Lituania, care s-au dezvoltat
şi se afla şi astăzi sub influenţa Germaniei, Poloniei şi a ţărilor scandinave;
central-asiatice – Uzbekistan, Kârgâstan, Kazahstan, Tadjikistan şi
Turkmenistan, care au devenit parte a imperiului mult mai târziu, iar
colonizarea rusească a avut o influenţă redusă; latine – Moldova, conform <a name="_Hlk122053634">Vasile Buga, <i>Relaţiile româno-ruse, încotro,</i>
Geopolitica<i>, </i> Anul V, nr. 24 (4 /
2007):19</a>.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn102">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref102" name="_ftn102" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[102]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> <a name="_Hlk122052936">Robert
Service, <i>A History of Twentieth-Century Russia</i> Penguin Books, London,
1997</a>, p. 507 în Sixsmith, <i>op.cit.,</i> p. 509.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn103">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref103" name="_ftn103" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[103]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Sixsmith, <i>Rusia. Un
mileniu de istorie</i>...p. 511. <o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn104">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;"><span style="color: black;"><a href="file:///C:/Users/ZEN/Downloads/Cristian_%20Chirca_final_%20articol_URSS.%20(1).docx#_ftnref104" name="_ftn104" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 10pt; line-height: 105%;">[104]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;"> Ibidem (textul integral pe
</span><span lang="RO"><a href="https://www.bush41.org/?id=3791@year=1991&month=12"><span style="font-family: "Times New Roman",serif;">https://www.bush41.org/?id=3791@year=1991&month=12</span></a></span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif;">) <o:p></o:p></span></p>
</div>
</div>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-31310576301458149412022-10-18T11:54:00.003-07:002022-10-18T11:55:46.628-07:00Pe muchie de cuțit. Relațiile româno-sovietice, 1965-1989, Ediția a II-a revizuită și adăugită<p style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><span style="font-size: 13pt; line-height: 107%; text-align: justify;"><br /></span></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><span style="font-size: 13pt; line-height: 107%; text-align: justify;">Institutul Na</span><span lang="RO" style="font-size: 13pt; line-height: 107%; text-align: justify;">țional pentru Studiul Totalitarismului
lansează vineri, 21 octombrie, ora 14, în cadrul Salonului de carte „Polemos”,
volumul <i><b>Pe muchie de cuțit. Relațiile
româno-sovietice, 1965-1989</b>,</i> Ediția a II-a revizuită și adăugită, autor dr.
Vasile Buga, cercetător asociat al INST.</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: georgia;">Volumul <i>Pe muchie de cuțit. Relațiile româno-sovietice, 1965-1989</i>,
îmbogățit cu surse documentare noi, aduce în fața publicului o analiză
obiectivă a relațiilor dintre București și Moscova în perioada conducerii lui
Nicolae Ceaușescu.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: georgia;">La lansarea volumului vor lua
cuvântul: Dr. Florin Abraham, Director temporar INST, Corneliu Vlad, gazetar,
Dumitru Constantin, publicist și scriitor, Dr. Dan Cătănuș și autorul, dr. Vasile
Buga. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: georgia;">Moderator: Adrian Pandea,
directorul Editurii Militare</span><o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEie4ZLtbZfIP9LBxOaNZzWh0PnQxUR8NBRBdATxZoWCVqsgYUlcL1qYd7dkTt3JdqdNtaJCuzctRqwfjAj-Mj8zuN4osEzIzUW1Xrj-gWLT0wssJGaZpwM0cx7W1uqbydO3JH_H4r_YJG8uPSgGDjhMnrXJMw-OVZtuC4zNXsNZ8Yqg8IVubEp5W9g5uQ/s4961/Polemos-bun.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="4961" data-original-width="3508" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEie4ZLtbZfIP9LBxOaNZzWh0PnQxUR8NBRBdATxZoWCVqsgYUlcL1qYd7dkTt3JdqdNtaJCuzctRqwfjAj-Mj8zuN4osEzIzUW1Xrj-gWLT0wssJGaZpwM0cx7W1uqbydO3JH_H4r_YJG8uPSgGDjhMnrXJMw-OVZtuC4zNXsNZ8Yqg8IVubEp5W9g5uQ/w453-h640/Polemos-bun.jpg" width="453" /></a></div><br /><span lang="RO" style="font-size: 13pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span><p></p>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-81185628896019953492022-07-27T10:53:00.001-07:002022-07-27T10:55:19.205-07:00La despărțirea de un mare diplomat: Ambasador Nicolae Ecobescu<p style="text-align: justify;"></p><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPAbIhE9moUWHvPUJ4nR6_qRBG_DSnUPUEjIM-9g7EulKdpE8sQSDUNu7DUEtJ7y6Q-Tdw95nI-T68qWLg6RtafaorqKMKxhbU_0WdCk-3ENH9wBdpt-B08V0mL7kTrNF7GSKf7OnX2R93eS_0WbxaeXxCZarei3iWuQRUHrxCSxQ3R6gZu7dJzwr2ng/s654/omul-zilei-nicolae-ecobescu-18462605.webp" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="373" data-original-width="654" height="183" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPAbIhE9moUWHvPUJ4nR6_qRBG_DSnUPUEjIM-9g7EulKdpE8sQSDUNu7DUEtJ7y6Q-Tdw95nI-T68qWLg6RtafaorqKMKxhbU_0WdCk-3ENH9wBdpt-B08V0mL7kTrNF7GSKf7OnX2R93eS_0WbxaeXxCZarei3iWuQRUHrxCSxQ3R6gZu7dJzwr2ng/s320/omul-zilei-nicolae-ecobescu-18462605.webp" width="320" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Ambasador Nicolae Ecobescu<br />Sursa: Dan Constantin, jurnalul.ro</td></tr></tbody></table><br /> <p></p><p style="text-align: justify;">La 27 iulie 2022, a încetat din viață, după o grea suferință, ambasadorul Nicolae Ecobescu (n. 1931), doctor în drept, cu o carieră diplomatică impresionantă, incluzând, printre altele, funcțiile de șef al delegației României în Comitetul celor 18 state pentru Dezarmare, Geneva (1967-1969), adjunct al ministrului Afacerilor Externe al României (1969-1973), ambasador al României la Atena (1983-1990). S-a remarcat printr-o bogată activitate didactică și științifică, inițiator, coautor și coordonator al celor 13 volume de studii, articole și documente de relații internaționale România: Supraviețure și afirmare prin diplomație, autor a numeroase studii și articole de specialitate.</p><p style="text-align: justify;">Ambasadorul Nicolae Ecobescu a fost un prieten apropiat al Centrului de Studii Ruse și Sovietice ,,Florin Constantiniu”, participant activ la dezbaterile organizate în cadrul acestuia.</p><p style="text-align: justify;">Exprimăm familiei îndoliate sincere condoleanțe.</p><div style="text-align: justify;"><br /></div>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-8163784396931914392022-05-16T23:06:00.000-07:002022-05-16T23:06:35.389-07:00Corneliu Vlad la 80 de ani<p></p><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: georgia;"><b>L</b></span><span style="font-family: georgia;">a venerabila vârstă pe care o împlinește astăzi, scriitorul și publicistul Corneliu Vlad se bucură de respectul profund al tuturor celor cărora le-a fost dat să-l cunoască și să-i prețuiască opera impresionantă: mii de articole publicate în ziare și reviste din țară, corespondențe din diferite zone ale lumii, volume remarcabile, printre care reținem, alături de ,,Lumea, în mișcare, încotro”; </span></span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgp9uzxLayAncJuFHoQZMERBIqsXL90WpXCMHW8zvLTofCbv09hoyJOmKgltRzdHC0_rYqRpBN2y_7EMfncGukTtt-k7zsvzeRBA8cqavr2QKJ-tgvlblGn0BnnWq_iE5G74iB-C2IYM6NilTi0G-qq2UoRdpRpXtSb8bQBGNpbxZG2sjr0JTxBfnjw2g/s275/download%20(2).jpg" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><span style="font-size: medium;"><img border="0" data-original-height="183" data-original-width="275" height="183" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgp9uzxLayAncJuFHoQZMERBIqsXL90WpXCMHW8zvLTofCbv09hoyJOmKgltRzdHC0_rYqRpBN2y_7EMfncGukTtt-k7zsvzeRBA8cqavr2QKJ-tgvlblGn0BnnWq_iE5G74iB-C2IYM6NilTi0G-qq2UoRdpRpXtSb8bQBGNpbxZG2sjr0JTxBfnjw2g/s1600/download%20(2).jpg" width="275" /></span></a></div><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">,,Vietnamul cel de toate zilele”; ,,Cuba, zece sfidări”; ,,Iran, la rece”; ,,Reconcilierea” etc., și pe cele consacrate spațiului ex-sovietic: ,,Rusia, după URSS”; ,,Crimeea schimbă lumea”, precum și volumul consacrat revoluției române din decembrie 1989: ,,Și totuși, revoluția română”.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">S-a impus, incontestabil, în publicistica românească prin înaltul său profesionalism și patriotism autentic, prin modestia sa, ca unul dintre puținii analiști fini, obiectivi, preciși până la detaliu, ai vieții interne și cu precădere internaționale.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><span style="font-size: medium;">Am fost și suntem onorați de participarea sa activă la manifestările științifice oganizate de Centrul de Studii Ruse și Sovietice ,,Florin Constantiniu”, în cadrul cărora intervențiile sale se remarcă prin acuratețea analizelor și observațiilor, caracterul constructiv al sugestiilor.</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><i><b>La împlinirea frumoasei vârste de 80 de ani îi urăm din toată inima reputatului scriitor și publicist „La Mulți Ani!”, cu sănătate și noi împliniri în planul creației artistice și publicistice.</b></i></span></div><p></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 28.35pt;"><span style="font-family: georgia; text-indent: 28.35pt;"><b><span style="font-size: medium;"></span></b></span></p><p align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 0.5in;"><br /></p><div style="text-align: right;"><i><b>Echipa Centrului de Studii Ruse și Sovietice ,,Florin Constantiniu”</b></i></div><div style="text-align: right;"><i><b>din cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului</b></i></div>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-78933419283603696902022-05-12T02:30:00.000-07:002022-05-12T02:30:05.431-07:0010x12 Florin Constantiniu<div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhdR17g472ZUgY4qPY7Zz6Bp7vXd36RqctsLxEd6AXR3U37lM2BrqNC7A5eW0vTSZ6PRehhbiCIyf-Vufy9JBK5sfbwaBLLHR8sw6mUY566gCTDp0SC5N8YDJf5vMRZBMB2BGJZugHdnxKH7GosfigrBNMUoAEWLeUOJS4fSxow-RGOg6pfc17ntguQA/s317/10x12-florin-constantiniu-constantiniu-florin-enciclopedica.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="317" data-original-width="205" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhdR17g472ZUgY4qPY7Zz6Bp7vXd36RqctsLxEd6AXR3U37lM2BrqNC7A5eW0vTSZ6PRehhbiCIyf-Vufy9JBK5sfbwaBLLHR8sw6mUY566gCTDp0SC5N8YDJf5vMRZBMB2BGJZugHdnxKH7GosfigrBNMUoAEWLeUOJS4fSxow-RGOg6pfc17ntguQA/w259-h400/10x12-florin-constantiniu-constantiniu-florin-enciclopedica.jpg" width="259" /></a></div>"Fără infatuare sau ostentație, istoricul își dezvăluie calitățile prin comunicare, prin intervenții științifice, conferințe, articole și cărți, care sunt, toate, invitații la dialog irenic, tolerant, constructiv. Lucrările lui Florin Constantiniu vădesc un specialist stăpân pe profesia lui, capabil să se aplece și să se pronunțe cu aceeași competență asupra oricăror evenimente, fenomene sau personaje din epocile medie, modernă și contemporană, întemeiat totdeauna pe izvoare sigure, interpretate critic, și cu raționamente neafectate de pasiuni sau prejudecăți. </span></div><blockquote style="border: none; margin: 0 0 0 40px; padding: 0px;"><div style="text-align: justify;"></div></blockquote><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Cu deplin respect pentru marea aventură umană, principiul lui călăuzitor este să o descifreze și să o înțeleagă potrivit dictonului antic <i>Si iudicas, cognosce!</i> Își iubește țara și îi cercetează cu interes și reverență trecutul, dar nu l-ar exalta niciodată sacrificând adevărul. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Detesta judecățile improvizate și pătimașe, dar le semnalează totdeauna cu eleganță și cu îngăduință nu pentru inconsistența lor, ci față de micimea intelectuală a celor care îndrăznesc să le emită. Recunoaște și relevă cu generozitate calitățile reale, oricât de mici, ale adversarilor. Florin Constantiniu confirmă admirabil convingerea unui savant francez (Henri-Irenee Marrou) că istoria este una dintre vocațiile cele mai înalte cărora oamenii li se pot consacra”.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><div style="text-align: left;"><br /></div></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Acad. Virgil Candea (2003), </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Nr. pagini: 148</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: large;">Format: 13 x 20 cm</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /></span></div><div><br />10x12 Florin Constantiniu<br />Autor: <a href="https://www.librariaonline.ro/autori/constantiniu_florin">Constantiniu, Florin</a><br />Editura: <a href="https://www.librariaonline.ro/edituri/enciclopedica">ENCICLOPEDICA</a></div>35,00 Lei<div><br /></div><div>https://www.librariaonline.ro/carti/10x12-florin-constantiniu-constantiniu-florin-enciclopedica-p10193643<br /><div style="text-align: justify;"><br /></div></div>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-51789433448633862012022-04-30T21:42:00.003-07:002022-04-30T21:42:57.368-07:00Simpozionul comemorativ Florin Constantiniu<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Miercuri, 20 aprilie 2022, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, Fundația Europeană Titulescu și Centrul de Studii Ruse și Sovietice ,,Florin Constantiniu” au organizat simpozionul comemorativ Florin Constantiniu cu tema ,,O viață închinată căutării adevărului istoric”.</span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTmGvELCU0uIOKTJlakFIXt2hO5P5_6als2nZ9l8x000y_YFEBw57F9smYe3jjf9u48ee47tVlJ7oQ641GgdXLE7Ctr3PbVKKwax0xO5vAf8MPPuzxWsaheDI2ULxFIt_zOgMPU12MIDah5UjnhCBmbRd5m5Gx-rNE_WIz7u7QnGIipBfzCPuSKGShoQ/s3588/IMG_20220430_211938.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="3588" data-original-width="2322" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTmGvELCU0uIOKTJlakFIXt2hO5P5_6als2nZ9l8x000y_YFEBw57F9smYe3jjf9u48ee47tVlJ7oQ641GgdXLE7Ctr3PbVKKwax0xO5vAf8MPPuzxWsaheDI2ULxFIt_zOgMPU12MIDah5UjnhCBmbRd5m5Gx-rNE_WIz7u7QnGIipBfzCPuSKGShoQ/s320/IMG_20220430_211938.jpg" width="207" /></a></div><span style="font-family: georgia;">Cu acest prilej, personalitatea marelui istoric, a cărui operă a fost pusă în slujba cunoașterii istoriei sincere a poprului român, a fost evocată de către prof.univ.dr. Adrian Năstase, președintele Fundației Europene Titulescu, Pr. Dr. Dorin-Demostene Iancu, dr. Florin Șperlea, dr. Dan Cătănuș, prof. univ.dr. Ioan Chiper, dr. Laurențiu Constantiniu (Cuvântul acestuia a fost citit de către dr. Ana-Maria Cătănuș).<br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Au prezentat, totodată, referate dr. Ion Constantin și dr. Florin-Răzvan-Mihai.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În cadrul manifestării, istoricul Mircea-Dorel Suciu a prezentat volumul 10x12. Florin Constantiniu, 10 ani de la intrarea în eternitate.12 articole din ,,Dosarele istorie” apărut la Editura Univers Enciclopedic Gold.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Lucrările simpozionului au fost moderate de către Prof.univ.dr. Dumitru Preda.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Cei interesați pot urmări desfășurarea simpozionului pe <a href="https://youtu.be/jqUBmcowVNs">https://youtu.be/jqUBmcowVNs</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Mai jos prezentăm cuvântul dr. Laurenţiu Constantibiu şi comunicările istoricilor Ion Constantin și Florin-Răzvan Mihai.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;">***</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><b><i>Florin Constantiniu și generozitatea</i></b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><b><i><br /></i></b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><b><i>Laurenţiu Constantiniu</i></b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i>În 2013, la un an de la trecerea în neființă a părintelui meu, când, împreună cu domnii Marcel și Vlad Popa, am decis să edităm un volum de texte dedicat cinstirii memoriei celui ce a fost Florin Constantiniu, îmi făceam cunoscută dificultatea resimțită la redactarea „Cuvântului înainte” care urma să însoțească lucrarea.</i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i>O dificultate similară mă încearcă și astăzi, la scrierea acestor rânduri, deoarece, în pofida tuturor eforturilor, doza de subiectivism filial va fi greu de pus între paranteze. Atunci, în 2013, în încercarea de a creiona portretul părintelui meu, am identificat trei calități ale sale – smerenie, pasiune, credință – argumentându-mi alegerea pentru fiecare dintre ele.</i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i>Celor trei calități mai sus enumerate le-aș mai adăuga generozitatea; acea generozitate capacitate a părintelui meu de a dărui dezinteresat și lipsit de ostentaţie. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că suprema generozitate este nu numai atunci când nu iei ceva, ci atunci când oferi din puținul tău. La rândul său, Goethe afirma că „Generozitatea, mai ales dacă ea este însoțită de smerenie, cucerește inimile. Să dai și să te simți fericit din faptul că ai dat ceva, este cea mai bună caracterizare a generozității”. De cele mai multe ori, oamenii sunt generoși atunci când au. Însă, atât în accepțiunea Sfântului Ioan Gură de Aur, cât și în cea a lui Goethe, generozitatea are la origine bunătatea sufletească, și nu bogăția materială. Cred că acest tip de generozitate l-a caracterizat pe părintele meu.<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-VN73XmdQ_2_uonI4sSXozo_YXlpBUXmHE2FtZofxFYOY7gEdUjrPco5EI6Z0MsHtLRigmo7qCFn_vn7rv0Xe2wQBi1OpHQKKR0FNqAcEMWtWsEVflxzPmF3UbFjU5Idg1pmZjEaq7sJBFr6HvO47Wh5L5OMvQ8jFEA8r7T8Xsdq58mSsFXC9iYggRA/s3348/IMG_20220430_211921-(1).jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3348" data-original-width="2106" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-VN73XmdQ_2_uonI4sSXozo_YXlpBUXmHE2FtZofxFYOY7gEdUjrPco5EI6Z0MsHtLRigmo7qCFn_vn7rv0Xe2wQBi1OpHQKKR0FNqAcEMWtWsEVflxzPmF3UbFjU5Idg1pmZjEaq7sJBFr6HvO47Wh5L5OMvQ8jFEA8r7T8Xsdq58mSsFXC9iYggRA/s320/IMG_20220430_211921-(1).jpg" width="201" /></a></div><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i>Mulți dintre cei care l-au cunoscut pe părintele meu s-au bucurat de generozitatea sa, care a luat forma cuvintelor încurajatoare, a bucuriei față de reușitele lor, a sprijinului necondiționat sau, pur și simplu, a capacității de a asculta. În ce mă privește, ca fiu, m-am bucurat de generozitatea sa cu „asupra de măsură”, cum ar spune Cronicarul și, din acest punct de vedere, mă pot considera un răsfățat al sorții. În desăvârșirea mea ca om și ca istoric, generozitatea tatălui meu a avut un rol capital.</i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i>Nu aș putea încheia aceste rânduri fără a aduce mulțumiri unor persoane cărora le sunt îndatorat și pe care-i asigur – și pe această cale – de permanenta mea recunoștință.</i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i>Înainte de toate, mulțumirile mele se îndreaptă către domnul Adrian Năstase, prim-ministru și președinte al Fundației Europene „Nicolae Titulescu”, care a pus la dispoziție, cu generozitate, sediul Fundației pentru organizarea acestui simpozion.</i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i>De asemenea, doresc să aduc public mulțumiri domnului Radu Ciuceanu, membru de onoare al Academiei Române și director al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, domnului Vasile Buga, doamnei Ana-Maria Cătănuș și domnului Dan Cătănuș, care, prin activitatea desfășurată în cadrul Centrului de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu”, nu numai că au perpetuat memoria părintelui meu, dar au menținut activă o direcție de cercetare atât de necesară istoriografiei române și nu numai (am în vedere studiile ruse și sovietice și relațiile româno-ruse/sovietice, care, în ultima parte a vieții părintelui meu au reprezentat un domeniu de interes predilect pentru el).</i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i>Nu pot să nu mulțumesc domnului Mircea Suciu – de care mă leagă o veche prietenie – pentru inițiativa Domniei Sale. Îndrăznesc să afirm că, ziaristul Mircea Suciu a dorit să reliefeze angajamentul civic al părintelui meu, care, prin articolele publicate, de-a lungul vieții, în revistele de specialitate și în presă, a pus în lumină funcția educativă a istoriei și, în ce îl privește, a dovedit că a fost un om al cetății.</i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i>Recunoștința mea se îndreaptă și către domnii Vlad și Marcel Popa – tată și fiu – editorii de-o viață (aș îndrăzni eu să afirm) ai cărților tatălui meu. Profesioniști recunoscuți în domeniu și iubitori ai cărții, domnii Vlad și Marcel Popa, prin acribia lor editorială au conferit lucrărilor părintelui meu frumusețea și calitatea grafică.</i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i>Nu aș putea încheia această scurtă evocare fără cuvintele, din cea de-a doua epistolă, ale Apostolului Pavel către Corinteni: „Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va şi secera, iar cel ce seamănă cu dărnicie, cu dărnicie va şi secera”. Participarea Dvs. la acest simpozion comemorativ este dovada indubitabilă că generozitatea manifestată de părintele meu în raport cu semenii săi, a dat roade. Parafrazându-l pe Apostol, aș putea spune că, „semănând cu dărnicie” generozitate, pe timpul vieții, față de mulți dintre cei prezenți aici, a obținut prețuirea Dvs. postumă. Tuturor vă sunt recunoscător în gradul cel mai înalt. Vă mulțumesc!</i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i>L. Constantiniu</i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><i>Sankt-Petersburg, 18 aprilie 2022</i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;">***</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div> <div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><b>Raptul teritoriilor românești de la est de Prut (iunie 1040) – rezultat al tranzacției Marilor Puteri totalitare. Cazul Bucovinei</b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><b><br /></b></span></div> <div style="text-align: center;"><b><br /></b></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><b>Ion Constantin</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Înfrângerea și capitularea Franței, pe 22 iunie 1940, au dus la destrămarea sistemului de influențe al marilor puteri și au înăsprit lupta pentru Balcani. În această situație, Stalin a decis să beneficieze la maximum de acordurile germano-sovietice pentru anexări teritoriale în Europa de Est. Documentele diplomatice demonstrează că Moscova intenționa să revendice nu numai Basarabia, ci și Bucovina, interpretând într-o manieră proprie prevederile Protocolului adțional secret din 23 august 1939, așa cum arăta istoricul Florin Constantiniu în studii apărute încă la începutul anilor 90, cât și în binecunoscuta sa lucrare O istorie sinceră a poporului român.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">A doua zi după căderea Franței, la 23 iunie 1940, Molotov l-a convocat pe ambasadorul german la Moscova, Friedrich Werner von der Schulenburg și l-a anunțat că „soluționarea chestiunii Basarabiei nu mai suferă nici-o amânare. Guvernul sovietic caută, deocamdată, să soluționeze chestiunea pe cale pașnică dar el intenționează să utilizeze forța în caz că guvernul român va respinge acordul pașnic. Revendicările sovietice se extind și asupra Bucovinei, în care locuiește populație ucraineană”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn1">[1]</a> A adăugat că mizează pe faptul că Germania nu se va împotrivi acțiunilor sovietice, ba chiar le va susține. Rămasă în timpul discuției respective fără nici o apreciere din partea lui von der Schulenburg, vestea despre extinderea cererilor teritoriale ale Moscovei în spațiul românesc a provocat o adevărată consternare la Berlin.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn2">[2]</a> Hitler a fost nemulțumit atât de procedeul lui Stalin, cât și de momentul recurgerii la el, în condițiile în care trupele Wehrmacht-ului se resimțeau în urma efortului depus în cadrul campaniei din Vest. Dar cel mai mult a fost de natură să-l irite pe Führer cererea privind Bucovina care reprezenta de fapt încălcarea cadrului teritorial stabilit, de comun acord cu Stalin, în august-septembrie 1939. De aceea, la primirea notei care se referea și la Bucovina, Hitler ar fi strigat: „Nu vreau să fiu luat drept un imbecil de către ruși!”. În acel moment, el se considera deja lezat de către U.R.S.S., care ocupase statele baltice.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn3">[3]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Pretinzând Bucovina, Stalin nu considera că încalcă Protocolul adițional secret. Istoricul Florin Constantiniu a emis ipoteza că, „includerea Bucovinei a rezultat din interpretarea dată de sovietici pluralului din art. 3 al protocolului: «acele regiuni» (deși era specificată doar Basarabia) ca referindu-se la întreg sud-estul Europei. Moscova considera - se pare - că poate face și alte anexiuni teritoriale în acea parte a continentului, dacă respecta interesele economice ale Reich-ului”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn4">[4]</a>Această ipoteză a fost confirmată de cercetătoarea germană Ingeborg Fleischhauer, care arată că ambiguitatea formulării articolului 3 al Protocolului adițional secret a permis lui Stalin să creadă că Reichul se dezinteresează politic de întreg sud - estul european (deci și de Bucovina).<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn5">[5]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Surprins de noua cerere sovietică, guvernul german transmitea lui von der Schulenburg, în dimineața zilei de 25 iunie 1940, pentru informarea conducerii U.R.S.S., următorul răspuns:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">„1.Germania rămâne fidelă acordurilor de la Moscova. De aceea ea este dezinteresată de problema Basarabiei. În această regiune trăiesc aproximativ 100.000 de germani etnici. Germania este, bineînțeles, interesată de soarta acestor germani și așteaptă ca viitorul acestor germani să fie asigurat. Conducerea Reichului ține ca la timpul potrivit, să facă anumite propuneri conducerii sovietice pentru repatrierea acestor germani, analog cu germanii etnici din Volhinia.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">2. Pretenția guvernului sovietic asupra Bucovinei este o noutate. Bucovina a fost înainte provincie a Coroanei austriece. De aceea Germania este, în special, interesată de soarta acestor germani etnici.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">3. În restul teritoriului român, Germania are puternice interese economice. Acestea cuprind atât zonele petrolifere, cât și pământul agrar. Germania este interesată, așa cum am explicat în repetate rânduri guvernului sovietic, ca aceste regiuni să nu devină teatru de război.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">4. Pentru / o rezolvare / a problemei Basarabiei, conducerea Reichului este de părere că, pe tărâmul înțelegerii din partea Uniunii Sovietice să se facă totul pentru o rezolvare pașnică cu conducerea română în problema Basarabiei. Conducerea Reichului ar fi pregătită, în spiritul înțelegerii de la Moscova, să sfătuiască conducerea română pentru o clarificare pașnică a problemei Basarabiei în sensul rusesc ...”<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn6">[6]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Menționarea în răspunsul părții germane a apartenenței în trecut a Bucovinei la Coroana austriacă era, desigur, o aluzie directă și o atenționare, în același timp, a „partenerului” sovietic asupra faptului că încearcă să pătrundă într-o zonă al cărei moștenitor de drept, mai ales după Anschluss-ul din 1938, se considera Germania.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn7">[7]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În cursul zilei de 25 iunie 1940, ambasadorul von der Schulenburg a prezentat răspunsul guvernului său părții sovietice, iar în seara aceleiași zile, el a telegrafiat la Berlin despre discuția purtată cu Molotov, arătând că acesta „și-a exprimat recunoștința pentru înțelegerea și hotărârea de a susține cerințele Uniunii Sovietice, manifestate de guvernul german”, subliniind din nou că „chestiunea este extrem de urgentă și nu suferă nici-un fel de amânare”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn8">[8]</a> La observația lui Schulenburg că Bucovina n-a aparținut niciodată Rusiei, iar renunțarea sovieticilor la revendicarea ei ar fi de natură să favorizeze reglementarea pașnică a problemei, Molotov a replicat: „Bucovina constituie ultima parte ce-i lipsește Ucrainei unite și că, din această cauză, guvernul sovietic acordă importanță soluționării acestei chestiuni concomitent cu cea a Basarabiei”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn9">[9]</a> În continuare, șeful diplomației sovietice a promis că ține cont de doleanțele Germaniei referitoare la etnicii germani și de interesele economice ale Reichului în România, declarând, totodată, că „guvernul sovietic urmărește numai propriile sale interese și nu are intenții de a stimula alte state (Ungaria, Bulgaria) să înainteze României anumite cerințe”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn10">[10]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Ca urmare a rezervelor manifestate de Berlin în legătură cu problema Bucovinei, V. M. Molotov a avut consultări în cadrul cabinetului și, desigur, cu Stalin. La 26 iunie, a fost convocat Schulenburg, căruia i s-a comunicat faptul că guvernul sovietic „a hotărât să-și limiteze pretențiile sale la partea de nord a Bucovinei, cu orașul Cernăuți”, subliniindu-se că, după opinia sovietică, „hotarul trebuie să treacă din cel mai de sud punct al Ucrainei apusene sovietice, de lângă muntele Kniatiasa spre est de-a lungul râului Suceava și apoi mai spre nord-est de Herța pe Prut”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn11">[11]</a> Trasarea hotarului în acest mod îi permitea Uniunii Sovietice să obțină legătura feroviarå directă din Basarabia, prin Cernăuți, spre Lemberg (Lwow).<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn12">[12]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">La sugestia lui Schulenburg că o soluționare pașnică a problemei s-ar realiza mai ușor dacă guvernul sovietic ar restitui României tezaurul transmis la Moscova pentru păstrare în timpul Primului Război Mondial, Molotov a declarat că „nici vorbă nu poate fi despre asta, deoarece România a exploatat destul de mult timp Basarabia”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn13">[13]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Cu aceeași ocazie, Molotov a prezentat ministrului german noua graniță cu România, precum și demersurile ce vor fi întreprinse pentru realizarea scopului propus: în următoarele zile, guvernul sovietic va înainta ministrului plenipotențiar român la Moscova pretenția sa și în legătură cu aceasta așteaptă ca guvernul german să sfătuiască fără întârziere guvernul de la București „să se supună cerințelor sovietice, pentru că în caz contrar războiul este inevitabil”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn14">[14]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Examinarea atentă a corespondenței ambasadorului celui de-al Treilea Reich la Moscova cu Auswärtiges Amt-ul de la Berlin, privind negocierile sale din 23 – 26 iunie 1940<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn15">[15]</a>, precum și a notelor de convorbire realizate de partea sovietică în legătură cu întrevederile Molotov – Ribbentrop din acele zile<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn16">[16]</a>, ne conduce la concluzia că partea germană, acceptând susținerea în principiu a pretențiilor Uniunii Sovietice asupra Basarabiei, s-a eschivat să-și dea acordul pentru revendicările sovietice în Bucovina. Așa cum observa istoricul Vitalie Văratic, „la început au fost încercările nereușite ale lui Molotov de a prezenta unele argumente în favoarea acestor pretenții, iar apoi, mimând în poza de diplomat care poate să mai și cedeze, comisarul sovietic a prezentat ambasadorului german doar principalele puncte ale liniei de demarcație pretinsă de Kremlin în Bucovina. La acest capitol a lipsit spiritul de dialog, iar monologul lui Molotov nu reprezenta altceva decât informarea partenerului despre o decizie irevocabilă a Moscovei, adică punerea Berlinului în fața unui fapt împlinit. Astfel că, victimă a înțelegerii secrete Ribbentrop - Molotov poate fi considerată doar Basarabia; anexarea părții de Nord a Bucovinei a fost, mai degrabă, rezultatul încălcării principiilor de colaborare sovieto-nazistă, specularea de către U.R.S.S. a situației când Germania slăbise pentru moment presiunea sa în Estul continentului”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn17">[17]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În ceea ce privește revizuirea hotărârii lui Stalin de a revendica întreaga Bucovină și a-și limita cererea numai la partea ei nordică, istoricul Florin Constantiniu a emis ipoteza că liderul de la Kremlin a urmărit astfel să răspundă atât dorinței de a păstra bunele raporturi cu Reichul (de aici limitarea teritorială intervenită) , cât și de a arăta Berlinului că Moscova nu este un partener obedient, ci o mare putere, sigură de forța ei (de aici menținerea revendicării în privința Bucovinei).<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn18">[18]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Deși revendicările prezentate de Moscova României nu relevau, în primul rând, un interes strategic pentru Germania,<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn19">[19]</a> în actualul stadiu al cercetărilor merită atenție și ipoteza potrivit căreia experți militari germani care cunoșteau planurile de perspectivă ale lui Hitler pentru război, erau conștienți de faptul că prin pierderea de către România a întregii Bucovine se pierdeau și pasurile Prislop și Bârgău, prin care ar fi putut trece trupele germane pentru a susține flancul sudic al viitorului front. Situația în care întreaga Bucovină ar fi fost ocupată de U.R.S.S. presupunea, în eventualitatea unui conflict militar germano-sovietic, ca trupele Wehrmacht-ului să facă un ocol de câteva sute de kilometri, prin Cluj - Reghin - Gheorghieni în direcția pasului Bicaz.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn20">[20]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Pretențiile asupra Bucovinei, expuse deschis de către Moscova la sfârșitul lunii iunie 1940, au generat prima breșă în colaborarea sovieto-germană din faza inițială a celui de-al Doilea Război Mondial, această atitudine a lui Stalin fiind apoi decisivă în determinarea lui Hitler să înceapă războiul cu Uniunea Sovietică. Florin Constantiniu consideră că „prima fisură în relațiile dintre Berlin și Moscova nu a fost - așa cum a crezut Grigore Gafencu - garanția germano-italiană acordată României, fără consultarea Uniunii Sovietice și îndreptată împotriva ei, ci includerea Bucovinei (mai întâi a întregii provincii, apoi numai a părții ei de Nord) în revendicările prezentate de Moscova României”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn21">[21]</a> Opinia istoricului român este confirmată parțial și de materialele recent intrate în circuitul istoriografic cu privire la negocierile purtate de Molotov, la Berlin, în ziua de 13 noiembrie 1940, cu conducătorii Reichului german. La întrebarea comisarului sovietic, dacă guvernul german ar accepta și în continuare să respecte prevederile Protocolului adițional secret din 23 august 1939, Hitler avea să răspundă că, după încheierea acestei înțelegeri, „Germania a ținut cont de interesele sovietice, care depășeau cadrul prevederilor ei”, precizând totodată că, atunci când „U.R.S.S., pe lângă problema Basarabiei, a ridicat și problema Bucovinei, în pofida acestei «noutăți» neprevăzută în protocol, Germania a înțeles că există momente ce impun anumite corectări”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn22">[22]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Discuțiile dintre Molotov și Hitler, purtate la Berlin, pe 13 noiembrie 1940, au evidențiat faptul că U.R.S.S. abandonase planul anexării întregii Bucovine doar pentru o vreme.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn23">[23]</a> În aceste discuții, comisarul sovietic, a invocat drept o „concesie” ce ar fi fost făcută de către U.R.S.S., prin faptul că „a renunțat temporar la Bucovina de Sud, mulțumindu-se cu Bucovina de Nord”, dar își exprima speranța că, „la rândul ei, Germania va ține cont de interesele Uniunii Sovietice în Bucovina de Sud”<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn24">[24]</a>. „U.R.S.S. - a continuat Molotov – nu a primit până acum de la Germania un răspuns negativ la dorința exprimată de ea, dar Germania, în locul unui asemenea răspuns, a garantat tot teritoriul României, uitând de interesul arătat de noi și, de fapt, dând aceste garanții fără consultarea U.R.S.S. și în dauna intereselor U.R.S.S”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn25">[25]</a> Hitler a răspuns că „Germania a venit extrem de mult în întâmpinarea celor convenite și, de fapt, în transmiterea Bucovinei de Nord, pentru că înainte s-au înțeles numai despre Basarabia”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn26">[26]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Toate acestea relevă o atmosferă de suspiciune și neîncredere existentă la Berlin față de pretențiile sovietice asupra Bucovinei, fapt confirmat și de către ministrul de Externe german, Joachim von Ribbentrop care, în memoriile sale, preciza : „Faptul că urma să fie ocupată partea de Nord a Bucovinei, străvechi pământ al Coroanei austriece, l-a zguduit pe Hitler. El a recepționat acest pas al lui Stalin drept un indiciu al presiunii rusești către Vest”<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn27">[27]</a>.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Prin ultimatumul de la 26 iunie 1940, U.R.S.S. încălca de fapt înțelegerea convenită cu Germania de a nu manifesta inițiativă în formularea revendicărilor teritoriale față de România, depășind astfel cadrul acordului cu privire la delimitarea sferelor de interese sovieto-germane, convenite cu un an mai devreme.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn28">[28]</a> După cum arată istoricul Vitalie Văratic, „neputința Germaniei de a exercita presiuni eficiente pentru a impune Uniunii Sovietice respectarea înțelegerilor din august-septembrie 1939 a determinat atât amplificarea pretențiilor teritoriale, cât și comportamentul Kremlinului față de România la acel sfârșit de iunie 1940, când, după ani de așteptare, conducerea sovietică s-a văzut față în față cu vecinul său, în trecut «recalcitrant», iar acum lipsit de orice sprijin internațional”<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn29">[29]</a>.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În paralel cu demersurile întreprinse pe lângă guvernul german, Molotov s-a preocupat și de obținerea acordului Italiei. În cadrul discuției pe care a avut-o, la 20 iunie 1940, cu Rosso, ministrul plenipotențiar al Italiei, șeful diplomației sovietice îi înfățișa acestuia poziția Kremlinului față de problemele teritoriale: „Cu Ungaria, guvernul sovietic întreține relații bune. Guvernul sovietic consideră drept întemeiate unele cerințe maghiare. Uniunea Sovietică și Bulgaria sunt buni vecini. Relațiile sovieto-bulgare sunt trainice, dar pot să devină și mai trainice. Revendicările bulgare asupra Dobrogei și în ceea ce privește ieșirea la Marea Egee, guvernul sovietic le consideră întemeiate, le recunoaște și nu are obiecții împotriva realizării lor”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn30">[30]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Referitor la teritoriile românești revendicate de U.R.S.S., Molotov declara: „Uniunea Sovietică ar prefera să-și realizeze cerințele sale în ceea ce privește Basarabia (Bucovina n-a fost menționată - n.n.) fără război, însă dacă aceasta va fi imposibil din cauza intransigenței României, ea (Uniunea Sovietică) intenționează să recurgă la forță. În ceea ce privește viitorul celorlalte regiuni ale României, guvernul sovietic va intra în contact cu Germania”. Ministrul plenipotențiar italian considera că această declarație era „foarte rezonabilă” și recomanda guvernului său „să acționeze cât mai repede”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn31">[31]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În legătură cu tranzacția sovieto-germană pe seama teritoriilor românești de la Est de Prut, guvernul italian a fost informat și de către partenerul său german. Exprimându-și deplinul acord, ministrul de externe al Italiei, Ciano declara că „nu sunt nici-un fel de motive de a bara rușilor calea unei rezolvåri pașnice și este dispus să exercite o influență la București, dacă acest lucru este de dorit de germani sau de ruși”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn32">[32]</a> Mussolini era, evident, și el de acord cu poziția germană, fapt comunicat telefonic de Ciano ministrului german la Roma, Mackensen care, la rândul lui, informa Berlinul: „Ciano mi-a comunicat chiar acum telefonic că ducele s-a declarat de acord cu demersul propus de el față de guvernul din Moscova; el va chema imediat pe ministrul plenipotențiar rus la Palazzo Chigi și îl va însărcina să comunice guvernului său că guvernul italian împărtășește punctul nostru de vedere în ce privește tratarea problemei Basarabiei și că se alătură demersului german”. <a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn33">[33]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În vreme ce Berlinul trata cu Moscova și cu Roma condițiile pe care guvernul român trebuia să le accepte în legătură cu Basarabia și Bucovina, Bucureștii erau ocoliți și dezinformați de însuși ambasadorul german în România, Fabricius. În urma întâlnirii din dimineața zilei de 26 iunie cu Gh. Tătărescu, Fabricius concluziona: „Președintele Consiliului de Miniștri este cuprins de mare îngrijorare. Am impresia că românii sperând într-o victorie germană apropiată, amână tratativele cu rușii și ei cred că interesul nostru pentru o colaborare pe Dunăre și pentru liniște în sud-est este atât de mare, încât după terminarea actualului război în vest, am putea avea interes de a ține pe ruși departe de Balcani”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn34">[34]</a> Un asemenea interes nu era însă urmărit în vara anului 1940 de către politica externă a celui de-al III-lea Reich. Mai mult, atât Berlinul, cât și Roma au dat „undă verde” guvernului de la Moscova pentru anexarea Basarabiei și sfårâmarea în acest fel a integrității teritoriale a României.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În împrejurările în care pericolul agresiunii dinspre Răsărit plana asupra țării, opinia publică românească trăia sub puternica impresie a capitulării Franței și a încheierii armistițiului cu Germania în ziua de 22 iunie 1940. Relevând impactul pentru România al acestui dramatic eveniment, Alexandru Cretzianu scria: „Pentru noi s-a stins o lumină. Era farul care timp de un secol a luminat progresul națiunii noastre pe calea sa spre independența de stat”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn35">[35]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Dimensiunea tragediei României era amplificată și de lipsa sprijinului din partea Marii Britanii, aflată, ce-i drept, și ea într-o situație dificilă după căderea Franței. Cercurile diplomatice londoneze manifestau totuși preocupare în legătură cu evoluția relațiilor româno-sovietice. Astfel, la 25 iunie lordul Halifax îl întreba pe ministrul român V. V. Tilea dacă aveau, deja, loc negocieri politice privind „un aranjament referitor la Basarabia”. Din convorbire reieșea că diplomatul de la Londra nu deținea informații în legătură cu așa-zisele negocieri româno-sovietice.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn36">[36]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">După ce guvernul român a încercat să inițieze tratative comerciale cu U.R.S.S., la 1 iunie 1940, ministrul de la Moscova, Gh. Davidescu raporta Ministerului Afacerilor Străine român că lui Molotov „i se pare puțin probabil” ca printr-un acord comercial să se poată ajunge la intensificarea schimburilor sovieto-române, dat fiind că ambele state produc aceleași articole: petrol, grâne etc. În consecință sugestia ministrului român „nu i se pare de actualitate”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn37">[37]</a> Este evident că o dezvoltare a raporturilor comerciale cu România nu putea fi de „actualitate” pentru Kremlin, atâta vreme cât acesta urmărea raptul prin forță a unor teritorii românești.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În acest scop, autoritățile sovietice au efectuat intense pregătiri și demonstrații militare la frontierele dinspre est și nord ale României. S-a intensificat activitatea recunoașterilor de la graniță și a continuat consolidarea frontierelor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Desfășurarea acestor evenimente arată cât de mare era graba conducerii sovietice, după ce obținuse acordul Berlinului, pentru satisfacerea revendicărilor teritoriale pe seama României. Cu ocazia întrevederii din după amiaza de 26 iunie 1940, Molotov îi declara lui von der Schulenburg că „guvernul sovietic va supune cererea sa ministrului plenipotențiar român de aici în cursul zilelor următoare”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn38">[38]</a> După cum a remarcat Vitalie Văratic, Stalin și Molotov „n-au mai așteptat nici măcar până a doua zi, în pofida faptului că poporul rus, în numele căruia acești lideri politici formulau revendicările față de vecini, are un proverb plin de tâlc : «Утро вечера мудренее», care ar putea fi tradus «Deciziile luate dimineața sunt mai înțelepte decât cele din ajun»”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn39">[39]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Astfel, în seara aceleași zile de 26 iunie, orele 2200, V. M. Molotov l-a convocat pe ministrul român la Moscova, Gh. Davidescu și i-a remis, în numele guvernului sovietic, o notă ultimativă în care se făceau afirmații în flagrantă contradicție, nu numai cu dreptul istoric, dar și cu normele și principiile juridice internaționale unanim acceptate:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">„În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forța a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o singură dată și deschis în fața întregii lumi. Acum, când slăbiciunea militară a U.R.S.S. e de domeniul trecutului, în situația internațională care s-a creat cu rezolvarea rapidă a chestiunilor moștenite din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide între țări, U.R.S.S. considerå necesar și oportun ca în interesele restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei, Uniunii Sovietice.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic cu chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părți a Bucovinei a cărei populație este legată în marea sa majoritate cu Ucraina Sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât și prin comunitatea de limbă și compoziție națională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părții de Nord a Bucovinei către U.R.S.S. ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. și populației Basarabiei prin dominația de 28 de ani a României în Basarabia.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Guvernul U.R.S.S. propune Guvernului Regal al României:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">1. Să înapoieze cu orice preț Uniunii Sovietice Basarabia;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu harta alăturată.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Guvernul sovietic își exprimă speranța că guvernul român va primi propunerile de față ale U.R.S.S. și că aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale pașnică conflictul prelungit dintre U.R.S.S. și România.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div> <div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Guvernul sovietic așteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie anul curent”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn40">[40]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div> <div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Cu prilejul înmânării la Kremlin a notei ultimative, Molotov i-a spus ministrului român că l-a chemat „într-o chestiune de importanță principală pentru dezvoltarea relațiilor sovieto-române”. După citirea notei, Davidescu a declarat că fără a voi să prejudicieze în vreun fel decizia guvernului de la București, ține, de datoria sa, să declare că „argumentele inserate în notă sunt cu totul lipsite de temei”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn41">[41]</a> Ministrul român a demontat, rând pe rând, aberațiile cuprinse în textul ultimatumului, demonstrând în mod documentat drepturile istorice, etnice și politice ale României asupra Basarabiei și faptul că Bucovina n-a fost niciodată sub stăpânire rusească.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn42">[42]</a> Davidescu a declarat apoi că vreme de 20 de ani, țara sa a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a avea raporturi de bună vecinătate cu U.R.S.S., în convingerea că Moscova „își va da seama că o Românie puternică, unită în granițele ei etnice, este o garanție de securitate pentru toți vecinii ei”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn43">[43]</a> Surd atât la argumentele statistice privind populația Basarabiei și Bucovinei, cât și la cele referitoare la necesitatea respectării tratatelor de la Paris, Molotov le-a respins ca necorespunzând „evoluției istorice, nici situației de fapt”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn44">[44]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Aflată într-o situație de izolare totală pe plan internațional, România n-a putut găsi vreun sprijin în încercările ei disperate de a-și apăra integritatea teritorială. Reichul a sfătuit-o să cedeze și a comunicat că, datorită angajamentelor sale din Vest, nu o putea sprijini decât în ameliorarea operațiunilor de evacuare.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În situația deosebit de gravă creată ca urmare a ultimatumului sovietic, regele Carol al II-lea a hotărât să convoace Consiliul de Coroană, care a avut loc la 27 iunie, orele 12, luând în discuție cele două alternative: rezistența sau acceptarea pretențiilor sovietice. Cu acest prilej, primul ministru Gh. Tătărescu și ministrul de externe I. Gigurtu au făcut expuneri asupra evenimentelor, iar generalul Florea Țenescu a prezentat situația militară. Concluzia șefului Marelui Stat Major a fost că a lupta pe trei fronturi „înseamnă a merge la dezastru sigur. Important este să ne păstrăm armata pentru zile poate și mai negre”.</span><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn45" style="font-family: georgia;">[45]</a><span style="font-family: georgia;"> Încă de la început s-au conturat două curente: primul, condus de N. Iorga, s-a pronunțat pentru rezistență, iar al doilea, în frunte cu C. Argetoianu, opta pentru cedare. Rezultatul votului a fost: 11 Nu (G.G. Mironescu, N. Iorga, C. Angelescu, V. Iamandi, V. Antonescu, Șt. Ciobanu, S. Dragomir, Traian Pop, N. Hortolomei, Petre Andrei, Ernest Urdăreanu), 10 Da (C. Argetoianu, Ernest Baliff, I. Christu, M. Cancicov, M. Ghelmegeanu, Mitiță Constantinescu, I. Macovei, A. Bentoiu, Al. Vaida-Voievod), 4 pentru discuții (I. Gigurtu, V. Slăvescu, R. Portocală, C.C. Giurescu) și unul rezervat (Gh. Tătărescu).</span><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn46" style="font-family: georgia;">[46]</a><span style="font-family: georgia;"> Cu excepția lui E. Baliff, toți participanții s-au pronunțat pentru mobilizarea armatei. Militarii au declarat că armata își va face datoria, dar au atras în același timp atenția disproporțiilor de forțe, subliniind că armata, retrăgându-se pe Siret, n-ar putea rezista mult timp fără sprijinul unei puteri aliate, pusă în mișcare de crearea unui front politic, care ar crea un nou front militar.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Fără acest sprijin, generalul Florea Țenescu era de părere să se accepte ultimatumul „pentru a nu fi obligați să cedăm mai mult decât ceea ce se cere azi”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn47">[47]</a> La rândul său, ministrul Înzestrării Armatei, Victor Slăvescu s-a opus categoric războiului deoarece „nu suntem preparați”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn48">[48]</a> Istoricul Gh. Buzatu a demonstrat, totuși, că, în cazul în care s-ar fi ajuns la o confruntare militară între România și U.R.S.S., disproporția de forțe între cei doi beligeranți s-ar fi dovedit „importantă dar nu ecrasantă”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn49">[49]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În cadrul Consiliului de Coroană s-a detașat punctul de vedere al lui N. Iorga, care a cerut mobilizarea ultimului om ce putea purta armă.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn50">[50]</a> De asemenea, Ștefan Ciobanu, fost deputat în Sfatul Țării, a apreciat că cedarea Basarabiei „ar deștepta poftele ungurilor și ale bulgarilor. Decât să se rășluiască țara bucată cu bucată, mai bine să murim cu toții pentru un ideal al părinților noștri”. În mod similar s-au exprimat Victor Iamandi, care a spus că nu pot fi abandonați trei milioane de români, precum și Victor Antonescu, care a afirmat că măcar un gest de rezistență s-ar fi impus.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn51">[51]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">La sfârșitul dezbaterilor, primul ministru Gh. Tătărescu a îmbrățișat ideea imposibilității rezistenței împotriva armatei sovietice, invocând faptul că printr-o asemenea acțiune s-ar fi ajuns la „distrugerea completă a armatei române, cotropirea vertiginoasă a țării și distrugerea statului român”. El a atras atenția asupra imposibilității unei retrageri a armatei, încheind prin sublinierea necesității menținerii intacte a forțelor militare române „până în ceasul final al războiului”.</span><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn52" style="font-family: georgia;">[52]</a><span style="font-family: georgia;"> Gh. Buzatu relevă însă că, în 1940 era exclusă posibilitatea întrevăzută de premierul de atunci de a se produce, în cazul respingerii notelor sovietice, „cotropirea vertiginoasă a țării” și „distrugerea” statului român. Echilibrul de forțe germano-rus ce trebuia urmărit în zonă - și despre care Gh. Tătărescu avea cunoștință sau, cel puțin, presupunea - excludea ca România să fi fost integral ocupată de U.R.S.S.</span><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn53" style="font-family: georgia;">[53]</a></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În condițiile în care România n-a găsit nici-un sprijin din afară, în seara zilei de 27 iunie, la orele 2100, regele Carol a convocat a doua ședință a Consiliului de Coroană, care urma să hotărască asupra poziției față de ultimatumul sovietic. Momentul era astfel consemnat de suveran în notele sale zilnice: „Consiliul a avut loc și am ieșit din el amărât și dezgustat, toți cei care făceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenți, au fost pentru rezistență. Numele lor merită să fie înscrise cu litere de aur în cartea demnității românești: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ștefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu. Toți ceilalți, cu oarecare nuanță, au fost pentru acceptarea ultimatumului ... Au fost impresionați și de ideea că nu vom câștiga așa un război. Unii au propus rezistență și pe urmă au cedat, ar fi fost cel puțin un gest”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn54">[54]</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Desigur, decizia membrilor Consiliului de Coroană, pe umerii cărora regele Carol al II-lea arunca întreaga responsabilitate a pierderii Basarabiei și Nordului Bucovinei, trebuie judecată în condițiile stabilirii temeiniciei și exactității datelor expuse în ședințele Consiliilor de Coroană din 27 iunie de către primul ministru și reprezentanții armatei. Așa cum am arătat mai sus, în adoptarea atitudinii de acceptare a ultimatumului, participanții au fost influențați și de unele date nereale prezentate în legătură cu capacitatea de apărare a țării și raportul de forțe dintre România și U.R.S.S. pe plan militar, precum și de necunoașterea situației reale cu privire la poziția Germaniei în eventualitatea unui conflict militar româno-sovietic.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn55">[55]</a></span></div> <div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Personalități de marcă ale vieții politice și culturale românești își vor exprima dezaprobarea și indignarea față de actul ocupării Basarabiei și Nordului Bucovinei. Menționăm în acest sens memoriul adresat, la 30 iulie, regelui de Iuliu Maniu și C.I.C. Brătianu, care apreciau că „prin însăși condițiile nemaipomenit de brutale ale evacuării, ca și prin călcarea din primul ceas a convenției ce ne-a fost dictată, nu mai rămâne nici-o îndoială asupra caracterului acestor evenimente. Ne-am plecat în fața puterii silnice, dar dreptul țării rămâne întreg”.</span><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn56" style="font-family: georgia;">[56]</a></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Deosebit de vehement împotriva cedării teritoriale avea să se exprime generalul Ion Antonescu într-o scrisoare lăsată regelui după audiența din 1 iulie, în care se arăta că „țara este consternată și în panică, fiind că a auzit de repetate ori pe primii miniștri ei declarând că «Suntem înarmați până-n dinți», că «Nu vom ceda nici-o brazdă», că «Să avem încredere oarbă și fără control în șefi și în priceperea și înțelepciunea regelui». După actul evacuării acestor teritorii strămoșești, trebuie schimbat imediat și sistemul și oamenii”. Generalul Ion Antonescu își manifesta disponibilitatea de a încerca să salveze „ce mai este cu putință de salvat din Coroană, din ordine și din granițe”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn57">[57]</a> Drept răspuns, Carol al II-lea va dispune internarea generalului Antonescu la mănăstirea Bistrița din județul Vâlcea.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Stadiul actual al cercetărilor</span><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn58" style="font-family: georgia;">[58]</a><span style="font-family: georgia;"> ne permite să afirmăm că generalul Ion Antonescu nu era departe de adevăr în rechizitoriile sale făcute regimului carlist.</span><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn59" style="font-family: georgia;">[59]</a><span style="font-family: georgia;"> Slăbiciunea acestuia a condus la criza cedărilor teritoriale care, la rândul lor, au agravat situația regimului, ce avea să se prăbușească instantaneu în septembrie 1940. Decizia cercurilor guvernante de la București, din 27 iunie 1940, de a se da curs notelor ultimative sovietice, a reprezentat - în opinia lui Gh. Buzatu – „singura cauză a cauzelor” pentru întreaga evoluție a României în cursul celui de-al Doilea Război Mondial.</span><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn60" style="font-family: georgia;">[60]</a><span style="font-family: georgia;"> Referitor la problema cedării sau a rezistenței armate față de notele ultimative sovietice, un alt mare istoric român, Florin Constantiniu aprecia, în mod justificat următoarele : „Fără a elabora scenarii de istorie contrafactuală (ce s-ar fi întâmplat dacă rezistam Uniunii Sovietice), credem că, în nici un caz, situația României nu ar fi fost mai rea decât cea rezultată din cedările fără luptă a teritoriilor românești, iar conștiința națiunii române ar fi cu totul alta, astăzi!”</span><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn61" style="font-family: georgia;">[61]</a></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Situația creată prin actele de forță asupra Basarabiei, Nordului Bucovinei și a ținutului Herța a aruncat țara înainte ca ea să fie antrenată în război, „printre victime și nu în rândul vinovaților”.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftn62">[62]</a> Cotropirea acestor teritorii se va afla la originile intrării României în războiul Axei, la 22 iunie 1941.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref1">[1]</a> 23 August 1944. Documente (1939 - 1943), vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 77.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref2" style="font-family: georgia;">[2]</a><span style="font-family: georgia;"> La cererea lui Hitler, J. von Ribbentrop a trebuit să dea explicațiile de rigoare în acest sens (Vezi memorandumul lui Joachim von Ribbentrop către Adolf Hitler, privind condițiile înțelegerii sovieto-germane din 1939 asupra delimitării sferelor de interes în spatial românesc, în Vitalie Văratic, Șase zile din istoria Bucovinei (28 iunie – 3 iulie 1940) Invazia și anexarea Nordului Bucovinei de către U.R.S.S., Editura Institutului Bucovina-Basarabia, Rădăuți-Bucovina, 2001, pp. 182-183). Pentru detalii cu privire la reacția Berlinului, vezi M. Mușat, I. Ardeleanu, România după Marea Unire, vol. II, partea a II-a, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988, pp. 1106-1108.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref3">[3]</a> G. Ciorănescu și colectiv, Aspects des relations russo-roumaines. Rétrospectives et Orientations, Paris, 1967, p. 43. Vezi și Ingeborg Fleischhauer, Der Pakt. Hitler, Stalin und die Initiative der deutschen Diplomatie 1938 – 1939, Moscova, 1991, pp. 178 - 187.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref4" style="font-family: georgia;">[4]</a><span style="font-family: georgia;"> Florin Constantiniu, Actul de brigandaj al secolului, în „Adevărul” din 8.12.1992, p.5.</span></div><div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref5" style="font-family: georgia;">[5]</a><span style="font-family: georgia;"> Ingeborg Fleischhauer, Diplomatischer Widerstand gegen „Unternehmen Barbarossa”, Frankfurt am Main, Ullstein, 1991, pp. 178 - 180.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref6" style="font-family: georgia;">[6]</a><span style="font-family: georgia;"> 23 August 1944. Documente 1939 – 1943 Vol. I, Direcția Generală a Arhivelor Statului (D.G.A.S.), Centrul de Studii și Cercetări de Istorie și Teorie Militară (C.S.C.I.T.M.), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, pp. 80 - 81.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref7">[7]</a> Vitalie Văratic, op. cit., p. 35.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref8" style="font-family: georgia;">[8]</a><span style="font-family: georgia;"> Pactul Molotov - Ribbentrop, p. 12.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref9" style="font-family: georgia;">[9]</a><span style="font-family: georgia;"> Ibidem.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref10" style="font-family: georgia;">[10]</a><span style="font-family: georgia;"> Ibidem, p. 13.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref11" style="font-family: georgia;">[11]</a><span style="font-family: georgia;"> Ibidem, p. 15.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref12">[12]</a> Ibidem.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref13">[13]</a> Ibidem.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref14">[14]</a> Ibidem.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref15">[15]</a> Vitalie Văratic, op. cit., pp. 180-185, 191-196.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref16">[16]</a> Ibidem, pp. 176-180, 186-191.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref17">[17]</a> Ibidem, pp.36-37.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref18">[18]</a> Florin Constantiniu, Dictatul de la Moscova (26 - 28 iunie 1940) și relațiile sovieto-germane, în „Revista istorică”, București,1992, tom. III, nr. 1 - 2, p.15.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref19">[19]</a> Vezi Idem, Între Hitler și Stalin România și pactul Ribbentrop-Molotov, Editura Danubius, București, 1991,p. 105.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref20">[20]</a> Vezi „Pro Basarabia și Bucovina”, București, 1990, nr. 1 - 3, p. 21; Ion Șișcanu, Raptul Basarabiei 1940, Editura Dacia, Chișinău, 1993, p. 28.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref21">[21]</a> Florin Constantiniu, Între Hitler și Stalin România și pactul Ribbentrop-Molotov, pp. 104-105; Vitalie Văratic, op. cit., p. 37.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref22">[22]</a> Vitalie Văratic, op. cit., p. 37.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref23">[23]</a> Documents on German Foreign Policy 1918 - 1945, Series D, volume XI, September 1, 1940 - January 31, 1941, Her Majesty’s Stationery Office, London, 1961, Documentul nr. 328. Vezi și Ingeborg Fleischhauer, Diplomatischer Widerstand gegen „Unternehmen Barbarossa”, pp. 186 - 187.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref24">[24]</a> Vasile Sturza (ed.), Basarabia și destinul ei secret. Mărturii și documente istorice, Editura Litera, București, 2016, pp. 400-401.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref25">[25]</a> Ibidem, p. 401.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref26">[26]</a> Ibidem.</span></div><div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref27" style="font-family: georgia;">[27]</a><span style="font-family: georgia;"> Vitalie Văratic, op. cit., p.37.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref28">[28]</a> Ibidem.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref29" style="font-family: georgia;">[29]</a><span style="font-family: georgia;"> Ibidem, p.38</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref30">[30]</a> Pactul Molotov - Ribbentrop, p. 14.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref31">[31]</a> Ibidem.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref32">[32]</a> Aurel Karețki și Adrian Pricop, Lacrima Basarabiei, Editura Știința, Chișinău, 1993, p. 70.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref33">[33]</a> Arhivele Naționale Istorice Centrale (A.N.I.C.), București, colecția Microfilme S.U.A., Arhiva de război germană, r.t. 120 - 308, c. 224882.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref34">[34]</a> Ibidem, c. 224885.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref35" style="font-family: georgia;">[35]</a><span style="font-family: georgia;"> Al. Cretzianu, The Lost Opportunity, London, 1957, p. 39.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref36">[36]</a> Arh. M.A.E., fond 71 / U.R.S.S., 1940, vol. 91, f. 169.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref37">[37]</a> Idem, vol. 136, f.99.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref38">[38]</a> Vitalie Văratic, op. cit., pp. 38, 183-185.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref39">[39]</a> Ibidem, p. 38.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref40">[40]</a> Ibidem, ff. 186 - 188. De menționat că în unele publicații apărute la Moscova se recunoaște, într-o anumită formă, faptul că nota ultimativă adresată guvernului român, cât și alte documente întocmite de partea sovietică pe tema Basarabiei cuprindeau afirmații în flagrantă contradicție, nu numai cu dreptul istoric, dar și cu normele și principiile juridice internaționale unanim acceptate. În astfel de lucrări se întâlnesc aprecieri de genul : „Documentele ce se referă la această problemă, aflate în prezent la îndemâna cercetătorilor, denotă o oarecare nervozitate a Comisariatului Poporului pentru Afacerile Străine atât la motivarea ridicării chestiunii Basarabiei, cât și la fundamentarea acesteia : nu erau utilizate argumente de domeniul istoriei sau cel al dreptului internațional în favoarea restituirii Basarabiei către Uniunea Sovietică, ci se punea accentul pe superioritatea forței de care U.R.S.S. putea face uz. În condițiile unei asemenea abordări a problemei, legitimitatea revendicărilor sovietice ceda, cu siguranță, în fața aplicării conjuncturale de către o mare putere a dictatului imparial față de vecinul său mai slab” (Apud Vitalie Văratic, op. cit., f. 39).</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref41" style="font-family: georgia;">[41]</a><span style="font-family: georgia;"> Vitalie Văratic, op. cit., f. 181.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref42" style="font-family: georgia;">[42]</a><span style="font-family: georgia;"> Ibidem, ff. 181 - 182.</span></div><div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref43" style="font-family: georgia;">[43]</a><span style="font-family: georgia;"> Ibidem.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref44" style="font-family: georgia;">[44]</a><span style="font-family: georgia;"> Ibidem, f. 182.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref45">[45]</a> Carol al II-lea, Note zilnice, în A.N.I.C., București, fond Casa Regală Carol al II- lea, p. 672.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref46">[46]</a> Ibidem, pp. 673 - 674.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref47" style="font-family: georgia;">[47]</a><span style="font-family: georgia;"> Gh. Tătărescu, Primejdia invaziei rusești a dărâmat toate pozițiile politicii noastre externe, în vol. România cu și fără Antonescu, Editura Moldova, Iași, 1991, p. 93.</span></div> <div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref48">[48]</a> Bibl. Acad. Române, Arhiva familiei Brătianu, mapa V, ms.1 (Memoriile Sabinei Cantacuzino), f. 21.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref49">[49]</a> Gh. Buzatu, Rolul factorului geopolitic în determinarea opțiunii României privind evacuarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord în 1940, în „Geopolitica”, vol. I, Editura „Glasul Bucovinei”, Iași, 1994, p. 493.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref50">[50]</a> Ion Sișcanu, Raptul Basarabiei, p. 49.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref51">[51]</a> Ioan Scurtu și colectiv, Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1994, Editura Europa Nova & Tempus, București, 1994, p. 289.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref52" style="font-family: georgia;">[52]</a><span style="font-family: georgia;"> Gh. Tătărescu, Primejdia invaziei rusești ..., loc. cit., p. 93.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref53">[53]</a> Gh. Buzatu, op. cit., loc. cit., pp. 496 - 497.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref54" style="font-family: georgia;">[54]</a><span style="font-family: georgia;"> Carol al II-lea, op. cit., loc. cit., pp. 677 - 678.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref55">[55]</a> Vezi Gh. Buzatu, op. cit., loc. cit., pp. 482 - 502.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref56" style="font-family: georgia;">[56]</a><span style="font-family: georgia;"> A.N.I.C., Arh. C.C. al P.C.R., fond 104, dosar 8.675, f. 179. Referitor la problemele de drept privind Bsarabia, menționăm că, în contextul agresiunii sovietice asupra teritoriilor românești răsăritene, intelectuali români patrioți au avut inițiativa elaborării unor exegeze științifice în acest domeniu. Ilustrativă în acest sens este teza de doctorat în drept internațional elaborată, între anii 1940 – 1944, de Dumitru Th. Pârvu, maior în armata regală română : Problema Basarabiei în lumina principiilor actelor juridice internaţionale (Contribuţii la cunoaşterea raporturilor diplomatice româno-ruse). Prezentând un interes științific incontestabil, lucrarea era menită, desigur, să răspundă și unei comenzi sociale și, de ce nu, politice și naționale a acelor timpuri. Teza de doctorat a fost susținută cu succes, în februarie 1944, la Universitatea din Cluj (aflată la Sibiu, după Dictatul de la Viena), în fața unei comisii conduse de eminentul specialist în drept international public, prof. univ. dr. George Sofronie. Lucrarea maiorului Dumitru Th. Pârvu a văzut lumina tiparului într-o nouă ediție (Vezi Dumitru Th. Pârvu, Problema Basarabiei în lumina principiilor actelor juridice internaţionale (Contribuţii la cunoaşterea raporturilor diplomatice româno-ruse), Studiu introductiv, note și indice de nume de Ion Constantin, Editura Bibliotecii Metropolitane București, București, 2013, 431 p.).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref57">[57]</a> „Cuvântul”, București, din 29 iunie 1941.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref58">[58]</a> Vezi Gh. Buzatu, op. cit., loc. cit., p. 501; Vitalie Văratic, op. cit., pp. 41- 47.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref59">[59]</a> Cu privire la deficiențele manifestate de regimul carlist, în ceea ce privește pregătirea personalului diplomatic adecvat, apt să acționeze în mod eficient pentru apărarea intereselor țării în chestiunile sensibile ale Basarabiei, Transilvaniei și Dobrogei, relevante sunt avertismentele și sugestiile făcute de fruntașul basarabean Ioan Pelivan, fost deputat în Sfatul Țării de la Chișinău și membru al delegației României la Conferința de Pace de la Paris în 1919, într-un memoriu adresat, la 5 februarie 1940, ministrului român al Afacerilor Străine : „O bună parte din reprezentanții noștri diplomatici, precum și atașații noștri de presă, nu pot, acolo unde sunt acreditați, să apere interesele Țării lor așa cum trebuie, pentru simplul motiv, că nu o cunosc îndeajuns. Și nu o cunosc nu numai din vina lor, ci mai ales din lipsa de bună organizare. Subliniez acest neajuns mai ales când este vorba de reprezentanții noștri la Moscova, Budapesta și Sofia, unde lumea politică și presa de acolo ne sunt ostile. Și vorbesc în special de acești reprezentanți, pentru că chestia Basarabiei, Transilvaniei și Dpbrogei, nu o dată va fi pusă în discuție de statele vecine ce revendică aceste provincii, și pentru că în primul rând, anume acești reprezentanți au datoria să ia apărarea cauzei noastre și să lumineze opinia publică din țările unde sunt chemați să-și servească Țara. Pentru a-și face datoria pe deplin, de pildă reprezentanții noștri de la Moscova, pe lângă că trebuie să cunoască bine Rusia Sovietică, ar trebui să cunoască la perfecție și chestia Basarabiei, adică mai concret, drepturile noastre asupra acestei provincii din punct de vedere istoric, etnic, geografic, economic și al autodeterminării”. (Arh. M.A.E., fond Conferința Păcii 1946, vol. 125, ff. 98-99; Vitalie Văratic, op. cit., p. 41).</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref60" style="font-family: georgia;">[60]</a><span style="font-family: georgia;"> Gh. Buzatu, op. cit., loc. cit., p. 485.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref61">[61]</a> Florin Constantiniu, Prefață la lucrarea lui Vitalie Văratic, Șase zile din istoria Bucovinei, p. 7.</span></div> <div style="text-align: justify;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Referat%20Ion%20Constantin%20la%20simpozionul%20comemorrativ%20.docx#_ftnref62" style="font-family: georgia;">[62]</a><span style="font-family: georgia;"> Grigore Gafencu, La Roumanie devant la Conférence de la Paix. Observations sur le Projet de Traité de Pix avec la Roumanie, Paris, Octobre 1946, p. 6.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><b>***</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div> <div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><b>Relațiile internaționale în opera istoricului Florin Constantiniu.</b></span></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><b>Studiu de caz: începutul Războiului Rece</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div> <div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><b>Dr. Florin-Răzvan MIHAI (I.N.S.T.)</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div> <div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Problema începutului Războiului Rece și a comunizării Europei Centrale și de Est este una dintre temele majore ale cercetărilor istoricului Florin Constantiniu, expusă mai restrâns sau mai pe larg în lucrări precum Sovietizarea României: percepții anglo-americane (1944–1947) (1993) (editor, alături de Ioan Chiper și Adrian Pop), Doi ori doi fac șaisprezece. A început Războiul Rece în România? (1997), O istorie sinceră a poporului român (1997), Misiunile lui A.I. Vâșinski în România: (din istoria relațiilor româno-sovietice, 1944-1946): documente secrete (1997) (editor de documente), De la războiul fierbinte la Războiul Rece (1998). Pe baza acestor lucrări putem reconstitui acum principalele idei ale academicianului în această chestiune de maximă importanță pentru istoriografia românească, întrucât pune în discuție un proces ale cărui urmări au influențat istoria României pentru jumătate de secol.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Cercetările istoricului Florin Constantiniu au vizat cu precădere intențiile URSS în anii războiului mondial, când încă nu se produsese ruptura dintre cele două tabere, context în care a acordat o atenție deosebită și cazului românesc, văzut ca teren al confruntării între cei Trei Mari, pornind de la ipoteza „A început Războiul Rece în România?”, de altfel subtitlul lucrării mai sus amintite.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Un concept căruia i-a acordat mare importanță a fost „dilema de securitate” sau „obsesia securității”, preocuparea constantă a politicii externe sovietice încă de la apariția acestui stat pe scena internațională. Strategia lui Stalin în perspectiva iminentului război a fost să mizeze pe un conflict între Germania, Marea Britanie și Franța, să păstreze neutralitatea și să intervină în momentul în care taberele ar fi fost istovite, astfel încât să obțină profit maxim, teritorial, geostrategic, ideologic etc. Dovadă stau chiar în relațiile cu România: URSS a declanșat un „război al nervilor” (caracterizat prin scurgere de informații, concentrări de trupe), dar Stalin, din precauție, nu și-ar fi dorit deloc operații militare. S-a preferat în schimb tactica amestecului de amenințări, asigurări și invitații la negocieri, pe „model baltic”, până când calculele sovieticilor au fost răsturnate de succesele armatei germane pe Frontul de Vest – de atunci, Stalin a întărit controlul asupra țărilor baltice și a schimbat strategia față de România, solicitând anexări teritoriale. Așadar, în prima fază a războiului, miza URSS a fost edificarea unui brâu de securitate la frontiera vestică, fie prin state semnatare ale unor pacte de asistență mutuală, fie prin anexarea unor teritorii.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Fascinantă rămâne analiza istoricului Constantiniu asupra raporturilor dintre cei Trei Mari, văzute ca un joc al percepțiilor, fie corecte, fie greșite, care stau la baza deciziilor politico-militare. Ca un fir roșu pentru descifrarea evoluției relațiilor dintre cei Trei Mari istoricul evidențiază permanent obiectivelor politicii externe sovietice așa cum se desprind acestea din documentele publicate, cu rezerva și avertismentul său că de multe ori ne aflăm în planul ipotezelor, câtă vreme accesul la arhivele rusești încă este restricționat.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În decembrie 1941, planul sovieticilor pentru Europa – așa cum reiese din conversațiile purtate de Stalin cu Anthony Eden, MAE al Marii Britanii – viza restabilirea Iugoslaviei, posibilitatea restabilirii Albaniei, neutralitatea Turciei (cu anumite compensații teritoriale), restabilirea Greciei, restabilirea frontierelor URSS înainte de iunie 1941 (ca o condiție obligatorie a colaborării), toate urmând să fie prevăzute într-un protocol secret, anexă a unui tratat anglo-sovietic. Pentru că ministrul Eden nu s-a angajat la aceasta, tratatul nu s-a semnat. Era însă evidentă preocuparea lui Stalin pentru crearea unui glacis strategic, alcătuit din Finlanda, țările baltice, România și o parte din Polonia. S-au conturat atunci două opinii la nivelul leadership-ului britanic: Eden ar fi fost de acord, dar Churchill, cuprins de indignare, a refuzat (a vorbit despre „plebiscite libere și cinstite”). Până la urmă, acordul a fost semnat în mai 1942, întrucât sovietici erau presați puternic de germani, victorioși deja la Kerci și Harkov (Stalin i-a zis ministrului său de externe că „Problema granițelor [...] va fi rezolvată prin forță”, îndemnându-l astfel pe Molotov să semneze actul imediat).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Cheia comportamentului conciliant al Aliaților occidentali față de pretențiile sovieticilor de la începutul războiului a fost obsesia lor pentru înfrângerea Germaniei, motiv pentru care au consimțit la cererile teritoriale ale Uniunii Sovietice (așa cum procedase în trecut chiar Hitler). Principiul a fost următorul: mai întâi învingem Germania, apoi reconfigurăm lumea din punct de vedere politic. De altfel, Aliații au fost de acord cu ideea brâului de securitate sovietic, dar nu puteau face public această idee, pentru că ar fi fost contrar principiilor Chartei Atlanticului.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">O altă particularitate a analizei istoricului Florin Constantiniu asupra declanșării Războiului Rece o constituie importanța sporită acordată Bătăliei Moscovei (sept. 1941 – aprilie 1942), și nu Bătăliei Stalingradului, ca dovadă a falimentului strategiei Blitzkrieg a Armatei germane – observație care vine de la un istoric deopotrivă cunoscător al istoriei militare și al istoriei relațiilor internaționale. Această înfruntare a avut drept consecință instalarea unui echilibru strategic pe Frontul de Est până când, odată cu Bătălia de la Kursk, sovieticii au preluat definitiv inițiativa.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În anii 1943–1944, Stalin și ceilalți artizani ai politicii externe sovietice aveau în minte propriul plan de sporire a influenței lor, pe care doreau să îl aplice etapizat și cu multă precauție.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Argumentele:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div> <div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">• gestul favorabil al Uniunii Sovietice de a dizolva Cominternul, socotit de anglo-americani drept semnul transformării URSS într-o „putere clasică”, mai puțin interesată de declanșarea unei revoluții mondiale, cât mai dornică de atingerea obiectivelor specifice oricărei Mari Puteri. Această percepție a anglo-americanilor s-a dovedit a fi total eronată și a avut consecințe uriașe.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">• directivele către partidele comuniste din Occident (Franța și Italia) de a colabora cu celelalte forțe politice naționale pentru atingerea scopurilor, fără a declanșa teama de comunism instinctivă a democrațiilor occidentale.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Trebuie amintită în acest context și Conferința de la Teheran (28 nov. – 1 dec. 1943), care a consacrat rolul preponderent al URSS în Europa de Est, întrucât anglo-americanii nu au mai avut inițiative militare în această parte a continentului. Anglo-americanii erau convinși la acel moment că sovieticii nu intenționau să impună propriul sistem politic în Estul Europei. Optimismul domnea atât la Londra, cât și la Washington.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Potrivit istoricului Florin Constantiniu, în 1944, obiectivul Moscovei a fost să fabrice o anumită imagine Uniunii Sovietice, de țară preocupată exclusiv de securitatea frontierelor ei vulnerabile (vestice) în spiritul principiilor tradiționale ale relațiilor internaționale.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">O analiză foarte valoroasă o reprezintă atenția acordată întrebării esențiale pentru noi dacă, în toamna lui 1944, „Stalin a luat decizia sovietizării glacisului strategic?”. Pentru a răspunde la întrebare, istoricul Florin Constantiniu a luat în discuție documente, mărturii etc. provenind de la Ivan M. Maiski (locțiitor al comisarului poporului pentru afaceri străine), Maksim Litvinov (locțiitor al comisarului poporului pentru afaceri străine) și Andrei Gromîko (ambasadorul sovietic în SUA). Toate aceste surse indică faptul că cei trei nu se îndepărtau deloc de abordarea politicii specifice a conturării sferelor de influență, că se gândeau la continuarea colaborării între cele trei mari puteri antihitleriste și că nu luau în considerare posibilitatea comunizării țărilor din sfera de interese sovietică. Impresia lor era că în lumea postbelică, Marea Britanie va avea un cuvânt hotărâtor în viața internațională, la fel ca înainte, și că ar putea fi principalul partener de dialog pentru sovietici, într-un eventual condominium: sovieticii, ca putere continentală, iar britanicii, ca putere maritimă.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">De cealaltă parte, din documentele Foreign Office reiese aceeași proiecție asupra viitorului, impregnată de pragmatism, conform căreia britanicii trebuiau să accepte prezența sovietică militară și, desigur, politică în Europa Centrală și Răsăriteană.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">În analiza sa asupra evoluției relațiilor internaționale către Războiul Rece o constituie atenția acordată de istoricul Florin Constantiniu momentului Operațiunea Autonomous (decembrie 1943), prin care Iuliu Maniu trebuia convins să accepte capitularea necondiționată a țării în fața URSS, inițiativă pusă la cale de serviciile secrete britanice, care au informat aliatul sovietic de intențiile sale, pentru a nu-i leza acestuia propriile interese în România. În ciuda acestor dovezi de bună-credință din partea Londrei, în aprilie 1944, Viaceslav Molotov a trimis un mesaj foarte dur lui Winston Churchill, acuzând Marea Britanie de jocuri duble, pe la spatele sovieticilor. Prin acest șantaj moral, Molotov a obținut recunoașterea intereselor de mare putere a URSS în România și i-a obligat pe britanici să vină cu propuneri specifice de delimitare a sferelor de influență, concretizate în cunoscutul acord de procentaj (oct. 1944).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Pentru a explica interesele britanice și sovietice în țările despre care s-a discutat în materie de procente și de influență strategică, istoricul Florin Constantiniu recurge la o analiză foarte detaliată, pe țară, precum și la abordarea comparativă a situației Greciei și României, ca teritorii de maxim interes pentru Londra, respectiv pentru Moscova. Arată că, practic, britanicii și-au construit întregul eșafodaj pentru împărțirea procentelor în funcție de Grecia, stat esențial pentru influența lor în Mediterana, și astfel s-a ajuns la viitoarea configurație geopolitică postbelică. Florin Constantiniu a propus și o explicație psihologizantă o constituie analiza personalităților celor doi lideri, Churchill și Stalin, politicieni pragmatici, adepți ai Realpolitik, dornici de a evita imixtiunea americană în negocierile lor bilaterale. Desigur, gestul arderii „infamei” hârtii cu procentele este explicat prin conștientizarea de către Churchill a interpretării viitorimii. Motiv pentru care a insistat, de formă, ca țările din sfera de influență a celor două mari puteri să-și aleagă singure forma de guvernare.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Cazul Poloniei a atras atenția istoricului pentru că a fost prima țară unde s-a exercitat strategia sovietică de edificare a unor structuri politice și militare, reunite sub lozinca unității naționale, dar aflate sub control comunist și sovietic. Încă de la Conferința de la Teheran, Aliații occidentali au recunoscut frontiere sovieto-poloneză așa cum fusese delimitată în septembrie 1939, iar pentru Polonia urma să se aplice principiul compensării: teritoriile pierdute în est se recuperau în vest pe seama Germaniei. La Conferința de la Moscova, sovieticii au insistat că voiau nu doar o Polonie independentă, ci și „prietenă”. Prin urmare, dorința Uniunii Sovietice a fost de a include Polonia în brâul său de securitate, iar pentru atingerea acestui scop comuniștii polonezi au servit ca instrument. Poziția lui Stalin față de Polonia a devenit tot mai dură pe măsură ce forțele democratice (guvernul în exil de la Londra) se opuneau comunizării țării.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Bineînțeles, cazul României a ocupat un loc important în cercetările sale despre perioada premergătoare Războiului Rece. Prima observație: pentru Uniunea Sovietică, România avea importanță geostrategică și economică, dar și una politică: deoarece era primul test prin care sovieticii puteau să demonstreze Occidentului că nu urmăresc schimbarea regimului în „țările eliberate” de Armata Roșie.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Cum s-a ajuns totuși la duritatea comportamentului lui Stalin față de România? Istoricul Florin Constantiniu a explicat acest fapt evocând situația Greciei: intervenția personală a premierului Churchill în afacerile acestei țări, prezența sa la Atena (28 dec. 1944), înlocuirea lui Papandreu cu generalul Plastiras, înfrângerea comuniștilor care încercau să preia puterea prin forță, toate acestea au dus la ideea folosirii „metodei salamului”, întrebuințate mai târziu cu succes de sovietici în Bulgaria și România. Intervenind în Grecia, Churchill punea, practic, în aplicare acordul de procentaj, care prevedea 90% influență britanică aici. Iar sovieticii au urmat exemplul lor, procedând asemenea.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Consecința, pentru România, a fost că Uniune Sovietică a pregătit un scenariu inspirat de evoluția evenimentelor din Grecia, dar pe invers: act de forță împotriva generalului Rădescu, prezența lui Vîșinski, guvern controlat de comuniști etc. – ceea ce l-a făcut pe istoricul Constantiniu să susțină că „rațiunea fundamentală a acțiunii sovietice în România a fost de a da replica instituirii controlului britanic asupra Greciei” și de a dovedi cum înțelegea Stalin să aplice în interesul său Declarația privind Europa eliberată (principalul obiectiv al Conferinței de la Ialta, 4–11 febr. 1945) – document prin care cele Trei mari Puteri se angajau să ajute țările eliberate de sub ocupația germană și statele-satelit să rezolve problemele politice și economice și să instaleze autorități larg reprezentative.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">O altă observație: analizând ipoteza planului pe trei ani de comunizare a României (remis de emisarii sovietici reprezentanților PCdR la 7 martie 1945, document obținut de agentul Negropontes prin rețeaua maiorului Bishop), istoricul Constantiniu a ajuns la concluzia că planul pare a fi real, întrucât descrie exact pașii urmați de sovietici în 1945–1948, punct cu punct, pentru comunizarea României.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Conform istoricului român, comportamentul sovietic în România în prima parte a lui 1945 nu poate totuși susține teza că Războiul Rece a început aici, argumentul cel mai solid fiind că nici Marea Britanie, nici Statele Unite ale Americii nu erau interesate strategic de România. Britanicii acordau maximă importanță Greciei, iar americanii, mai degrabă Poloniei. Interesant este că autorul Istoriei sincere a poporului român nu emite judecăți moralizatoare cu privire la decizia Aliaților anglo-americani, chiar dacă nu se ferește să critice alte aspecte, privitoare la diferențele dintre practica politică și principiile Chartei Atlanticului ori la speranțele deșarte cu care au fost alimentate societățile est-europene intrate sub dominație sovietică.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Tensiunile dintre foștii Aliați</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div> <div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Argumentația istoricului Florin Constantiniu referitoare la începutul Războiului Rece pornește de la obiectivele politicii externe sovietice, de la preocuparea lui Stalin pentru soarta țărilor limitrofe Rusiei Sovietice până la edificarea brâului de securitate, recunoscut mai întâi de Hitler, apoi de anglo-americani (1939, 1945). La începutul anului 1945, Uniunea Sovietică își atinsese obiectivele. Dar Stalin voia deja mai mult, așa cum i-a spus lui Tito în aprilie 1945: „Acest război nu este ca acelea din trecut. Oricine ocupă un teritoriu impune și propriul său sistem social. Fiecare își impune propriul sistem social, până unde înaintează armata lui. Nu ar putea fi altfel.” Așa s-a decis să transforme regimurile „prietene” în regimuri comuniste.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Germenii rupturii care au dus la apariția Războiului Rece s-au manifestat încă din primăvara lui 1945, în condițiile în care americanii, care recunoșteau existența brâului de securitate al URSS, cereau și tratarea cu moderație a țărilor din sfera de influență a sovieticilor. A se vedea, de exemplu, discuția aprinsă dintre noul președinte american, Truman, și Molotov în aprilie 1945.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">A urmat „anul tensiunilor și crizelor”, cum descrie Florin Constantiniu anul 1946. Din februarie – martie 1946, s-a schimbat politica americană față de Moscova (de acord cu John Lewis Gaddis): telegrama cea lungă a lui George Kennan, discursul lui Churchill de la Fulton despre „cortina de fier”, într-o perioadă în care sovieticii amânau retragerea din Iranul de Nord (Azerbaidjan), ceea ce punea în pericol Turcia. Iar, în august 1946, când sovieticii au cerut modificarea regimului Strâmtorilor, americanii au adus vase de război în Mediterana Orientală.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Anul rupturii a fost însă 1947, consideră Florin Constantiniu, odată cu lansarea Planului Marshall, elaborat de noul secretar de stat american, George Marshall, mult mai intransigent decât predecesorul său. Relația dintre cei Trei foști aliați s-a înrăutățit din cauza unor percepții total greșite de ambele părți: pe de o parte, Marshall a crezut că Stalin așteaptă prăbușirea economică a țărilor capitaliste din Vest pentru a declanșa procesul de comunizare; iar, de cealaltă parte, Stalin a crezut că Planul Marshall avea drept scop izolarea URSS, integrarea părților ocupate de britanici, americani și francezi din Germania în sistemul capitalist și desprinderea țărilor din brâul securitate al sovieticilor. Aici plasează, practic, Florin Constantiniu începutul Războiului Rece, proces pe care însă îl analizează într-o manieră mult mai complexă și mai fină, cu numeroase nuanțe.</span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Concluzii</span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">La sfârșit, câteva concluzii despre lucrările academicianului Florin Constantiniu despre relațiile internaționale și Războiul Rece. Uimitoare și captivante sunt măiestria cu care își construiește argumentația, erudiția lipsită însă de ostentație, evidentă în varietatea uluitoare a surselor anglo-saxone și rusești la care recurge, utilizarea celor mai noi materiale referitoare la relațiile dintre cei Trei Mari în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și imediat după încheierea acestuia, evidentă în utilizarea unor materiale publicate în Occident sau în Rusia în anii 1990 în cărțile sale din 1997–1998, ceea ce a sincronizat istoriografia noastră cu istoriografia străină într-un efort fără precedent pentru acea perioadă.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Încă din lucrarea Doi ori doi fac șaisprezece, academicianul Constantiniu sublinia importanța studiilor referitoare la Războiul Rece și mai ales asupra responsabilității declanșării acestuia, în funcție de care identifica trei mari categorii de autori și de curente: 1. curentul ortodox, care plasa răspunderea pentru ruperea alianței antinaziste în tabăra sovietică, insistând asupra politicii dictatorului Stalin de a încălca acordurile celor Trei Mari (cu precădere a înțelegerii de la Ialta), asupra sovietizării Europei Răsăritene; 2. curentul revizionist (în contextul Războiului din Vietnam și al afirmării Noii Stângi americane), care atribuia vinovăția Statelor Unite, acuzate pentru intenția de a-și impune hegemonia și pentru neglijarea intereselor de securitate ale Uniunii Sovietice – mai degrabă o poziție ideologică, politică, decât un curent istoriografic, bazat pe noi descoperiri arhivistice; 3. curentul responsabilității împărțite, reunind autori care credeau în declanșarea unui conflict inevitabil între democrația occidentală și totalitarismul comunist, amânat de frontul comun antigerman din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Prin prisma acestei grile de interpretare, întreaga analiză asupra perioadei în discuție îl plasează pe istoricul Constantiniu nu în tabăra „tradiționaliștilor”, nici în cea a „revizioniștilor”, ci mai degrabă, parțial, a „postrevizioniștilor” (a se vedea, în acest sens, și Martin McCauley, Origins of the Cold War 1941–1949, 2021, pp. 198 și următ.), interesați mai ales de percepțiile greșite și exagerate ale fiecărei tabere despre puterea și amenințarea reprezentată de celălalt (exponent principal al acestei direcții de cercetare fiind J.L. Gaddis).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Și, mai sigur, îl plasează în categoria istoricilor capabili de sinteze extraordinare, de interpretări complexe, rafinate, dezideologizate, într-un efort de găsire a „unei istorii sincere”, care poate servi oricând ca model cercetărilor din domeniul relațiilor internaționale ori ai celor interesați de politica externă a unui stat sau a altuia.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div> <div style="text-align: justify;"><br /></div>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-13229124342353685902022-04-11T11:28:00.002-07:002022-04-11T11:54:05.675-07:00Simpozionul comemorativ Florin Constantiniu: ,,O viață închinată căutării adevărului istoric”<span style="font-family: georgia;"><br /></span><div style="text-align: center;"><b><span style="font-family: georgia;">Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române</span></b></div><div style="text-align: center;"><b><span style="font-family: georgia;">Fundația Europeană Titulescu</span></b></div><div style="text-align: center;"><b><span style="font-family: georgia;">Centrul de Studii Ruse și Sovietice ,,Florin Constantiniu”</span></b></div><span style="font-family: georgia;"><br /><br />Vă adresează invitația de a participa la Simpozionul comemorativ Florin Constantiniu cu tema <br /></span><div style="text-align: center;"><b><i><span style="font-family: georgia;">,,O viață închinată căutării adevărului istoric”</span></i></b></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><span style="font-family: georgia;"><br />Cuvânt de deschidere <br />Prof.univ.dr. Adrian NĂSTASE, președintele Fundației Europene Titulescu <br /><br />Moderator <br />Prof.univ.dr. Dumitru PREDA, director științific Fundația Europeană Titulescu <br />În cadrul manifestării, istorici români vor evoca personalitatea academicianului român și vor prezenta comunicări pe teme abordate de acesta în scrierile sale. <br /><br />Cu același prilej, va fi lansat volumul </span><div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"> <b><i>10 x 12. Florin Constantiniu. </i></b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><b><i>10 ani de la intrarea în eternitate. 12 articole din ,,Dosarele Istoriei”</i></b>, </span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Editura Univers Enciclopedic Gold, 2022. </span><span style="font-family: georgia;">Volumul va fi prezentat de Mircea-Dorel SUCIU</span></div><br /> <br /><br /><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSgJhrwj-5JsTA-nsRNXL3pyhf5HHDAvdwoEyyZ7GBD89IbsNZxj7PFt4yhgpQRAEIletUJcNpQm6Bj8P4liDv-HZjVoqhsgbOX711wTo81l27YHAzExyh-OroeYB76KXpY2LnzVs0iVFJVTDUO88MjdOeSUVyW-_eFqNnFFPWn9gMA5q74kFL9oY5KQ/s4961/Afis-FC-aprilie.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="4961" data-original-width="3508" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSgJhrwj-5JsTA-nsRNXL3pyhf5HHDAvdwoEyyZ7GBD89IbsNZxj7PFt4yhgpQRAEIletUJcNpQm6Bj8P4liDv-HZjVoqhsgbOX711wTo81l27YHAzExyh-OroeYB76KXpY2LnzVs0iVFJVTDUO88MjdOeSUVyW-_eFqNnFFPWn9gMA5q74kFL9oY5KQ/w453-h640/Afis-FC-aprilie.jpg" width="453" /></a></div><br />centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-3340624102355235842022-03-21T11:21:00.000-07:002022-03-21T11:21:17.263-07:00Stalin și poporul rus...Democrație și dictatură în România contemporană<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului și Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu” vă adresează invitația de a participa la lansarea volumului </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><i><b> Stalin și poporul rus...Democrație și dictatură în România contemporană. </b></i></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><i><b>Premisele instaurării comunismului (Partea I) </b></i></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><i><b>Stalinismul în România (Partea a II-a)</b></i></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Editura Corint, 2021, <b><i>autor prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, cercetător științific I, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului.</i></b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;">Manifestarea va avea loc MARȚI, 29 MARTIE 2022, ora 12.00, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgWwoRLcVf8_iQrHqTn9RuhEzrFT9UGca1bX0mnhVxVQYcoaSA2qxni5j8I6W_jQgEHCopUA1XsaIbr9UFUis0ueMHqIvyblM1sEyxsYFYvgAi7Wslm_BADuYmGIe8tAcxIYr9Ky7acBbtnhW_OrgBwDVUNPbKuoTDhOSRbRpnh0eEr2WhaL-yJhawg3g=s4961" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="4961" data-original-width="3508" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgWwoRLcVf8_iQrHqTn9RuhEzrFT9UGca1bX0mnhVxVQYcoaSA2qxni5j8I6W_jQgEHCopUA1XsaIbr9UFUis0ueMHqIvyblM1sEyxsYFYvgAi7Wslm_BADuYmGIe8tAcxIYr9Ky7acBbtnhW_OrgBwDVUNPbKuoTDhOSRbRpnh0eEr2WhaL-yJhawg3g=w283-h400" width="283" /></a></div><br /><span style="font-family: georgia;"><br /></span></div>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-9448842442930579372021-12-22T11:17:00.000-08:002021-12-22T11:17:17.429-08:0080 de ani de la Bătălia pentru Moscova.<div style="text-align: center;"><span style="font-family: georgia; font-size: large;"><b>Bătălia Moscovei, începutul unei reveniri (decembrie 1941)</b></span></div><span style="font-family: georgia;"><br /><div style="font-size: large; text-align: right;">Constantin CORNEANU</div><br /><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div> <div style="font-size: large; text-align: justify;">La împlinirea a 80 de ani de la începutul marii contraofensive sovietice pentru respingerea trupelor germane din fața Moscovei, Bătălia pentru apărarea capitalei Uniunii Sovietice reprezintă, în continuare, un simbol al eroismului și sacrificiului suprem făcut de către milioane de cetățeni sovietici, indiferent de naționalitate, pentru oprirea unui inamic care se dovedea extrem de crud și de barbar în relația cu „lumea rusă”. Bătălia Moscovei a renăscut speranța și avea să redea moralul unei Armate Roșii ce părea complet nimicită ca urmare a luptelor din vara anului 1941.</div><br /><b style="font-size: large;">Controverse strategice la nivel înalt </b><br /><br /><div style="font-size: large; text-align: justify;">Pe 8 iulie 1941, generalii Franz Halder şi Walther von Brauchitsch i-au raportat Führer-ului că din cele 164 de mari unităţi sovietice identificate de cercetarea germană, 89 au fost nimicite, 18 se află pe fronturi secundare şi numai 46 sunt capabile de luptă. Noua situaţie operativă impuneau OKW-ului un răspuns la modul în care urmau să fie dezvoltate operaţiile şi dacă schimbarea de direcţie se va executa spre nord sau spre sud. Răspunsul la această „hamletiană” întrebare avea să se constituie în ceea ce a fost definit drept „cea mai dificilă hotărâre din tot cursul războiului”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn1">[1]</a>. OKH a insistat pentru continuarea atacului asupra Moscovei, în condiţiile în care tancurile germane străbătuseră două treimi din distanţa care le separa de Moscova la 22 iunie 1941, deşi situaţia Grupului de Armate „Sud”, la începutul lui iulie 1941, devenise extrem de delicată. În memoriile sale, feldmareşal-ul Friedrich Paulus mărturiseşte că în „jocul de război” executat în decembrie 1940, în cadrul căruia a fost aprobat planul „Barbarossa”, s-a luat în calcul ipoteza ca Grupul „Sud” să rămână în urmă faţă de înaintarea Grupului „Centru”. În acest caz, comandantul Grupului „Sud” a solicitat ca Grupul „Centru” să schimbe direcţia de înaintare spre Sud ceea ce avea să se întâmple şi în campania din vara anului 1941.<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhzoReBlo0qUTO3jUbjkigAG01GjjPJTKG_IeDgsTEIkl-LQzOF7uFJ3o6-EvO2VrxD_FIKuENiiNluwfUr9KTl9PoO9E_ufYNADS0Cq9JvTxwjUobpIadLPvQYLUYL0wmwtWmqNPgzmNcEIX-p4547j_vTcSIC8Bc-4NWLjBg2QfmTofKRnEJ1vIlKxg=s1132" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="1132" height="255" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhzoReBlo0qUTO3jUbjkigAG01GjjPJTKG_IeDgsTEIkl-LQzOF7uFJ3o6-EvO2VrxD_FIKuENiiNluwfUr9KTl9PoO9E_ufYNADS0Cq9JvTxwjUobpIadLPvQYLUYL0wmwtWmqNPgzmNcEIX-p4547j_vTcSIC8Bc-4NWLjBg2QfmTofKRnEJ1vIlKxg=w400-h255" width="400" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Coloană de blindate germane în drum <br />spre Moscova, octombrie 1941<br />https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Moscow#/media<br />/File:Wojska_niemieckie_na_froncie_moskiewskim_(2-882).jpg<br /><br /></td></tr></tbody></table></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Apariţia Directivei nr. 33 din 19 iulie 1941, care se va dovedi „cea mai dificilă hotărâre din tot cursul războiului”, a fost influenţată şi de evenimentele politico-diplomatice petrecute la Moscova, respectiv semnarea Tratatului de asistenţă mutuală sovietico-britanic la 12 iulie 1941. <br /><br />Directiva nr. 33 din 19 iulie 1941 a fost completată cu un „supliment”, datat 23 iulie, prin care Hitler intenţiona să se asigure că, în cele din urmă, dorinţele lui vor fi îndeplinite, respectiv cucerirea oraşelor Kiev şi Harkov, a Donului de Jos, Caucazului şi Peninsulei Crimeea. La 27 iulie 1941, Hitler a cerut, printr-o scrisoare oficială, înaintarea trupelor române dincolo de Nistru, în spaţiul de la Sud-Vest de Bug şi asigurarea controlului acestui teritoriu, în condiţiile în care germanii arătau, după cum mărturisea generalul Franz Halder, o tendinţă din ce în ce mai mare de abandonare a strategiei de concepţii operaţionale mari. „Procedând astfel, - nota generalul Halder, la 26 iulie 1941, în jurnalul său - înseamnă să-l lăsăm pe inamic să ne dicteze politica şi să ne reducem operaţiunile la un tempo care nu ne va permite să ne atingem ţelul, Volga (...) Rămâne de văzut dacă aceste schimbări radicale de concepţie tactică, care la început vor constitui o mare surpriză şi pentru inamic, vor aduce succesul scontat”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn2">[2]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Controversele dintre Hitler şi generalii săi privind direcţia în care trebuia continuat atacul Wehrmacht-ului, au reizbucnit cu ocazia consfătuirii din 4 august 1941, de la Borisov. Hitler a insistat asupra importanţei „zonelor vitale” sovietice: Leningradul şi Coasta baltică, cu industria ei extrem de dezvoltată, bazinul Doneţ, cu Harkov, baza esenţială a economiei ruseşti care, odată anihilată, va conduce la prăbuşirea întregii economii a Uniunii Sovietice. „Argumentul că noi pierdem vremea - scria Hitler - , că în acest caz ofensiva spre Moscova va avea loc prea târziu sau că atunci trupele de tancuri nu vor fi în stare să-şi îndeplinească misiunea, nu este convingător, deoarece după nimicirea forţelor ruseşti care ameninţă aripa dreaptă a grupului de armate «Centru» misiunea de a pătrunde spre Moscova nu va fi grea, ci, dimpotrivă, mult mai uşoară” <a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn3">[3]</a>.</div><br /><br /><b style="font-size: large;">Ura înlocuiește panica </b><br /><br /><div style="font-size: large; text-align: justify;">La 16 iulie 1941, unităţile de avangardă ale grupului de armate condus de von Bock se aflau în suburbiile Smolenskului. Înaltul Comandament sovietic a decis să nu permită, cu orice preţ, înaintarea Wehrmacht-ului dincolo de Smolensk şi a aruncat în luptă rezervele pe un front larg, de la Velikie Luki până la Mozîr. STAVKA a introdus în lupta de la Smolensk, pe direcţia vestică, 104 noi divizii şi 33 de brigăzi, iar pe alte două direcţii strategice (Leningrad şi Kiev) au fost trimise alte 140 de divizii şi 50 de brigăzi. Lupte grele s-au dat în a doua jumătate a lunii iulie şi în luna august în condiţiile în care frontul se stabilizase la circa 30 - 40 km est de Smolensk, pe aliniamentul Iarţevo-Elnea-Desna. Potrivit surselor germane au fost capturaţi, în încercuirea de la Smolensk, 384.000 de militari sovietici, peste 3.000 de tunuri şi 3.000 de tancuri. În ciuda acestei victorii, drumul spre Moscova, aflată la 320 km, era blocat în continuare de forţe considerabile, al căror număr creştea permanent prin întăririle ce soseau întruna. Bătălia de la Smolensk avea să exercite o mare influenţă asupra moralului Armatei Roşii, astfel încât „panica a cedat tot mai mult locul unui sănătos sentiment de ură”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn4">[4]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">O uriaşă însemnătate militară, dar mai ales psihologică a avut folosirea unui aruncător de mine cu reacţie care producea un efect devastator („Katiuşa”). „Am experimentat noua armă la Rudnea - mărturisea mareşalul A. I. Eremenko -, localitate situată la nord-vest de Smolensk. La 15 iulie, în a doua jumătate a zilei, sunetul neobişnuit al minelor cu reacţie a făcut să se cutremure văzduhul. Minele se înălţau spre cer ca nişte comete cu coada roşie. Explozii dese şi puternice uluiau auzul şi văzul prin bubuitul lor asurzitor şi prin strălucirea lor orbitoare. Efectul produs de explozia simultană a multor zeci de proiectile a întrecut toate aşteptările. Soldaţii inamici fugeau cuprinşi de panică. S-au dat înapoi şi soldaţii noştri aflaţi în prima linie în apropierea locului unde s-au produs exploziile (deoarece, pentru păstrarea secretului, nimeni nu fusese avertizat de proiectata folosire a acestei arme)”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn5">[5]</a>.<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhWgbcmb_DRwu4cm0LyPpiKJxKNyPPiUkBEUyykI7ujjDWNmuyATa9WUs3OrTnS4sV4pnTdykqlxgi-vYlb_5sJV-ULxlufvhFyQu4fcdJdVaad6CJvFIfk4i7Cco1XSLejypPP-sqWqz0qe8p9IvCEsYI_soFk-XCBk-RsKX6f5o-ec9s2v9-iiRPepQ=s3500" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="2009" data-original-width="3500" height="184" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhWgbcmb_DRwu4cm0LyPpiKJxKNyPPiUkBEUyykI7ujjDWNmuyATa9WUs3OrTnS4sV4pnTdykqlxgi-vYlb_5sJV-ULxlufvhFyQu4fcdJdVaad6CJvFIfk4i7Cco1XSLejypPP-sqWqz0qe8p9IvCEsYI_soFk-XCBk-RsKX6f5o-ec9s2v9-iiRPepQ=s320" width="320" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Tancuri și trupe germane pe străzile <br />din Kalinin<br />https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Moscow#/<br />media/File:Zaj%C4%99cie<br />_przez_wojska_niemieckie_miasta_Kalinin_(2-800).jpg<br /><br /></td></tr></tbody></table></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Înaintarea germană spre Moscova a fost reluată la 30 septembrie 1941, după succesul din bătălia de la Kiev (650.000 de prizonieri). Hitler avea să aprecize, în cursul războiului, că luptele de la Kiev s-au dovedit a fi o mare greşeală strategică. Timpul pierdut cu bătălia de la Kiev a produs întârzierea declanşării atacului spre Moscova înainte de venirea iernii. Generalul Heinz Guderian a calificat această victorie ca fiind un mare succes tactic, dar fără mari avantaje strategice. Bătălia Moscovei a avut trei mari etape: etapa I (30 septembrie - sfârşitul lui octombrie 1941), etapa a II-a (17 noiembrie - 5 decembrie 1941) şi etapa a III-a (6 decembrie 1941 - primăvara lui 1942).</div><br /><b style="font-size: large;">Hotărâți să nu cedeze </b><br /><br /><div style="font-size: large; text-align: justify;">Evoluţia operaţiilor militare a impus conducerii de la Kremlin să ordone evacuarea întreprinderilor industriale. În intervalul iulie-noiembrie 1941 au fost transferate 1.523 de întreprinderi industriale (dintre care 1.360 de uzine mari): 226 în regiunea Volgăi, 667 în Ural, 244 în Siberia apuseană, 78 în Siberia răsăriteană şi 308 în Kazahstan şi Asia Centrală. Moscova începuse să fie părăsită încă din vară. În noaptea de 21 spre 22 iulie 1941, se desfăşurase primul raid aerian german asupra capitalei sovietice. La 12 şi 13 octombrie, Kremlinul a hotărât ca o serie de instituţii de stat, o parte a aparatului de partid şi întregul corp diplomatic din Moscova, să fie evacuate la Kuibîşev.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">La 16 octombrie 1941, a izbucnit o stare de panică la vestea că Stalin va părăsi oraşul. Populaţia a luat cu asalt magazinele de alimente, iar unele dintre acestea au fost devastate. O masă compactă de oameni s-a deplasat spre gara Kazan. Miliţia sovietică a ridicat baraje pentru a îndigui această mulţime dezordonată care părea că nu poate fi calmată. „Stalin rămâne la Moscova...!” a fost zvonul care a împânzit oraşul şi a calmat populaţia. „Singur - adnota Lilly Marcou -, într-un vechi Packard decapotabil, în spatele şoferului, Stalin parcurgea străzile oraşului urmând drumul care ducea la gara Kazan. În fundul maşinii, foarte palid, saluta din mână moscoviţii care-l priveau uluiţi, dar şi încurajaţi. (...) S-au întors din drum; i-au înţeles mesajul”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn6">[6]</a>. Ritmul de muncă al lui Stalin, din timpul războiului, a fost extenuant. „Adormea - scrie Lilly Marcou - în general dimineaţa, către ora 6. Gărzile de corp îl găseau pe o canapea, în spatele scării sau pe terasă, într-un scaun, cu o caschetă pe faţă pentru a-l proteja de soare. Suferea, în continuare, de reumatism şi îl dureau permanent picioarele – aceasta fiind şi explicaţia acelui du-te-vino permanent pe care-l făcea în biroul său în timpul întâlnirilor de lucru. Mai era afectat în acelaşi timp de o angină a pieptului şi suferea de hipertensiune arterială. Nu avea grijă de el şi de sănătatea lui; nimic nu-l putea opri în hotărârea de a conduce războiul, de a urmări desfăşurarea operaţiunilor militare şi diplomatice. A ieşit din această încercare la 67 de ani, slăbit, îmbătrânit, cu părul albit şi rar”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn7">[7]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Valentin Berejkov, interpretul de limbă germană al lui Stalin, opina că liderul sovietic reuşea să fie de-a dreptul fermecător cu interlocutorii săi, fiind un mare actor, care juca rolul omului afabil, modest, obişnuit, ceea ce influenţa percepţia occidentală. Toate delegaţiile străine, începând cu cea americană, erau, la început, pesimiste dar când plecau de la Moscova erau convinse că poporul sovietic va continua să lupte şi că, în cele din urmă, va câştiga. „Era de-ajuns - mărturisea V. Berejkov - o discuţie cu Stalin. În ciuda situaţiei aparent disperate, ştia să creeze o atmosferă calmă şi relaxantă”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn8">[8]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">La sfârşitul lui octombrie 1941, după victoria în bătălia de la Viazma, trupele germane erau istovite, iar ţinutul se transforma într-o adevărată mocirlă pe măsură ce condiţiile meteorologice se înrăutăţeau. În condiţiile în care sovieticii masau noi forţe în faţa Moscovei, generalii din OKW şi OKH au început să recitească lucrările despre retragerea din 1812. „După «perioada noroioasă» - scria generalul Walter Warlimont -, din mijlocul lui noiembrie, Grupul Central al Armatei s-a îndreptat din nou către Moscova, făcând progrese încurajatoare, iar oamenii au simţit din nou un val de optimism, deşi cu toţii erau îngrijoraţi de starea de enormă oboseală resimţită de trupe”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn9">[9]</a>.</div><br /><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">La 7 noiembrie 1941, de la înălţimea Mausoleului lui Lenin, în faţa trupelor Armatei Roşii care plecau din Piaţa Roşie direct pe front, Stalin a rostit unul dintre discursurile lui celebre, amestecând într-o simbioză uimitoare pagini glorioase ale istoriei ruse cu simboluri ale Revoluţiei din Octombrie 1917. Referindu-se la acele clipe din noiembrie 1941, Pavel A. Sudoplatov consemnează: „Situaţia era critică: nemţii erau la numai 50 de kilometri de Moscova. (...) Ningea atât de abundent, încât nemţii nu puteau trimite avioane ca să bombardeze Piaţa Roşie. Cu toate acestea, trupele care participau la paradă (din 7 noiembrie – n. n.) primiseră ordine foarte stricte: indiferent ce s-ar întâmpla, rămâneţi calmi şi păstraţi disciplina. Parada ne-a întărit încrederea în posibilitatea de apărare a Moscovei şi în victoria finală”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn10">[10]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Înaintarea germană spre Moscova a fost reluată la 15 noiembrie 1941, când s-a trecut la executarea celei de-a doua etape din operaţia „Taifun”, printr-o lovitură împotriva Armatei 30 sovietice din cadrul Frontului Kalinin. „Luptele din zilele de 16-18 noiembrie - mărturisea mareşalul G. K. Jukov, în amintirile sale - au fost pentru noi foarte grele. Fără a ţine cont de pierderi, inamicul ataca cu înverşunare, încercând să răzbească cu orice preţ spre Moscova cu vârfurile sale de atac constituite din unităţi de tancuri”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn11">[11]</a>. Sectorul Kalinin-Volokolamsk, unde germanii aveau de trei ori mai multe tancuri şi de două ori mai multe tunuri decât sovieticii, a fost ţinta predilectă a efortului ofensiv german. La 22 noiembrie 1941, trupele germane au pătruns în Klin, la nord de Moscova, iar la vest au intrat în Istra de unde se putea vedea Moscova cu un binoclu de campanie.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Venirea iernii şi-a gerului avea să afecteze capacitatea ofensivă a Wehrmacht-ului. „Ne apropiem numai foarte încet - scria generalul Heinz Guderian, la 7 noiembrie 1941, în jurnalul său - de obiectivul nostru final în acest ger năprasnic, iar toate unităţile întâmpină greutăţi de necrezut din cauza aprovizionării”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn12">[12]</a>. La 17 noiembrie 1941, potrivit mărturisirilor lui Guderian, unităţile Diviziei 112 infanterie germane au intrat în contact cu trupele siberiene care soseau continu pe calea ferată. „Întrucât concomitent am fost atacaţi şi de tancurile adversarului... - scria generalul Guderian -, trupele noastre slăbite n-au putut respinge aceste forţe proaspete. Înainte de a condamna Divizia (112 infanterie - n. n.), trebuie avut în vedere că în fiecare regiment erau deja circa 500 de oameni degeraţi, că din cauza gerului mitralierele nu funcţionau şi că tunul nostru de 37 mm s-a dovedit ineficace împotriva tancurilor ruseşti T-34. Rezultatul acestei situaţii a fost panica...Acest lucru s-a întâmplat pentru prima oară în timpul campaniei din Rusia...Capacitatea de luptă a infanteriei noastre a ajuns la capătul ei...”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn13">[13]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Efortul sovietic pentru apărarea capitalei a fost impresionant. Locuitorii Moscovei au construit 700 de km de şanţuri antitanc, 30.000 de locuri amenajate pentru tir şi 1.500 km de obstacole. Totodată, STAVKA trimitea zilnic 100 de trenuri cu trupe spre frontul de la Moscova. Referindu-se la înaintarea germană spre Moscova, generalul Franz Halder consemnează: „(Trupele germane – n. n.) având un potenţial energetic enorm, continuă să înainteze, deşi, în mod normal, despre aripa de sud şi centrul Armatei a 4-a nu se poate spune decât că sunt terminate (în vechea Divizie a 7-a, un regiment este comandat de un locotenent; batalioanele sunt comandate de locotenenţi-majori). Aripa de nord a Armatei a 4-a şi Grupul 3 Blindate au şanse de succes şi fac tot ce se poate pentru a-l obţine.Von Bock compară situaţia cu bătălia de la Marne, unde ultimul batalion disponibil a fost cel care a schimbat cursul luptei”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn14">[14]</a>. În seara zilei de 29 noiembrie 1941, o unitate de tancuri germană a pătruns de cealaltă parte a canalului Moscova-Volga, în raionul Iahroma, unde a fost oprită după lupte grele de unităţile înaintate ale Armatei 1 de izbire sovietice comandată de generalul-locotenent V. I. Kuzneţov. Generalul Franz Halder va nota în jurnal, la 29 noiembrie 1941, următoarele: „Discuţie telefonică cu von Bock: grupul de armată nu are obiective definite. (...) Totuşi, dacă atacul Moscovei dinspre nord nu va avea succes, se teme că operaţiunea va deveni un al doilea Verdun”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn15">[15]</a>.</div><br /><b style="font-size: large;">Contraloviturile sovietice </b><br /><br /><div style="font-size: large; text-align: justify;">În primele zile ale lui decembrie 1941, comandanţii militari sovietici şi-au dat seama, după caracterul acţiunilor şi puterea de izbire a tuturor grupărilor germane, că inamicul îşi pierde suflul şi nu mai dispune de forţe şi mijloace pentru a desfăşura acţiuni ofensive. Desfăşurându-şi grupările de izbire pe un front larg şi ţintind departe cu pumnul său blindat, Wehrmacht-ul şi-a întins în aşa măsură unităţile, încât în luptele finale pe căile de acces apropiate spre Moscova ele şi-au pierdut capacitatea de penetrare. „Când comandamentul Frontului de vest - mărturisea mareşalul G. K. Jukov - a organizat, la sfârşitul lui noiembrie şi începutul lui decembrie 1941, rezistenţa şi a dat contralovituri, el nu-şi propunea o contraofensivă de o asemenea amploare cum avea să o dobândească ulterior. Necesitatea contraofensivei s-a resimţit pe deplin atunci când, pe aripa de sud, trupele generalului Guderian au început să dea înapoi, iar pe aripa de nord, sub loviturile trupelor noastre, marile unităţi ale lui Hopner au început să se retragă spre vest. Asupra lor dădeau lovituri, din raionul Iahroma, trupele Armatei 1 de şoc, iar din raionul Krasnaia Poliana înainta brigada generalului Liziukov, care intra în componenţa Armatei 20. Armatele aveau misiuni de contralovitură: într-un loc să nimicească inamicul şi să recucerească Kriukovo, într-un alt loc, să recucerească Solnecinogork şi Klin şi alte puncte. Ca profunzime, aceste misiuni nu depăşeau 20-30 kilometri”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn16">[16]</a>.<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgQn0XcEga9OyGnSuQbHipFGabrnbQRBOp6BVgfddPT9HMKBYdcMxn6sY8wuTCDK7sNHBfZckShg6EONs5kA5fGJrXMn7D8Ut7-Th6QAov_C-jv0qMG3lOC58URca0mmMloqHyqexjGk2P-iYA4QfAYLwh6GP0yqLLySBLz_qzinMeybqMF8G2sNvpNzg=s780" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="510" data-original-width="780" height="261" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgQn0XcEga9OyGnSuQbHipFGabrnbQRBOp6BVgfddPT9HMKBYdcMxn6sY8wuTCDK7sNHBfZckShg6EONs5kA5fGJrXMn7D8Ut7-Th6QAov_C-jv0qMG3lOC58URca0mmMloqHyqexjGk2P-iYA4QfAYLwh6GP0yqLLySBLz_qzinMeybqMF8G2sNvpNzg=w400-h261" width="400" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Soldați ai Armatei Roșii lângă un tanc german răsturnat<br />https://pln-pskov.ru/authors/society/372924.html</td></tr></tbody></table></div><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Contraofensiva din apropierea Moscovei s-a conturat din contralovituri, la dezvoltarea cărora a contribuit introducerea în raioanele de luptă a unor noi mari unităţi şi loviturile aviaţiei sovietice. Conform relatărilor mareşalului G. K. Jukov, au existat o serie de discuţii între generalul Aleksandr M. Vasilevski, locţiitorul şefului Marelui Stat-Major sovietic, şi comandantul trupelor Frontului Kalinin, generalul Ivan S. Konev, în legătură cu faptul că acest front trebuie să se angajeze în contraofensivă. Discuţiile erau pur retorice, deoarece nu exista un plan elaborat în prealabil nici la Satul-Major al Frontului Kalinin, nici la Marele Cartier General al Comandamentului Suprem. La 5 ianuarie 1942, la consfătuirea cu Stalin, avea să se ia hotărârea cu privire la desfăşurarea unei ofensive strategice generale în iarna anului 1942 în afara contraofensivei fronturilor de pe direcţia Vest. În ciuda împotrivirii generalului G. K. Jukov, care avertiza că fronturile aveau nevoie de noi efective, tehnică de luptă şi unităţi de tancuri, altfel obiectivele preconizate erau greu de realizat, Stalin a hotărât să atace. „În final - conchidea mareşalul Jukov -, au fost multe victime, un mare consum de mijloace materiale şi nici un rezultat general strategic”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn17">[17]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Analiza pe care o face generalul Franz Halder, la 30 noiembrie 1941, cu privire la starea Armatei de Uscat germane pe Frontul de Est, indică o situaţie catrastofală: lipsesc 340.000 de oameni (50% din puterea de luptă a infanteriei), din totalul camioanelor funcţionează doar cel mult 60%, timpul necesar pentru reabilitarea unei divizii blindate era de şase luni, nu se pot înlocui nici măcar 50% din pierderile de motociclete, doar cinci divizii blindate pot beneficia de echipament complet nou, în proporţie de 50% pot fi asigurate camioane pentru cele trei divizii de infanterie motorizată care urmează să se contopească cu divizii de blindate, doar trei divizii (22, 23 şi 24) pot beneficia de camioane în proporţie de 100%, reabilitarea a patru divizii motorizate se poate asigura în proporţie de 50% iar a două divizii blindate de doar 75%. Contraloviturile tancurilor lui Jukov se vor concretiza în oprirea manevrelor blindatelor germane, la Kalinin şi Tula. Ambele oraşe vor fi recucerite, apoi, unul câte unul. Trupele sovietice profită de îngheţarea fluviilor şi le traversează pe gheaţă pentru a debuşa la atac. Contralovitura se va transforma, treptat, în contraofensivă.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Situaţia creată pe frontul Grupului de Armate „Sud”, respectiv un puternic atac sovietic îndreptat împotriva Armatei 1 Panzer, determină eliberarea din funcţie, la 1 decembrie, a feldmareşalului Gerd von Rundstedt. „Armata 1 Panzer - adnota generalul Halder, la 1 decembrie 1941, în jurnalul său - este convinsă că nu-şi poate menţine poziţia intermediară. Pe ambele aripi, două grupuri puternice motorizate exercită presiuni puternice, iar în centru este presată de forţe puternice de infanterie. Armata Panzer nu poate să înţeleagă de ce trupele noastre trebuie să stea acolo, când o poziţie foarte bună este cea aflată la 9 km în spatele lor; prin urmare, se cere permisiunea de mutare în poziţia Mius, ceea ce cred că este posibil”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn18">[18]</a>. În cursul serii, generalul Franz Halder va consemna retragerea Armatei 1 Panzer şi faptul că ofensiva împotriva oraşului Voroşilovgrad, ordonată de Hitler, nu putea avea loc. Pe frontul Armatelor 17 şi 6 germane se înregistrau mişcări de trupe, ceea ce semnifica sosirea rezervelor caucaziene.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Nemulţumit de prestaţia corpului de comandă al OKH în ofensiva asupra Moscovei, Hitler începe să se implice personal, din 7 decembrie 1941, în conducerea operaţiilor de pe Frontul de Est. „Modul de desfăşurare al acestei zile - relatează generalul Halder - a fost dureros şi umilitor. Acum, ObdH nu reprezintă mai mult decât un mesager, poate nici atât. Führerul trece de ObdH şi ia legătura personal cu comandanţii grupurilor de armate. Dar ceea ce e mai rău este că Înalta Comandă nu realizează nici acum condiţia în care se află trupele noastre şi se împotmoleşte în ordine minore, acolo unde ar trebui luate hotărâri majore”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn19">[19]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">La 19 decembrie 1941, Führerul a preluat comanda supremă a OKW şi OKH. „Haosul devine, cu fiecare moment, mai mare”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn20">[20]</a>, remarca generalul Heusinger asupra situaţiei create la sfârşitul lui decembrie 1941. Neîncrederea lui Hitler în comandanţii subordonaţi avea să se soldeze curând cu distrugerea lanţului de comandă, astfel încât, pe termen lung, nici măcar un grup de armate nu va mai putea acţiona fără directive de la Hitler, mai ales dacă făcea parte dintr-un front mai mare şi era în contact direct cu alte grupuri de armate pe ambele flancuri.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Un bilanţ al efortului german de pe Frontul de Est, realizat în aprilie 1942, de către generalul Franz Halder, evidenţia că pierderile se ridicau la circa 1.041.000 de oameni (31.812 ofiţeri, 1.009.000 soldaţi şi subofiţeri), 74.000 de vehicule şi 2.340 de tancuri. Grupurile de Armate „Centru” şi „Nord” mai posedau doar 33% din puterea de luptă iniţială, iar Grupul de Armate „Sud” doar 50%, ceea ce-l va determina pe Hitler să declare că „războiul va fi câştigat sau pierdut în Sud”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftn21">[21]</a>.</div><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref1" style="font-size: large;">[1]</a><span style="font-size: medium;"> L. A. Bezîmenski, Generalii germani cu şi fără Hitler, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1962, p. 238. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref2" style="font-size: large;">[2]</a><span style="font-size: medium;"> Franz Halder, Jurnal (1939-1942), Editura Elit, Bucureşti, 1998, p. 425. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref3" style="font-size: large;">[3]</a><span style="font-size: medium;"> L. A. Bezîmenski, op. cit., p. 244. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref4" style="font-size: large;">[4]</a><span style="font-size: medium;"> Alexander Werth, Un corespondent englez pe frontul de Est, Editura Politică, Bucureşti, 1970, p. 112. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref5" style="font-size: large;">[5]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem, p. 110. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref6" style="font-size: large;">[6]</a><span style="font-size: medium;"> Lilly Marcou, Stalin. Viaţa privată, Editura Antet, Oradea, 1997, p.191. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref7" style="font-size: large;">[7]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem, p.193. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref8" style="font-size: large;">[8]</a><span style="font-size: medium;"> Valentin Berejkov, În umbra lui Stalin, Editura Lider, Bucureşti, 1997, p. 260. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref9" style="font-size: large;">[9]</a><span style="font-size: medium;"> Walter Warlimont, Al III-lea Reich: Comanda Supremă, Editura Elit, Iaşi, 1998, p. 207. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref10" style="font-size: large;">[10]</a><span style="font-size: medium;"> Pavel Sudoplatov, Misiuni speciale. Arhitectura terorii, Editurile Elit Comentator&Eleusis, Bucureşti, 1995, p. 139. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref11" style="font-size: large;">[11]</a><span style="font-size: medium;"> G. K. Jukov, Amintiri şi reflecţii, Editura Militară, Bucureşti, 1970, p. 397. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref12" style="font-size: large;">[12]</a><span style="font-size: medium;"> Alexander Werth, op. cit., p. 178. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref13" style="font-size: large;">[13]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem, p. 179. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref14" style="font-size: large;">[14]</a><span style="font-size: medium;"> Franz Halder, op. cit., p. 482. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref15" style="font-size: large;">[15]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem, p. 487. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref16" style="font-size: large;">[16]</a><span style="font-size: medium;"> G. K. Jukov, op. cit., p.10. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref17" style="font-size: large;">[17]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem, p. 17. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref18" style="font-size: large;">[18]</a><span style="font-size: medium;"> Franz Halder, op. cit., p.491. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref19" style="font-size: large;">[19]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem, p. 499. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref20" style="font-size: large;">[20]</a><span style="font-size: medium;"> Walter Warlimont, op. cit., p. 232-233. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/B%C4%82T%C4%82LIA%20MOSCOVEI%20-%20DECEMBRIE%201941%20(1).docx#_ftnref21" style="font-size: large;">[21]</a><span style="font-size: medium;"> Jacques de Launay, Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial, vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988, p. 290.</span><br /><br /><br /><br /><br /><div style="text-align: center;"><b><span style="font-size: large;">*******</span></b></div><br /> <br /><div style="font-size: large; text-align: center;"><b>Bătălia Moscovei - 80 de ani</b></div><div style="font-size: large; text-align: center;"><br /></div> <div style="font-size: large; text-align: right;">Dr. Vasile Buga</div><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div> <div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">A fost bătălia care a spulberat planurile lui Adolf Hitler privind ,,războiul fulger” împotriva Uniunii Sovietice declanșat în dimineața zilei de 22 iunie 1941.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Încrezător în respectarea de către partea germană a Pactului de neagresiune dintre cele două state semnat la 23 august 1939, I.V.Stalin a pus la îndoială până în ultimul moment veridicitatea informațiilor care-i parveniseră pe diferite canale privind iminența unui atac din partea Germaniei și nu a dispus măsurile cuvenite pentru prevenirea acestuia. Aceasta explică pierderile uriașe suferite de Armata Roșie în primele luni ale războiului pe frontul de Vest. După cotropirea Ucrainei drumul spre Moscova al trupelor germane era deschis.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">În rândurile de mai jos, prezint câteva din considerațiile exprimate de istorici din Federația Rusă despre împrejurările și semnificația bătaliei Moscovei în desfășurarea Marelui Război pentru Apărarea Patriei, așa cum este definit acesta în istoriografia rusă.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">După o oarecare acalmie pe front intervenită în urma bătăliei de la Smolensk, la 30 septembrie 1941 a început o nouă ofensivă a trupelor germane. Armata de tancuri a generalului Guderian a îndreptat lovitura pe linia Oriol-Tula-Moscova și a cucerit orașele Oriol și Briansk. În conformitate cu planul ,,Taifun” elaborat de Statul Major General al Armatei germane în campania împotriva Moscovei au fost concentrate 1,8 milioane soldați și ofițeri, o cantitate însemnată de tehnică de luptă, creând o supremație numerică asupra trupelor sovietice. ,,În pofida rezistenței eroice a Armatei Roșii -scriu istoricii ruși - în cursul ofensivei, fasciștii au reușit cucerească orașele Viazma, Mojaisk, Kalinin și Maloiaroslaveț și să se apropie de Moscova la 80-100 km<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn1">[1]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Aceștia reproduc directiva lui Hitler în privința scopului operațiunii în direcția Moscovei: ,,Orașul trebuie să fie înconjurat în așa fel, încât niciun soldat rus, niciun locuitor - fie acesta bărbat, femeie sau copil - să nu-l poată părăsi. Orice încercare de ieșire să fie suprimată cu forța. Să fie efectuate pregătirile necesare pentru ca Moscova și împrejurimele sale să fie inundate cu ajutorul unor construcțiii uriașe. Acolo unde azi se află Moscova va trebui să apară o mare, care va ascunde pentru totdeauna de lumea civilizată capitala poporului rus”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn2">[2]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjchOZqSD_jfDnI3AnIC80-VECpNUMvxwz-4YFSvJW9Xq6Dx2q17g6cffcFR4_UfGv6-56fvm65QUZRV21OhGwQe-CBNv0cwxwO3mSrNe3aZdGoKGI4BLTh4dvKNPMD2H-KizV3yl9axhODmctRaIltUcPhovOurJdFu8TBXASpeP2hvcD8zgaq9Babdw=s899" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="548" data-original-width="899" height="244" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjchOZqSD_jfDnI3AnIC80-VECpNUMvxwz-4YFSvJW9Xq6Dx2q17g6cffcFR4_UfGv6-56fvm65QUZRV21OhGwQe-CBNv0cwxwO3mSrNe3aZdGoKGI4BLTh4dvKNPMD2H-KizV3yl9axhODmctRaIltUcPhovOurJdFu8TBXASpeP2hvcD8zgaq9Babdw=w400-h244" width="400" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Bătălia pentru Moscova<br />https://yandex.ru/images/</td></tr></tbody></table><br /><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Sesizând corect amenințarea iminentă, la 12 octombrie 1941, Înaltul Comandament sovietic a constituit Frontul de Vest sub comanda generalului Gheorghi K.Jukov, căruia i-au fost subordonate și armatele Frontului de Rezervă. Cele mai crâncene lupte pe direcția Moscovei au izbucnit la mijlocul lunii octombrie, când s-a luat decizia evacuării în orașul Kuibâșev a unei părți a instituțiilor guvernamentale și de partid, a corpului diplomatic și pregătirii în vederea distrugerii a 1119 întreprinderi industriale și obiective din Moscova și regiunea Moscovei. Se avea, de asemenea, în vedere o evacuare a lui Stalin însuși.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Istoricii ruși scriu că sub influența zvonurilor răspândite despre o cedare a Moscovei, în capitală a izbucnit o panică oprită printr-un ordin al lui Stalin rămas la Kremlin. În baza acestui ordin au fost luate măsuri radicale împotriva lașilor, panicarzilor, persoanelor care se dedau la jafuri până la executare prin împușcare, iar în oraș a fost declarată starea de asediu<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn3">[3]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">,,În apărarea capitalei - scriu istoricii ruși - s-a ridicat întreaga țară. Spre Moscova se grăbeau eșaloane cu trupe de completare, armament, muniții din Siberia, Ural, Extremul Orient, Asia Centrală, precum și 50 de mii de luptători ai armatei neregulate constituite din voluntari”</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">În urma măsurilor întreprinse, la sfârșitul lunii octombrie -începutul lunii noiembrie ofensiva germană a fost oprită, marcând zădărnicirea operațiunii ,,Taifun”.<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn4">[4]</a> La 6 noiembrie 1941 în stația de metrou ,,Maiakovskaia” a avut loc adunarea festivă consacrată celei de-a 24-aniversări a Revoluției din Octombrie, la care I.V.Stalin a rostit o cuvântare, iar la 7 noiembrie, în Piața Roșie s-a desfășurat parada militară după care trupele participante s-au îndreptat direct pe front.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">La mijlocul lunii noiembrie trupele germane au lansat o nouă ofensivă asupra Moscovei, la care au participat 51 de divizii, inclusiv 13 de tancuri și 7 motorizate, înzestrate cu 1,5 mii de tancuri, 3 mii de piese de artilerie, sprijinite de 700 avioane. Frontul de Vest care i se opunea dispunea în acest timp de mai multe divizii decât inamicul și depășea de 1,5 ori aviația germană după numărul de avioane”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn5">[5]</a>. În urma ofensivei declanșate, trupele germane reușiseră să ajungă până la 25-30 de km de Moscova.</div><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgX4zVby2bmN-6Er2y_rAkIkJnGGTriKG1oc2e1lSHMkFK5CTuxOjI7jPceTHFsx7aXw5JOw9Np0jrYLR6ZtGESAQtv79WLqBhfCt07cRbtIpJO9r_9gRKCD2K6fycDnl2sT3uVxUPC89igr91sd2MyimH45Vy4W3L4E9NwGzcKX2DrTjq-6WNFcav0Ag=s1200" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="996" data-original-width="1200" height="333" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgX4zVby2bmN-6Er2y_rAkIkJnGGTriKG1oc2e1lSHMkFK5CTuxOjI7jPceTHFsx7aXw5JOw9Np0jrYLR6ZtGESAQtv79WLqBhfCt07cRbtIpJO9r_9gRKCD2K6fycDnl2sT3uVxUPC89igr91sd2MyimH45Vy4W3L4E9NwGzcKX2DrTjq-6WNFcav0Ag=w400-h333" width="400" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">https://pobedarf.ru/2021/04/26/bitve-za-moskvu-posvyatili-encziklopediyu/</td></tr></tbody></table><br /><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Istoricii ruși aduc în atenție și elemente mai puțin cunoscute referitoare la activitatea în acest timp a fostului conducător sovietic, Iosif V. Stalin. Garda de corp a acestuia, A.T. Rîbin, nota în însemnările sale ,,Stalin pe front” că în anii 1941-1942 I.V.Stalin s-a deplasat în fâșiile din apropierea frontului: inilile de apărare: Mojaisk, Zvenigorod, Solnecinogorsk, la spitalul miltar, la Armata a 16-a a generalului K. Rokossovski, unde a văzut cum funcționează dispozitivul de rachete BM-13 (,,Katiușa” ), a fost în divizia 316 a lui I.V.Panfilov. La 3 trei zile după parada din 7 noiembrie 1941 s-a deplasat pe șoseaua Volokolamsk la una din diviziile sosite din Siberia, unde a luat cunoștință de gradul pregătirii de luptă a acesteia. Conform mărturiilor lui Rîbin, în anul 1942 Stalin s-a deplasat la aerodromul de dincolo de râul Lama, unde a asistat la probele de testare a unui avion, iar pe 2 și 3 august 1943 a vizitat Frontul de Vest condus de generalul Sokolovski, după care, la 4 și 5 august s-a aflat pe Frontul de la Kalinin condus de generalul Eremenko<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn6">[6]</a>. După lupte crâncene, la începutul lunii decembrie 1941 a avut loc contraofensiva Armatei Roșii, pregătită în secret deplin. ,,O asemenea operațiune - scriu istoricii ruși - a fost posibilă după constituirea în spatele frontului a zeci de armate de rezervă”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn7">[7]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Potrivit planurilor Comandamentului german, care conta pe superioritatea forțelor sale în efective, piese de artilerie și tancuri, în decembrie 1941 forțele Armatei Roșii urmau să fie epuizate complet.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Între timp, 59 divizii noi de infanterie și 17 divizii de cavalerie sovietice așteptau ordinul de a intra în luptă. La 30 noiembrie 1941, G.K.Jukov i-a prezentat lui I.V.Stalin planul contraofensivei<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn8">[8]</a>. ,,Sensul contraofensivei - scriu istoricii ruși-consta în distrugerea concomitent a grupărilor de lovitură ale armatelor ,,Centrului” care amenințau Moscova”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn9">[9]</a>. Armata Roșie dispunea acum de 1.100.000 de soldați și ofițeri, 7,7 mii piese de artilerie și aruncătoare de mine, 774 tancuri, 1 mie de avioane, împotriva a 1.708.000 de soldați și ofițeri ai inamicului, 13.500 piese de artilerie și aruncătoare de mine, 1170 tancuri, 615 avioane. ,, Decisive erau acum -scriu istoricii ruși - spiritul de luptă al trupelor, voința și talentul comandanților de oști”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn10">[10]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Conform calculelor istoricilor ruși în bătălia pentru Moscova numai în perioada 16 noiembrie- 5 decembrie trupele germane au pierdut 155.000 de morți și răniți, cca 800 de tancuri, 300 piese de artilerie și până la 1.500 de avioane.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">În dimineața zilei de 5 decembrie 1941, la o temperatură de minus 30 de grade a fost declanșată contraofensiva sovietică la care au participat trupele celor trei fronturi: de Vest, (sub comanda lui G.K.Jukov), Kalinin (sub comanda lui I.S.Konev) și Sud-Vest ( sub comanda lui S K. Timoșenko).</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">De data aceasta, operațiunea Armatei Roșii a constituit o surpriză pentru comandamentul german, care nu a reușit să o respingă, retrăgându-se <a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn11">[11]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">,,La începutul lunii ianuarie 1942 - notează autorii ruși- trupele sovietice i-au alungat pe fasciști cu 100-250 km de Moscova. Ofensiva Armatei Roșii a continuat până în aprilie 1942, timp în care au fost eliberate complet regiunele Moscova și Tula, multe raioane ale regiunilor Smolensk, Kalinin, Riazan, Oriol. ,,Lângă Moscova subliniază aceștia - s-a năruit strategia ,,blitzkriegului” <a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn12">[12]</a>.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Unii dintre autorii ruși, în luna martie 1942 forța ofensivei sovietice slăbise ca urmare a faptului că diviziile siberiene suferiseră mari pierderi. ,,Nu s-a reușit - concluzionează aceștia - să se dezvolte succesul în contraofensiva trupelor sovietice pe întregul front, care a continuat până la 20 aprilie 1942”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn13">[13]</a>. Aceștia consideră că nu au fost atinse scopurile ofensivei în raionul Barvenkovo (la sud de Harkov) desfășurate în perioada 18-31 ianuarie 1942, ,,din cauza lipsei forțelor și a artei pentru dezvoltarea ei cu succes”. <a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn14">[14]</a></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">,,Cu toate acestea - conchid aceștia, - principalul eveniment al primului an al Marelui Război pentru Apărarea Patrei, unul din cele mai amare din istoria Rusiei, a fost trecerea clară a inițiativei strategice de partea U.R.S.S. și prima mare înfrângere a Germaniei în lupta de lângă Moscova.</div><div style="font-size: large; text-align: justify;">„Blitzkriegul” a fost înmormântat definitiv. S-a produs o cotitură istorică: în fața Germaniei s-a conturat perspectiva unui război de durată și ucigător pentru aceasta. Turcia și Japonia, aliatele acesteia, s-au abținut să acționeze împotriva U.R.S.S. A început ridicarea rezistenței antifasciste în Europa Occidentală. Uniunea Sovietică s-a transformat în factorul decisiv al celui de-al Doilea Război Mondial”.<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn15">[15]</a></div><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">După părerea istoricilor Ș.M. Munciaev și V.M. Ustinov, ,,zdrobirea trupelor germano-fasciste lângă Moscova a reprezentat evenimentul militaro-politic al primului an al Marelui Război pentru Apărarea Patriei și prima mare înfrângere a Germaniei fasciste de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Lângă Moscova trupele sovietice au împiedicat planul războiului fulger, au spulberat mitul privind invincibilitatea armatei germane, au smuls din mâinile comandamentului german inițiativa strategică”<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn16">[16]</a>. Aceștia scot în evidență și prejudicul moral al inamicului în această campanie de iarnă: ,,Tribunalele hitleriste au condamnat 62.000 de soldați și ofițeri pentru dezertare, retragere arbitrară, nesupunere. Au fost înlăturați din funcții 53 de generali. <a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn17">[17]</a></div><div style="font-size: large; text-align: justify;"><br /></div><div style="font-size: large; text-align: justify;">Importanța bătăliei de la Moscova a fost evidențiată și de academicianul Florin Constantiniu. ,,Iarna 1941-1942 - scria reputatul istoric - a adus punctul de cotitură în desfășurarea războiului. Bătălia Moscovei nu a însemnat numai eșecul Wehrmachtului în încercarea de a cuceri capitala sovietică , ci și falimentul „războiului fulger”, adică a acelui tip de război care – singurul - putea aduce victoria celui de-al treilea Reich”. ,,Bătalia Moscovei - continuă acesta-, aducând sfârșitul Blitzkriegului, a fost cea mai importantă bătălie a celui de-al Doilea Război Mondial” (sublin. n.s)<a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftn18">[18]</a></div><br /><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref1" style="font-size: large;">[1]</a><span style="font-size: medium;"> Istoria Rossii s naceala XIX veka do naceala XXI veka. Pod redakției A.N.Saharova. Institut Rosiiskoi istorii (Istoria Rusiei de la începutul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XXI-lea. Sub redacția lui A.N Saharov Institutul de Istorie a Rusiei) M. AST.Astreli, Vladimir, 2003, p.641-642. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref2" style="font-size: large;">[2]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem, p.642. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref3" style="font-size: large;">[3]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref4" style="font-size: large;">[4]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem, p.643. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref5" style="font-size: large;">[5]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref6" style="font-size: large;">[6]</a><span style="font-size: medium;"> B Soloviov, V.Suhodeev, Polkovodeț Stalin (Comandantul de oști Stalin), M.Algoritm, 1999, p.132. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref7" style="font-size: large;">[7]</a><span style="font-size: medium;"> Istoria Rossii s naceala XIX veka do naceala XXI veka..Pod redakției A.N.Saharova,...p.643. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref8" style="font-size: large;">[8]</a><span style="font-size: medium;"> Istoria Rossii XX- nacealo XXI veka, Pod redakției L.V.Milova (Istoria Rusiei XX-începutul secolului al XXI-lea),Sub redacția lui L.V.Milov) Moscova, EKSMO, 2006, p.528. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref9" style="font-size: large;">[9]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem, p.530. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref10" style="font-size: large;">[10]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref11" style="font-size: large;">[11]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem, p.531 </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref12" style="font-size: large;">[12]</a><span style="font-size: medium;"> Istoria Rossii s naceala XIX veka do naceala XXI veka. Pod redakției A.N. Saharova,... p.644. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref13" style="font-size: large;">[13]</a><span style="font-size: medium;"> Istoria Rossii XX- nacealo XXI veka, Pod redakției L.V.Milova,... p. 531. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref14" style="font-size: large;">[14]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem, p.532. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref15" style="font-size: large;">[15]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref16" style="font-size: large;">[16]</a><span style="font-size: medium;">Ș.M.Munciaev, V.M.Ustinov, Istoria sovetskogo gosudarstva (Istoria statului sovietic), Moscova, Norma, 2002. p.465. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref17" style="font-size: large;">[17]</a><span style="font-size: medium;"> Ibidem, p.465-466. </span><br /><a href="file:///C:/Users/asus/Downloads/Batalia%20Moscovei%20ref.doc#_ftnref18" style="font-size: large;">[18]</a><span style="font-size: medium;"> Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Ediție revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2008, p. 401- 402. </span><br /></span><br /> <div style="mso-element: footnote-list;"><div id="ftn21" style="mso-element: footnote;"><div><div id="ftn18">
</div>
</div>
</div>
</div>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-37427621552698959432021-12-03T00:31:00.003-08:002021-12-05T08:56:14.904-08:00Trei decenii de la destrămarea U.R.S.S. Cauze și consecințe<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpE8wZ-Qa48OohAAWVUmbunGlQqInRVVfYlZvT8LrbGGLAfvzBcyspraBuhyphenhyphenHaz_B-p9YXzBx2GTep60Hha-M7SQPNQNsjw_PmVpvb9lms4OVG-VYjkrESCWLqLChcdxsBPULqt8BDcqEZ/s2048/Afis-invitatie.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1442" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpE8wZ-Qa48OohAAWVUmbunGlQqInRVVfYlZvT8LrbGGLAfvzBcyspraBuhyphenhyphenHaz_B-p9YXzBx2GTep60Hha-M7SQPNQNsjw_PmVpvb9lms4OVG-VYjkrESCWLqLChcdxsBPULqt8BDcqEZ/w450-h640/Afis-invitatie.jpg" width="450" /></a></div><br /> <p></p><p><br /></p><p></p><p align="center" class="MsoNormal" style="mso-margin-bottom-alt: auto; text-align: center;"><b><span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">Programul
Conferinței<o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">16.00
- Cuvânt de deschidere<o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE,
președintele Fundației Europene Titulescu<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">Moderator:<o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">Prof.univ.dr. Dumitru Preda,
director științific al Fundației Europene Titulescu<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">16.15</span></b><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"> -
Vasile BUGA (Coordonator al Centrului de Studii Ruse și Sovietice ,, Florin
Constantiniu” Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului) C<i>onsiderații
privind cauzele prăbușirii U.R.S.S.<o:p></o:p></i></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">16.30</span></b><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"> -
Dr.Constantin Corneanu (Asociația Europeană de Studii Geopolitice și Strategice
“Gheorghe I. Brătianu<span style="background: white;">”</span>), <i>Destrămarea
Uniunii Sovietice și evoluțiile politico-diplomatice ale Republicii Moldova (1991)</i><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">16.45</span></b><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"> - Dr.
Florin-Răzvan Mihai (cercetător științific III, INST), <i>Ucraina anilor
1990-1991. Drumul spre independență<o:p></o:p></i></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">17.00</span></b><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"> -
Prof. univ dr. Silviu Miloiu (Universitatea Valahia din Târgoviște, Asociația
Română pentru Studii Baltice și Nordice), <i>Conservarea patrimoniului cultural
și ,,Revoluția cântată” din țările baltice (1987-1991</i>) <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">17.15</span></b><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"> -
Prof. univ dr. Antoaneta Olteanu (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine,
Universitatea din București ), <i>Cetățeni fără patrie. Căderea U.R.S.S. prin
prisma oamenilor de rând</i> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><i><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><o:p> </o:p></span></i></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-style: italic;">17.30</span></b><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-font-style: italic;"> - </span><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">Claudiu
Degeratu (cercetător științific III INST), <i>,,Noi câștigăm, ei pierd”. Un bilanț
internațional (provizoriu) al ultimilor 30 de ani</i> <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 13pt; mso-bidi-font-family: "Times New Roman";">17.45
– Concluzii<o:p></o:p></span></b></p><br /><p></p>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-87605672578452927572021-06-11T11:51:00.001-07:002021-06-11T11:58:06.990-07:00Conferința 80 de ani de la declanșarea războiului împotriva U.R.S.S.<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; text-align: justify;">Centrul de Studii Ruse și Sovietice
,,Florin Constantiniu” din cadrul Institutului Național pentru Studiul
Totalitarismului al Academiei Române are plăcerea de a vă invita să participați
la conferința:</span></div></div><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both;">
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt;"> </span></p>
<p align="center" class="MsoNormal"><b><i><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt;"><span style="color: red;">80 de ani de la
declanșarea războiului împotriva U.R.S.S.</span><o:p></o:p></span></i></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal"><br /></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt;">Vor lua cuvântul: Prof. univ. dr. Radu
Ștefan VERGATTI; Dr. Constantin CORNEANU; Dr. Manuel STĂNESCU; Dr. Ion CONSTANTIN; Dr.
Alin SPÂNU. Moderator: Dr. Florin-Răzvan MIHAI, I.N.S.T.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt;"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt;"><b>Conferința se va desfășura on-line,
miercuri, 16 iunie 2021, orele 17.00-18.30.</b><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt;"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt;">Datele de logare pentru acest eveniment
sunt următoarele:<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt;"> </span><b><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 12pt;">Link acces</span></b><span lang="RO" style="font-family: Georgia, serif; font-size: 12pt;">:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 12pt;"><a href="https://us02web.zoom.us/j/84389619811?pwd=UkJSaC82OWV5L0tvSnJpR2UyWWxOZz09">https://us02web.zoom.us/j/84389619811?pwd=UkJSaC82OWV5L0tvSnJpR2UyWWxOZz09</a><br />
<br />
<b>Meeting ID</b>: 843 8961 9811<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 12pt;">Passcode</span></b><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 12pt;">: 221159<o:p></o:p></span></p></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-BT7py3v9f_S-TVE7QNRw8H1sUM4ddG9qbqHFHmHkefUFOY2azis4HDSWOY5_geRgOOo5Sx-prhqXSaZtQmuVnjTks7mhfAmlOu90DsF4we_FWpvOwExfkFwEP8mYG5dPGrzLG11sOvb-/s871/antonescu_trecetiprutul.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="https://cutiacuvechituri.wordpress.com/2012/03/27/22-iunie-1941-ordinul-maresalului-antonescu-ostasi-va-ordon-treceti-prutul/" border="0" data-original-height="871" data-original-width="616" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-BT7py3v9f_S-TVE7QNRw8H1sUM4ddG9qbqHFHmHkefUFOY2azis4HDSWOY5_geRgOOo5Sx-prhqXSaZtQmuVnjTks7mhfAmlOu90DsF4we_FWpvOwExfkFwEP8mYG5dPGrzLG11sOvb-/w453-h640/antonescu_trecetiprutul.jpg" title="https://cutiacuvechituri.wordpress.com/2012/03/27/22-iunie-1941-ordinul-maresalului-antonescu-ostasi-va-ordon-treceti-prutul/" width="453" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">https://cutiacuvechituri.wordpress.com/2012/03/27/22-iunie-1941-ordinul-maresalului-antonescu-ostasi-va-ordon-treceti-prutul/</td></tr></tbody></table><br /></div></div><p><br /><br /></p>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-9820002943177687292021-05-18T02:02:00.003-07:002021-05-18T02:02:34.662-07:00CONFERINȚA NAȚIONALĂ: OMUL SUB „TEROAREA ISTORIEI”: INDIVIZI, COMUNITĂȚI, CRIZE ÎN EUROPA SECOLULUI XX<p> </p><p><br /></p><div dir="ltr" style="background-color: white; color: #222222; font-family: verdana, helvetica, sans-serif; font-size: 16px; text-align: center;">INSTITUTUL NAȚIONAL PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI organizează </div><div dir="ltr" style="background-color: white; color: #222222; font-family: verdana, helvetica, sans-serif; font-size: 16px; text-align: center;">joi, 27 mai 2021, conferința națională online</div><div dir="ltr" style="background-color: white; color: #222222; font-family: verdana, helvetica, sans-serif; font-size: 16px; text-align: center;"><br /></div><div dir="ltr" style="background-color: white; color: #222222; font-family: verdana, helvetica, sans-serif; font-size: 16px; text-align: center;"><b>OMUL SUB „TEROAREA ISTORIEI”: </b></div><div dir="ltr" style="background-color: white; color: #222222; font-family: verdana, helvetica, sans-serif; font-size: 16px; text-align: center;"><b>INDIVIZI, COMUNITĂȚI, CRIZE ÎN EUROPA SECOLULUI XX </b></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div dir="ltr" style="background-color: white; color: #222222; font-family: verdana, helvetica, sans-serif; font-size: 16px; text-align: start;"><p style="text-align: center;"><a data-saferedirecturl="https://www.google.com/url?q=https://us02web.zoom.us/j/84668913405&source=gmail&ust=1621411824574000&usg=AFQjCNG-pTujh_dzO0xx34vGi00SyGvosQ" href="https://us02web.zoom.us/j/84668913405" rel="nofollow" style="color: #1155cc;" target="_blank">https://us02web.zoom.us/j/<wbr></wbr>84668913405</a> <b>logare prin email</b></p></div></div><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyiIIb2MreC-pX-zUMA_vZx6H2cEmXToiytk9M1o4ToRp7JijD7nmv1LxKkyEIN3j5GnPU3RES62LnwQ3BTMp1WeiC5WYH_0kdc5dSK0maKd8sPjP6M7VpcXCBTKglAy0er3R9zIbbTM4j/s2048/INST_Program+27+mai+2021+%25282%2529-page-001.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1448" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiyiIIb2MreC-pX-zUMA_vZx6H2cEmXToiytk9M1o4ToRp7JijD7nmv1LxKkyEIN3j5GnPU3RES62LnwQ3BTMp1WeiC5WYH_0kdc5dSK0maKd8sPjP6M7VpcXCBTKglAy0er3R9zIbbTM4j/w452-h640/INST_Program+27+mai+2021+%25282%2529-page-001.jpg" width="452" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibJghq57BP7YN-_Q8Q7NpNV7M7kF1VnUz6peZ2XT3Auwd-USyGj6JJVCXLKkKtMw8tIjHhf47fgGHQr_S3YxZbiusq4uWrsIvQKLfmpYyQ_-gjEJbMhODftbaPBpP4CweaDQmjyxPVmtUw/s2048/INST_Program+27+mai+2021+%25282%2529-page-002.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1448" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibJghq57BP7YN-_Q8Q7NpNV7M7kF1VnUz6peZ2XT3Auwd-USyGj6JJVCXLKkKtMw8tIjHhf47fgGHQr_S3YxZbiusq4uWrsIvQKLfmpYyQ_-gjEJbMhODftbaPBpP4CweaDQmjyxPVmtUw/w452-h640/INST_Program+27+mai+2021+%25282%2529-page-002.jpg" width="452" /></a></div><br />centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-80614584226446529092021-05-06T09:59:00.012-07:002021-05-07T11:33:33.802-07:00Zbor printre aștri. 60 de ani de la primul zbor al omului în Cosmos. 40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiul cosmic<p> <span style="font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt; text-align: justify;">Secția de Științe Tehnice
a Academiei Române, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al
Academiei Române, Centrul de Studii Ruse și Sovietice ,,Florin Constantiniu” au
plăcerea de a vă invita să participați la sesiunea științifică:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: EN-US;"> </span></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><i><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;">Zbor printre a</span></i></b><b><i><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt;">ș</span></i></b><b><i><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;">tri<o:p></o:p></span></i></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><i><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;"> 60 de ani de la primul zbor al omului în
Cosmos <o:p></o:p></span></i></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><i><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;"> </span></i></b><span lang="RO" style="background: white; color: #222222; font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: Arial;"> <b>40 de ani de la primul zbor al unui român în
spațiul cosmic<o:p></o:p></b></span></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><i><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;"> </span></i></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;">Invitat de onoare: Dr. Ing. Cosmonaut, <o:p></o:p></span></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;">membru de onoare al Academiei Române,<o:p></o:p></span></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;">Dumitru-Dorin PRUNARIU<o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;">Vor
lua cuvântul: Dr.Marius-Ioan PISO, președintele
Agenției Spațiale Române, </span><span lang="RO" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt;">E.S. Valeri Ivanovici KUZMIN, Ambasador
Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, </span><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;">Dr. </span><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: Georgia, serif; font-size: 18.6667px;">Cătălin NAE</span><span style="font-family: Georgia, serif; font-size: 14pt;">, director general al Institutului Național de
Cercetare-Dezvoltare Aerospațială ,,Elie Carafoli” (INCAS), Cristian ROMÂN,
senior editor, revista ,,Știință și Tehnică”. Moderator : Dr. Ana-Maria CĂTĂNUȘ,
INST.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;">Cu
acest prilej va fi vernisată și expoziția privind cele două evenimente pusă la
dispoziție de Ambasada Federației Ruse la București.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES;"> </span></p>
<span lang="FR-WINDIES" style="font-family: "Georgia",serif; font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR-WINDIES; mso-bidi-font-family: "Angsana New"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: ZH-CN;">Sesiunea
se va desfășura în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei
Românie, vineri, 7 mai 2021, orele 11.00 - 12.30, cu respectarea normelor
sanitare și de distanțare impuse de pandemie</span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSrwZkT1dAe4uZ7rdVTkxJ8p96jI7ikjKlWPXtAvU3MdccAFcQGDEOOwZD8hu-4_-ROBHIvC1tVoRirSCFj8eFZILaJvwvZOQL-1cJlWHcrMkpHrXDx7CQX7o11aDFJM-Sa-3brPF4UdSs/s2048/AFIS+7+mai.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1448" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSrwZkT1dAe4uZ7rdVTkxJ8p96jI7ikjKlWPXtAvU3MdccAFcQGDEOOwZD8hu-4_-ROBHIvC1tVoRirSCFj8eFZILaJvwvZOQL-1cJlWHcrMkpHrXDx7CQX7o11aDFJM-Sa-3brPF4UdSs/w453-h640/AFIS+7+mai.jpg" width="453" /></a></div><br /><p></p><gwmw style="display: none;"></gwmw><gwmw style="display: none;"></gwmw>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-67684395130549853802021-04-09T11:43:00.004-07:002021-04-09T11:55:12.697-07:00Perspectiva relatiilor ruso-americane in timpul presedintiei Joe Biden<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="font-family: Georgia;"><br /></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="font-family: Georgia;">Centrul
de Studii Ruse și Sovietice ,,Florin Constantiniu” din cadrul Institutului
Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române are plăcerea să vă
adreseze invitația de a participa la dezbaterea pe tema <o:p></o:p></span></p></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiucXfVBj9ui4e8rIi0YTOTVa5MgUkpI-8u5ZJiORkARVPOIT5QAzJ-n0lV3x8_7rtI08d22JF02wEtu2a0xGKZEFu0E2dbMqxGUE11QN8qwqJfEUnCLtBKuTCeGjaDYWmSOVgh_JaPoiI8/s2048/Biden.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1615" data-original-width="2048" height="315" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiucXfVBj9ui4e8rIi0YTOTVa5MgUkpI-8u5ZJiORkARVPOIT5QAzJ-n0lV3x8_7rtI08d22JF02wEtu2a0xGKZEFu0E2dbMqxGUE11QN8qwqJfEUnCLtBKuTCeGjaDYWmSOVgh_JaPoiI8/w400-h315/Biden.jpg" width="400" /></a></div><br /><p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center; text-indent: 27pt;"><span lang="RO" style="font-family: Georgia;">Manifestarea se va
defășura <i>online</i> Miercuri, 14 aprilie 2021,<o:p></o:p></span></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center; text-indent: 27pt;"><span lang="RO" style="font-family: Georgia;">orele 17.00-18.00.<o:p></o:p></span></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center; text-indent: 27pt;"><span lang="RO" style="font-family: Georgia;"> </span></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center; text-indent: 27pt;"><span lang="RO" style="font-family: Georgia;">Pentru a urmări
dezbaterea vă rugăm să accesați următorul link<o:p></o:p></span></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;"><span lang="RO"> </span></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;"><b><span lang="RO">https://us02web.zoom.us/j/84963839979?pwd=Q3o5NHBqd0RFYjFONnNjZXlHZHpidz09<o:p></o:p></span></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;"><b><span lang="RO">Meeting ID: 849 6383 9979<o:p></o:p></span></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;"><b><span lang="RO">Passcode: 279005<o:p></o:p></span></b></p><p></p>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-37173632473434969272021-03-02T01:58:00.003-08:002021-03-26T11:19:10.654-07:00 Mihail Gorbaciov la a 90-a aniversare<p> <span style="font-family: georgia; font-size: large;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><b style="font-family: georgia; font-size: large; text-align: justify; text-indent: 0cm;">Dr. Vasile Buga, Coordonator CSRS „Florin Constantiniu”: <i>Mihail Gorbaciov la a 90-a aniversare. O perspectivă biografică</i></b></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b> </b></span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b>Corneliu Vlad, gazetar, scriitor: <i>Gorbaciov, Între infern și paradis</i><o:p></o:p></b></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b> </b></span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b>Dr Constantin Corneanu, Președintele Consiliului-Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”:<i> Mihail S. Gorbaciov, omul care a oferit enorm omenirii</i><o:p></o:p></b></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b> </b></span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b>Mihail Gorbaciov la a 90-a aniversare.<o:p></o:p></b></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b>O perspectivă biografică</b><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: right; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><i>Dr. Vasile Buga,<o:p></o:p></i></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: right; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><i>Coordonator CSRS „Florin Constantiniu”</i><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><b>A </b></span><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">evoca în câteva rânduri o asemenea personalitate de anvergura lui Mihail Sergheevici Gorbaciov se dovedește o îndeletnicire extrem de anevoioasă.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia;"><span style="font-size: medium;">S-a născut la 2 martie 1931, în comuna Privolnoe, raionul Krasnogvardeisk din Ținutul Caucazul de Nord, într-o familie țărănească, ai cărei membri au avut de suferit în anii Marii Terori. După absolvirea Școlii medii cu diplomă de argint, a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității de stat Lomonosov din Moscova, pe care le-a terminat în anul 1955, precum și ale Institutului Agronomic, pe care le-a încheiat în anul 1967.</span></span></span></p><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody><tr><td><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTfQMngS9PBdbRj2kk3ALHnB0arjIzI-UQa0z__9IzbOaUP3fWjWkO2gAlvSJUx8GPiN24cozmf3CrgJLnPteEpHJX6bQvSyO5vpcwWLG8kze6AampPl-4ggXXOXqmUVG3t2k3qb33U-cj/s567/2.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="567" data-original-width="401" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTfQMngS9PBdbRj2kk3ALHnB0arjIzI-UQa0z__9IzbOaUP3fWjWkO2gAlvSJUx8GPiN24cozmf3CrgJLnPteEpHJX6bQvSyO5vpcwWLG8kze6AampPl-4ggXXOXqmUVG3t2k3qb33U-cj/w283-h400/2.jpg" width="283" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption"><i>Famila Gorbaciov. Părinţii şi fii, Mihail şi Aleksandr, cca 1949<br />Mihail Gorbaciov, Ostaius optimistom, Izdatelstvo Act, 2017, p. 2 (foto).</i></td></tr></tbody></table><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia;"><br /><span style="font-size: medium;"><o:p></o:p></span></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Activitatea desfășurată pe linie de komsomol și de partid, începând din anul 1955, continuată cu cea în funcția de prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Stavropol (1966-1968), precum și de al doilea secretar (1968-1970) și prim-secretar al Comitetului de ținut Stavropol al P.C.U.S. (1970-1978), i-a permis cunoașterea nemijlocită a problemelor cu care se confrunta societatea sovietică. Mihail Gorbaciov evocă o întâlnire, în decembrie 1970, cu liderul georgian Eduard Șevardnadze, în cadrul căreia amândoi au ajuns la concluzia: ,,Totul este putred de sus până jos” (În anul 1985, după venirea lui Mihail Gorbaciov în fruntea C.C. al P.C.U.S., E. Șevardnadze avea să fie numit ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S.).<o:p></o:p></span></span></p><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQ6LrU-rJ1H9VswEm9geL6TYQn2GdXmY_VTqgKzbEIAM01sbcUyRbcMpknAqTefJlEnPE1y_Q5DNclud1faoCckrXJSGhyzWM0gT_m5v7Ufd3zS2yvcUlk-dkLCMtLE6MpqI-q3A73JvT4/s2048/3.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="1373" data-original-width="2048" height="269" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQ6LrU-rJ1H9VswEm9geL6TYQn2GdXmY_VTqgKzbEIAM01sbcUyRbcMpknAqTefJlEnPE1y_Q5DNclud1faoCckrXJSGhyzWM0gT_m5v7Ufd3zS2yvcUlk-dkLCMtLE6MpqI-q3A73JvT4/w400-h269/3.jpg" width="400" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Raisa Titarenko, studentă la Facultatea de Filologie şi Mihai Gorbaciov,<br />student la Facultatea de Drept, 1952<br /><span style="font-family: georgia;">Mihail Gorbaciov, Ostaius optimistom, Izdatelstvo Act, 2017, p. 4 (foto).<br /><br /></span></i></td></tr></tbody></table><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><br /><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> Alegerea, în anul 1978, în funcția de secretar al C.C. al P.C.U.S. cu probleme agrare l-a ajutat să pătrundă în mecanismele puterii, să înțeleagă profunzimea și gravitatea problemelor economico-sociale la nivelul întregii țări, întărindu-i convingerea în necesitatea întreprinderii unor schimbări radicale.</span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">La plenara din 11 martie 1985 a partidului a fost ales în calitate de secretar general al C.C. al P.C.U.S., funcție care i-a oferit posibilitatea să treacă la realizarea reformelor pe care le avea în minte, intrate în istorie ca „uskorenie” (,,accelerare”), urmată de ,,perestroika” (,,restructurare”) și ,,glasnosti” (,,transparență”).<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">Pe fondul schimbărilor din viața politică din Uniunea Sovietică, păstrându-și funcția de secretar general al C.C. al P.C.U.S., la 1 octombrie 1988 Mihail Gorbaciov a fost ales președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., în iunie 1989 - președinte al Sovietului Suprem al U.R.S.S., iar la cel de-al III-lea Congres al deputaților poporului (martie 1990) a fost ales președinte al U.R.S.S.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b>Esența perestroikăi și a glasnosti</b><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">Perestroika - avea să scrie mai târziu Mihail Gorbaciov - nu a fost ,,o inspirație subită sau străluminare, ci înțelegerea necesității obiective a înnoirii și accelerării în străfundurile societății noastre”, iar esența acesteia a constat în ,,năzuința de a uni socialismul și democrația”. În opinia acestuia, perestroika a apărut ca ,,alternativă la două extreme istorice - capitalismul egoist al proprietății private, pe de o parte, și totalitarismul stalinist, pe de alta”. ,,A fost - continuă fostul lider sovietic - o mișcare spontană, dar, în același timp, și conștientă, orientată spre o sintetizare a trăsăturilor pozitive ale socialismului și capitalismului”.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Fostul lider sovietic era convins că socialismul era capabil de transformări revoluționare. Nu a considerat perestroika drept o campanie de moment, ci un proces de durată. Deloc întâmplător, a comparat perestroika cu o revoluție ,,pașnică și democratică”, având ca scop accelerarea dezvoltării economico-sociale și spirituale a societății sovietice. Specificul perestroikăi, sublinia acesta, consta în faptul că a fost, concomitent, o revoluție ,,de sus” și ,,de jos”, precizând că dacă la început a considerat perestroika drept o prelungire a Revoluției din Octombrie 1917, ulterior avea să constate că devenise mai prudent în privința unei asemenea analogii.</span></span></p><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGRINkvL_HqERLsBZ1j9744Uje2GlhjqM4n_rR5bg9aoMyfJDtCR00HyMum2r-RcZoAAz7OD7nTsY4-m1LUYtRPE86Iwu14CL6MuMgNWZZIzAmtgRo5sFkIlzps2Yd9d4YLKx4VBhEBRlF/s567/12.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="567" data-original-width="430" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGRINkvL_HqERLsBZ1j9744Uje2GlhjqM4n_rR5bg9aoMyfJDtCR00HyMum2r-RcZoAAz7OD7nTsY4-m1LUYtRPE86Iwu14CL6MuMgNWZZIzAmtgRo5sFkIlzps2Yd9d4YLKx4VBhEBRlF/w304-h400/12.jpg" width="304" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Konstantin Cernenko, la finanlul carierei politice, ianuarie 1985<br />Mihail Gorbaciov, Ostaius optimistom, Izdatelstvo Act, 2017, p. 15 (foto).<br /><br /></i></td></tr></tbody></table><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În plan economic, Mihail Gorbaciov și echipa sa de reformatori erau convinși de necesitatea unor schimbări radicale, pentru stoparea declinului economic tot mai accentuat al țării, creșterea eficienței economice, abandonarea </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">mecanismului greoi de conducere, modernizarea industriei, în principal pe seama implementării cuceririlor progresului tehnico-științific. Toate aceste probleme au fost dezbătute la plenara C.C. al P.C.U.S. din 23 aprilie 1985, când, în opinia lui Gorbaciov, s-a reușit elaborarea unui program ,,mai mult sau mai puțin gândit și sistematizat”, elaborarea unei strategii a dezvoltării în continuare a țării, a tacticii de acțiune, punând accent pe modernizarea industriei.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Mihail Gorbaciov recunoaște că la început credea că schimbările concepute puteau fi rezolvate în cadrul sistemului, dar că ulterior a înțeles că în realitate criza gravă în care intrase societatea avea ,,un caracter sistemic”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Esențial pentru M. Gorbaciov era atragerea inițiativelor de sus și de jos, implicarea reală în procesul reformelor concepute a oamenilor, insuflarea convingerii că pentru schimbări era necesară unirea eforturilor tuturor păturilor sociale. Nu în ultimul rând, acesta a chemat la schimbarea mentalității oamenilor, a deprinderilor înrădăcinate de decenii. ,,Cea mai mare greutate pe calea perestroikăi - mărturisea acesta - se ascundea în gândirea noastră formată în anii anteriori”. A fost convins că trebuia să se sprijine pe ,,creația vie a maselor”, ca omul să simtă că era nevoie de cuvântul său, că ,,demnitatea lui nu este umilită, ca față de el să se manifeste încredere și respect”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Pentru a face cunoscute și înțelese toate aceste procese a fost concepută glasnosti, menită să evidențieze caracterul deschis al proceselor declanșate, a spune poporului adevărul despre starea reală de lucruri din țară, transformând-o într-un instrument de clarificare a noii linii politice. În acest scop, au fost stimulate critica și autocritica, exprimarea diferitelor puncte de vedere, dezvăluirea unor fapte ascunse timp de decenii din istoria țării, a ilegalităților și a represiunilor îndurate de milioane de oameni, îndeosebi în anii Marii Terori. ,,Aveam nevoie -declara Gorbaciov - de o ideologie a înnoirii. Glasnosti dezvăluia multe vicii ale societății noastre”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Pe acest fond a început procesul de reabilitare a unor personalități care avuseseră de suferit în timpul regimului sovietic, s-a permis revenirea din exil a unor intelectuali. La intervenția personală a lui Mihail Gorbaciov a fost repus în drepturi savantul Andrei Saharov, căruia i se impusese domiciliu forțat în orașul Gorki (în prezent, Nijni Novgorod).<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Mihail Gorbaciov și echipa sa erau conștienți că perestroika, asemenea oricărei revoluții, presupunea și conflicte, erori, rezistența - uneori dură - a forțelor conservatoare. Mai târziu acesta avea să scrie:<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">,,Toți criticii mei, conservatorii, ca și ,,stângiștii” fanatici, încercând să ajungă la putere sau să păstreze puterea, uitau și de libertate, și de democrație și acționau cu bâta”. Mihail Gorbaciov recunoaște că nu-și propusese schimbarea puterii sovietice, abandonarea principiilor pe care se bizuia aceasta, dar că erau necesare schimbări care să întărească socialismul, ,,să-l facă mai bogat și mai dinamic”, să întărească procesul de democratizare a societății.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Fostul lider sovietic mărturisește că perestroika a pornit la inițiativa P.C.U.S., dar că pe parcurs a început să simtă rezistența, atât la nivelul nomenclaturii, cât și al aparatului de partid, ceea ce l-a determinat să procedeze după plenara din ianuarie 1987 a C.C. al P.C.U.S. la o schimbare substanțială a cadrelor la toate eșaloanele partidului și statului.</span></span></p><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjd97bf7wYtRCcDpikusmQkwGxYjd1PU_D6SozM-aozaTT8swsdqTQJkbU-EAcTa11aup9HXXMN5qlBLqnQswXb6tgzsonxmZZj9obLwq9Lw3wmhDehmSACmH8he4YG3jplUii-oBjHzb7J/s827/4.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="567" data-original-width="827" height="274" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjd97bf7wYtRCcDpikusmQkwGxYjd1PU_D6SozM-aozaTT8swsdqTQJkbU-EAcTa11aup9HXXMN5qlBLqnQswXb6tgzsonxmZZj9obLwq9Lw3wmhDehmSACmH8he4YG3jplUii-oBjHzb7J/w400-h274/4.jpg" width="400" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>M.A. Suslov şi Mihail Gorbaciov, Stavropol, 1976<br />Mihail Gorbaciov, Ostaius optimistom, Izdatelstvo Act, 2017, p. 9 (foto).<br /><br /></i></td></tr></tbody></table><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">La cea de-a XIX-a Conferință unională a P.C.U.S. (iunie 1988) avea să meargă mai departe. În raportul prezentat cu acest prilej, Mihail Gorbaciov a pledat pentru reformarea sistemului politic, democratizarea în continuare a societății, adâncirea politicii de transparență.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Recunoaște, de asemenea, că acest proces a întâmpinat împotrivirea unei părți a partidului, îndeosebi după ce în martie 1990 </span></span><span style="font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 14pt; text-align: left;">al III-lea Congres</span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> al deputaților poporului al U.R.S.S. a votat eliminarea din Constituția U.R.S.S. a articolului 6, care definea rolul conducător al P.C.U.S.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">După alegerea în calitatea de președinte al U.R.S.S., s-a concentrat mai mult asupra îndeplinirii funcțiilor prezidențiale, a pierdut controlul asupra partidului, în general asupra modului în care evolua procesul reformelor interne.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Pe măsura eșecurilor înregistrate în înfăptuirea reformelor preconizate, s-au complicat și raporturile lui Mihail Gorbaciov cu unii membri ai conducerii P.C.U.S., chiar cu cei care îi fuseseră alături și-l sprijiniseră sincer la început de drum. În urma criticilor la care a fost supus în cadrul Plenarei C.C. al P.C.U.S. din aprilie 1991, și-a anunțat chiar demisia din funcția de secretar general al partidului, pentru ca ulterior să se lase convins să revină asupra acestei decizii.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Încercarea nereușită de lovitură de stat din 19 august 1991, întreprinsă de Comitetul de Stat pentru Starea Excepțională (GKCP), i-a slăbit și mai mult poziția. A fost nevoit să-și anunțe, la 24 august 1991, demisia din funcția de secretar general al C.C. al P.C.U.S. și ieșirea din partid.<o:p></o:p></span></span></p><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoE_MspogbDnKRsbMwGkUYqJjxSDxn-uClsUqlH6QBkKxjLnY4ForPF3_MmdmUiAh7PgWDV_-OeGYMM8o4slpgev4d3l_ZtCo9lLjuojImDpMD7BNGzS330d3g7CQKM7JbKmI9NvlCpvTI/s823/10.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="567" data-original-width="823" height="275" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoE_MspogbDnKRsbMwGkUYqJjxSDxn-uClsUqlH6QBkKxjLnY4ForPF3_MmdmUiAh7PgWDV_-OeGYMM8o4slpgev4d3l_ZtCo9lLjuojImDpMD7BNGzS330d3g7CQKM7JbKmI9NvlCpvTI/w400-h275/10.jpg" width="400" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Revenirea la Moscova după puciul din august 1991.<br />Mihail Gorbaciov, Ostaius optimistom, Izdatelstvo Act, 2017, p. 32 (foto).<br style="font-family: georgia;" /><br style="font-family: georgia;" /></i></td></tr></tbody></table><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><br /><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Proclamarea, după puciul din august 1991, a independenței de stat a republicilor unionale, în primul rând a R.S.F.S. Ruse, a îngreunat și mai mult </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">încercarea lui Mihail Gorbaciov de a duce până la capăt proiectul început deja al încheierii unui Tratat unional menit să pună pe noi baze raporturile dintre republicile unionale. În urma întâlnirii din 7-8 decembrie 1991, la Belovejskaia Pușcia (lângă Minsk), a conducătorilor de stat ai Rusiei, Ucrainei și Bielorusiei, care a anunțat crearea Comunității Statelor Independente (CSI), Mihail Gorbaciov a anunțat că își încetează activitatea în funcția de președinte al U.R.S.S. I se recunoaște meritul de necontestat de a nu recurge la forță pentru a-și menține postul.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">După demisia din 25 decembrie 1991, Mihail Gorbaciov a încercat să revină în viața politică. În decembrie 1991, a fost înființată Fundația internațională de studii social-economice și politologice care îi poartă numele. A candidat fără succes la alegerile prezidențiale din Rusia din anul 1996. A rămas însă puternic conectat la problemele țării, nu a ezitat și nu ezită să își spună opinia în legătură cu unele probleme importante ale vieții interne și internaționale.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În memoriile sale, Mihail Gorbaciov își exprimă regretul că nu a reușit să ducă până la capăt reformarea țării, că nu a izbutit să mențină perestroika în limitele concepției sale. Recunoaște, totodată, că cele mai mari greșeli ale sale au fost întârzierea în reformarea Uniunii și că nu a știut să transforme la timp P.C.U.S. ,,într-un partid democratic de tip modern”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În opinia lui Mihail Gorbaciov, finalul dramatic al perestroikăi s-a datorat exclusiv unor ,,rațiuni obiective, unor întâmplări tragice, specificului mentalității rusești și trăsăturilor caracteristice ale trecutului sovietic”. ,,Conducerea țării - recunoaște acesta - a făcut greșeli și a avut scăpări, pentru că acționa în condițiile unei crize acute de timp, aflată sub focul încrucișat al conservatorilor, al radicalilor, al naționaliștilor, care au format un front comun de a răsturna puterea centrală”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><i><b>Noua gândire politică</b></i><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Rezultatele procesului inițiat de noua conducere sovietică în frunte cu Mihail Gorbaciov au fost vizibile în politica externă promovată de acesta, care și-au găsit expresia în noua gândire politică, având ca scop dezvoltarea unor </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">relații internaționale pornind de la interesele tuturor statelor, indiferent de mărime, bazate pe principiul respectării independenței și suveranității acestora.</span></p><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><br style="font-family: georgia; font-style: italic;" /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPCMYhSHTLmCgru0hfj2Jmp7l9w8Hi7i_BSvagIa1X6ms6oZNh_7rVXqSaWi3qkz32-EcgDdgw3uZ0SQH3P64-2my2CvXDchlUt0JqMXZIkzvCvaxwue-zMtN9kvsOmxeH6qHWuVjN44r6/s612/5.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="567" data-original-width="612" height="370" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPCMYhSHTLmCgru0hfj2Jmp7l9w8Hi7i_BSvagIa1X6ms6oZNh_7rVXqSaWi3qkz32-EcgDdgw3uZ0SQH3P64-2my2CvXDchlUt0JqMXZIkzvCvaxwue-zMtN9kvsOmxeH6qHWuVjN44r6/w400-h370/5.jpg" width="400" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Mihail Gorbaciov şi Margaret Thacher, Chequers, decembrie 1984.<br />Mihail Gorbaciov, Ostaius optimistom, Izdatelstvo Act, 2017, p. 14 (foto).<br style="font-family: georgia;" /></i></td></tr></tbody></table><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"><br /><br /></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Mihail Gorbaciov a fost cel care a înțeles necesitarea unei deschideri de anvergură în relațiile cu Statele Unite ale Americii, ajunse într-o stare de criză, reducerea încordării dintre cele două superputeri. Primul pas a fost făcut în cadrul întâlnirii de la Geneva (19-21 noiembrie 1985) dintre noul lider sovietic și președintele american Ronald Reagan. A urmat întâlnirea de la Reykjavik (11-12 octombrie 1986), care, în pofida eșecului acesteia, a reprezentat totuși un pas important spre realizarea unei apropieri a pozițiilor. La întâlnirea cu reprezentanții mass-media prezenți la întâlnire, Mihail Gorbaciov a rostit o frază care exprima dorința acestuia de a merge mai departe: ,,În pofida întregului dramatism - Reykjavik nu este o înfrângere. Este o străpungere. Pentru întâia oară am privit dincolo de orizont”. După negocieri intense, nu lipsite de tensiune, în cadrul întâlnirii la nivel înalt sovieto-americane de la Washington (7-10 decembrie 1987), a fost semnat Acordul sovieto-american de lichidare a rachetelor cu rază medie și scurtă de acțiune în Europa. Vizita la Moscova a președintelui Ronald Regan (29 mai-2 iunie 1988) a permis încheierea unor noi acorduri de colaborare dintre U.R.S.S. și S.U.A. A urmat întâlnirea de la Malta (2-3 decembrie 1989) a lui Mihail Gorbaciov cu noul președinte american, George Bush, care a marcat încheierea războiului rece și o nouă deschidere în raporturile dintre cele două superputeri, marcată de semnarea Acordului de reducere și limitare a armamentelor nucleare strategice START -1 în timpul vizitei la Moscova a lui G. Bush (29 iulie- 1 august 1991).<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">Contribuția la procesul unificării Germaniei, încheierea retragerii, în februarie 1989, a trupelor sovietice din Afganistan, începerea retragerii în 1990 a trupelor sovietice din Cehoslovacia, s-au înscris, de asemenea,</span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> </span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">printre succesele de seamă ale politicii externe promovate de Mihail Gorbaciov.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În semn de apreciere a contribuției sale la detensionarea relațiilor internaționale, la 15 octombrie 1990 i-a fost decernat Premiul Nobel.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">De numele lui Mihail Gorbaciov rămâne legat și procesul de statuare a relațiilor cu țările socialiste pe noi baze. Încă de la prima întâlnire, la 11 martie 1985, cu liderii partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste participante la funeraliile predecesorului lui, Konstantin Cernenko, Mihail Gorbaciov îi asigura pe cei prezenți că Uniunea Sovietică va respecta </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">independența și autonomia țărilor socialiste, subliniind, totodată, că acestea trebuiau să poarte răspunderea pentru</span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> </span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">situația din țările lor în fața propriilor popoare. Proclama, în felul acesta, sfârșitul ,,doctrinei Brejnev”.</span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> </span></p><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsAGJuVmJhOWhvv6Cb955dovER_S5Rkrfxl-ofb1Swju1T6Vo4PdfTKuRpRUONbLO6PgSpYpqtM_gEtcMUdq_byU-dlmSD7M9Vt78xZlNbUHrV2t6qBf344gXnaA46CRgwBndh9anVRHG5/s915/6.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="567" data-original-width="915" height="248" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsAGJuVmJhOWhvv6Cb955dovER_S5Rkrfxl-ofb1Swju1T6Vo4PdfTKuRpRUONbLO6PgSpYpqtM_gEtcMUdq_byU-dlmSD7M9Vt78xZlNbUHrV2t6qBf344gXnaA46CRgwBndh9anVRHG5/w400-h248/6.jpg" width="400" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption"><div style="text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0cm;"><i>Întâlnirea Comitetului consultativ al ţărilor membre ale </i></span></div><div style="text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0cm;"><i>Tratatului de la Varşovia, 11-16 iunie 1988.</i></span></div><div style="text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0cm;"><i>De la stânga la dreapta: Erich Honecker,Miloš Jakeš, Mihail Gorbaciov, Wojciech Jaruzelski, Nicolae Ceauşescu, Todor Jivkov, Károly Grósz</i></span></div></td></tr></tbody></table><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">Aceste principii au fost aplicate și în relațiile cu România, marcate prin convorbirile prilejuite de vizita oficială din 25-27 mai 1987 a lui Mihail Gorbaciov la București, urmată de vizita de răspuns din 4-6 octombrie 1988 la Moscova a omologului său, Nicolae Ceaușescu, și convorbirile dintre cei doi lideri în timpul ultimei întâlniri</span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> </span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">la Moscova, la 4 decembrie 1989. Chiar dacă nu a împărtășit demersurile lui Gorbaciov în vederea reformării politicii interne, fiind de părere că acestea puneau în pericol socialismul, Nicolae Ceaușescu a salutat, totuși, inițiativele conducerii sovietice menite să ducă la diminuarea încordării internaționale, stoparea cursei înarmărilor și înfăptuirea dezarmării, în primul rând a dezarmării nucleare.</span><br /><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"><br /></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b><i>Succese și eșecuri </i></b><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Socotit de către mulți dintre contemporanii săi vinovat în mare măsură de destrămarea U.R.S.S., Mihail Gorbaciov le răspunde acestora că încercarea de se pune un semn de egalitate între perestroika și destrămarea U.R.S.S. ar reprezenta ,,o eroare istorică”. Mărturisește, totuși, că încetarea existenței Uniunii Sovietice a fost ,,o mare dramă”, pe care a perceput-o ca pe ,,un eveniment tragic”. Recunoscându-și partea de răspundere, el a precizat că are conștiința curată și că a apărat Uniunea ,,până la capăt”, considerând că aceasta ,,putea și trebuia înnoită, putea fi păstrată”. ,,Nu am crezut - mărturisea Gorbaciov - că perestroika va merge așa de greu - și în economie, și în partid, și în sfera socială”... În ciuda faptului că din partea poporului pornea impulsul - de a nu da înapoi, a merge înainte - nu am reușit să însuflețesc aparatul de partid”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Mihail Gorbaciov a început perestroika ca o reformare în interiorul sistemului. Dându-și seama destul de repede că acest lucru nu se întâmpla, a mers mai departe, la reformarea acestuia. Mai târziu, în anul 1988, avea să scrie: ,,Noi am înțeles că fără reformarea sistemului politic nu vom reuși să asigurăm desfășurarea cu succes a reformei”.</span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În opinia lui Mihail Gorbaciov, în urma reformelor inițiate societatea sovietică s-a eliberat de totalitarism prin forțe proprii, deschizând, totodată, drumul spre libertate și democrație și altor țări și popoare.</span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><b><i><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> </span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">Mihail Gorbaciov în percepția contemporanilor </span></i></b><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"><b><i> </i></b> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În rândul contemporanilor Mihail Gorbaciov este apreciat și criticat.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Conform rezultatelor unui sondaj de opinie efectuat în anul 2016, în Rusia, doar 15% dintre persoanele intervievate socoteau că Mihail Gorbaciov a jucat un rol pozitiv în istoria țării (îndeosebi în promovarea perestroikăi și glasnosti), în timp ce 69% erau de părere că rolul acestuia a fost negativ (38% îl făceau vinovat de destrămarea U.R.S.S.). Majoritatea respondenților recunoșteau, totuși, rolul jucat de fostul lider sovietic în încheierea războiului rece. <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Dintre persoanele care au lucrat nemijlocit cu Mihail Gorbaciov, inclusiv după ce acesta a părăsit postul de președinte al U.R.S.S., a fost Vadim Medvedev, secretar al C.C. al P.C.U.S. pentru relațiile cu partidele din țările socialiste. Acesta își amintea că ,,Gorbaciov, dar și noi toți, la întâlnirile cu liderii partidelor și țărilor frățești declaram neabătut că definirea cursului politic, alegerea căii și a modelului de dezvoltare reprezintă dreptul exclusiv al poporului și partidului fiecărei țări. Orice fel de amestec din afară în acest proces este absolut inadmisibil. Noi nu impunem propria înțelegere a situației, propriul curs, propria politică a perestroikăi. Fie ca fiecare din aceste țări să-și stabilească singură calea și să poarte răspunderea în fața poporului”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">La rândul său, fostul ambasador al U.R.S.S. în S.U.A., Anatoli Dobrînin, care a ocupat pentru scurt timp și funcția de secretar al C.C. al P.C.U.S. cu probleme internaționale (1986-1988), este de părere că Mihail Gorbaciov ,,nu a putut să stabilească scopul real” al reformelor începute, dovedindu-se ,,un reformator neajutorat” în fața problemelor complexe ridicate de viață, pe care a încercat să le rezolve, recurgând la ,,măsuri pripite, uneori, mai curând distructive decât creatoare”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Fostul secretar cu probleme internaționale al C.C. al P.C.U.S., Valentin Falin (1990-1991), îi reproșează lui Mihail Gorbaciov absența unei concepții clare în planurile sale inițiale, ceea ce a făcut ca perestroika, în loc să devină ,,o revoluție în revoluție”, s-a transformat ,,într-o improvizație în improvizație”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">În opinia istoricului Rudolf Pihoia, incapacitatea lui Mihail Gorbaciov de a anticipa lucrurile a devenit până la urmă ,,factorul politic care a accelerat procesele dezintegrării” U.R.S.S.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">La rândul său, scriitorul Roy Mevedev este de părere că Mihail Gorbaciov a acționat imprudent, și-a supraestimat forțele, subestimând o eventuală contracțiune, iar în ultimii doi ani ,,a fost preocupat nu de reforme, ci de menținerea puterii”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Scriitorul Vasili Aksionov își exprima îndoiala că fără o asemenea personalitate ca Mihail Gorbaciov evenimentele din decembrie 1991 din U.R.S.S. ar fi avut loc în aceeași succesiune și fără să vărsare de sânge. ,,Dacă ar fi fost un altul în locul lui Gorbaciov - notează Aksionov -, acestea ar fi dus la nenorociri colosale”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În pofida unor observații critice la adresa fostului președinte al U.R.S.S., publicistul Vitali Tretiakov recunoaște că acesta rămâne ,,una dintre principalele personalități istorice ale secolului al XX-lea, și, fără îndoială, cel mai mare politician pe teritoriul fostei U.R.S.S.”<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Istoricul rus Dimitri Volkogonov consideră că Mihail Gorbaciov a fost ,,prizonierul reformelor liberale”, fără a putea stabili exact scopul real al lor și că acesta a fost și va rămâne încă mult timp în conștiința contemporanilor săi ca ,,o figură tragică, pe care unii o vor idolatriza, iar alții o vor urî, unii vor vedea în el un mare reformator, iar alții - un demolator perfid”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Politologul Pavel Palajcenko, traducător al fostului președinte sovietic, menționa într-un interviu acordat cunoscutului publicist și prezentator de televiziune Vladimir Pozner, la 14 decembrie 2020, că pentru înțelegerea corectă a rolului jucat de Mihail Gorbaciov este necesară cunoașterea complexității problemelor pe care acesta a încercat să le rezolve ,,prin mijloace pașnice”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Andrei Graciov, fostul consilier de presă al lui Mihail Gorbaciov, este de părere că Mihail Gorbaciov ,,prefera, firește, să fie numit revoluționar și nu oportunist, nu a avut de gând de la bun început să creeze o lume nouă și o țară nouă în locul celei vechi, ci a vrut doar să o ajute să se schimbe. Alegând ca principal instrument al proiectului său de reformă propovăduirea democrației și glasnosti, renunțând, în pofida sfatului lui Dostoievski, la „taină și autoritate” (știind, în plus, că „autoritatea” cârmuitorului în Rusia se cucerește prea des numai printr-o nelegiuire extraordinară), el s-a transformat în ochii multora într-</span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">un lider „slab”, nehotărât, căruia povara asumată s-a dovedit a fi peste puterile lui”.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Referindu-se la politica promovată de Mihail Gorbaciov în relațiile cu S.U.A., profesorul universitar american William Taubman avea să scrie: ,,Poate că un alt conducător sovietic ar fi refuzat să facă concesiile pe care Gorbaciov le-a făcut lui Reagan și Bush. Dacă s-ar fi întâmplat așa, Războiul Rece ar fi continuat, ba chiar s-ar fi înrăutățit - nu genul de ,,război rece” care a izbucnit după 23 de ani după ce Gorbaciov și-a părăsit funcția, oricât de neplăcut a fost el, ci unul adevărat, cu arsenale nucleare masive, permanent armate și oricând gata de declașare”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Indiferent de criticile care i se aduc, meritele lui Mihail Gorbaciov sunt incontestabile. Acesta rămâne în istorie ca o remarcabilă personalitate. A avut, este adevărat, și momente de îndoieli, de slăbiciune, au fost și situații în care a pierdut controlul asupra problemelor. A avut însă curajul să privească adevărul în față și să recunoască: ,,Așa nu se mai poate trăi!” și să încerce o schimbare radicală a politicii interne și externe a partidului și statului sovietic. Pe plan extern, politica promovată de Mihail Gorbaciov s-a reflectat în măsurile de dezarmare, în primul rând nucleară, întărirea încrederii între state și a stabilității în lume, permițând în mare măsură prăbușirea regimurilor totalitare în statele din Europa Centrală și de Est aflate în sfera de influență a U.R.S.S.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Până la urmă, istoria este cea care va pune lucrurile la punct, recunoscându-i rolul uriaș jucat în istoria țării sale și a celei universale, în afirmarea dreptului omului la libertate. Faptul că oamenii nu au știut ce să facă cu această libertate nu i se poate reproșa în niciun caz lui Mihail Gorbaciov. <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b><i>Bibliografie selectivă:</i></b><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Buga, Vasile, Apusul unui imperiu,I.N.S.T., București, 2007;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Cerneaev, A., Gorbaciov-Bush: Vstrecia na Malte, „Novaia i noveishaia istoria” nr. 3/2001;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Cerneaev, A., Sovemstnîi ishod, Dnevnik dvuh epoh, 1972-1991, Moscova, Rosspen, 2008;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Dobrînin, A., Sugubo doveritelino. Posol v Washingtone pri șesti prezidentah SȘA (1962-1986), Moscova, Mejdunarodnâie otnoshenia, 2008;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Falin, V.M., Bez skidok na obstoiatelistva. Politiceskie vospominania, Moscova, ,,Respublika”, ,,Sovremennik”, 1999;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Gorbaciov, Amintiri. Viața mea înainte și după perestroika, Editura Litera, București, 2015;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Gorbaciov, Mihail. Ostaiusi optimistom, Editura ACT, Moscova, 2017;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Graciov, Andrei, Gorbaciov, Moscova, Vagrius, 2001;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Graciov, Andrei, Dalishe bez menia... Uhod prezidenta, Moscova, Grupul editorial ,,Progress”, ,,Kultura”, 1994;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Medvedev, R.A., Pocemu raspalsia Sovetskii Soiuz?, „Otecestvennaia istoria”, nr. 4/2003, 5/2003;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Medvedev, V.A., Raspad, Kak on nazreval v ,,mirovoi sisteme soțializma”, Moscova, Mejdunarodnâie otnoshenia, 1994;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Pihoia, Rudolf, Moskva, Kremli, Vlasti. Dve istorii odnoi stranî. Rossia na izlome tâsiaciletii, Moscova, Rusi, Olimp, Ast-Astreli, 2007;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Pucenkov, Aleksandr, Summit v Reykjavike:proval ili prorîv?, „Rosssiiskaia istoria”, nr.6/2020, p.17-29;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Șahnazarov, Gheorghi, S vojdiami i bez nih, Moscova, Vagrius, 2001;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Taubman, William, Gorbaciov. Viața și epoca lui, București, Meteor Publishing, 2018;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Volkogonov, D., Semi vojdei, Kniga 1, Kniga 2, Novosti, Moscova, 1995;<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><a href="http://www.fom.ru/Politika/12542">www.fom.ru/Politika/12542</a><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b><br /></b></span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b> ***************************</b></span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b><br /></b></span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia;"><b><span style="font-size: large;">Gorbaciov. Între infern și paradis</span></b><span style="font-size: medium;"><o:p></o:p></span></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: right; text-indent: 0cm;"><b><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span><i style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">Corneliu Vlad, gazetar şi scriitor</i></b></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: right; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><i>Hegel: „Oamenii fac istoria, dar nu știu ce istorie fac.“</i><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Mihail Gorbaciov este, probabil, liderul politic contemporan nouă cu cea mai bizară și derutantă traiectorie. „Pentru mai dreapta cinstire” a lui Gorbaciov, ca să reluăm exprimarea poetului și matematicianului Ion Barbu, trebuie să mai treacă timp, chiar dacă de la întemeierea statului sovietic au trecut zeci și zeci de ani, iar Gorbaciov a părăsit de mult Kremlinul. Se dovedește încă o dată cât de înțeleaptă a fost remarca liderului comunist chinez Ciu Enlai care, la peste două sute de ani de la Revoluția Franceză, socotea că este încă prea devreme pentru a o putea judeca așa cum se cuvine. Pentru contemporanii săi, Gorbaciov, rămâne „o enigmă n-esplicată”, vorba lui Eminescu, care „stă și azi în fața lumii și vegheaz-o stâncă arsă dintre nouri de eres”. Stânca arsă este constructul sovietic prăbușit precum Turnul Babel, iar eresul, ceea ce înseamnă între altele și concepție falsă, este idealul și proiectul comunist.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Strădania de a-l așeza pe Gorbaciov în locul său potrivit în istoria Rusiei și a lumii a produs o recoltă prodigioasă și deconcertantă de aprecieri. A fost Gorbaciov salvatorul țării sale sau groparul ei? Hans-Dietrich Genscher, ministrul de Externe vest-german din timpul reunificării Germaniei, spunea că Gorbaciov „a deschis un viitor întregii Europe”. Pentru scriitoarea franceză Françoise Sagan, el este „inițiatorul eliberării celei mai incredibile, celei mai dorite, celei mai riscante”. Dar regizorul de film rus Nikita Mihalkov și Vladimir Putin îl incriminează drept autorul „celei mai mari catastrofe geopolitice“ a secolului XX. Fostul premier al U.R.S.S., Nikolai Râjkov, îl vede mai degrabă ca pe „un predicator care ar fi vorbit ore în șir, dar nu să conducă metodic și echilibrat țara, căci era prea impulsiv și puțin organizat”. Iar pentru Anatoli Lukianov, președintele ultimului Parlament al U.R.S.S., era „un simplu militant al Tineretului comunist, obișnuit să nu-și ia nicio responsabilitate”. În sfârșit, personalitatea occidentală care a atras atenția lumii asupra sa și l-a consacrat ca lider comunist cu totul diferit de predecesorii săi, premierul britanic Margaret </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">Thatcher, a spus, după ce l-a cunoscut personal, că „este relativ deschis și inteligent, amabil și înzestrat cu farmec și umor. Îi găsesc un anume simț al afacerilor. În fine, îmi place.”</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Și enumerarea unor asemenea aprecieri, diametral opuse, poate continua cu alte şi alte exemple care sporesc nedumerirea. Dar e clar că în timp ce occidentalii stăruie pe calități și acțiuni benefice, compatrioții săi denunță superficialitatea și lipsa de responsabilitate a fostului lider al țării lor.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Gorbaciov a fost liderul suprem al U.R.S.S. din 1985 până în 1991. Doar șase ani. Mai puțin decât mandatul unui președinte al Franței sau decât durata maximă a unei președinții a Statelor Unite. Dar șase ani care au zguduit țara sa și întreaga arhitectură a vieții internaționale, echilibrul și paradigma ei.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Există oare, în noianul de judecăți asupra lui Gorbaciov, vreo trăsătură dominantă asupra căreia să se întâlnească toate aprecierile, atât de diferite între ele, care îl definesc pe salvatorul/groparul superputerii sovietice? Probabil că măcar una întrunește consens: Gorbaciov a dezlănțuit curajos, dar poate și lipsit de clarviziune, un proiect, un proces la scara Rusiei, iar prin aceasta și a lumii, o nouă paradigmă evolutivă. El a imprimat unei lumi crispate, încleștată în război rece și înspăimântată de nimicirea civilizației umane prin război nuclear, o nouă și salutară formulă de salvgardare a omenirii, amenințată de pericolul autodistrugerii reciproc asigurată într-un război nuclear sovieto-american atotdistrugător.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Salvarea a venit atunci de la Moscova, chiar dacă și Washingtonul, și Vaticanul, și alții au fost receptivi și părtași la această schimbare. Gorbaciov a introdus în gândirea și acțiunea politică internațională un nou mod de abordare. A gândit și a acționat altfel decât până la el. S-a putut vedea această nouă abordare de către oricine, chiar din primele clipe ale instalării sale ca lider la Kremlin. L-a văzut atunci pentru prima oară la televiziune o lume întreagă, în tribuna înaltă, distantă și glacială a Mausoleului cu rămășițe umane mumifiate din Piața Roșie. Eram cu toții obișnuiți ca de 7 noiembrie sau cu alte prilejuri ale ritualului comunist să vedem tronând sus și departe de furnicarul uman din Piață niște siluete purtând același tip de pălărie sau de căciulă, care stăteau țepene și aparent impasibile, și ele ca niște mumii, deasupra mulțimilor agitate și entuziasmate la comandă. La mitingul de doliu al predecesorului sau în funcția supremă de la Kremlin, în tribuna sacerdotală, între impasibilele siluete care </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">doar făceau din când în când cu mâna gloatelor strânse la îngropăciune, un singur om se mișca energic, vorbind și gesticulând cu unul și cu altul, trecând de la un interlocutor la altul sau chemându-i la el, purtându-se firesc, ca un om și nu ca o statuie împietrită. „Iată un nou stil de conducător sovietic” – mi-am zis atunci, fără să-mi închipui ce mare lucru era, până unde va ajunge în cele din urmă ineditul acestui detaliu.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Şi totuşi, Gorbaciov este văzut azi mai de toată lumea mai degrabă ca un personaj ambiguu. Este drept că, fără el în fruntea U.R.S.S., războiul rece ar mai fi durat și nu se știe la ce-ar fi dus. Ar mai fi durat și Uniunea Sovietică, și „sistemul mondial socialist“, Tratatul de la Varșovia, C.A.E.R. etc., și Zidul Berlinului care scinda Germania şi continentul.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Gorbaciov a dezlănțuit energii salutare în toate aceste direcții. Dar, la nivelul specialiștilor în istorie recentă și în percepția colectivă, Gorbaciov rămâne greu de înțeles în intențiile sale. Nu se știe prea bine ce ar fi vrut de fapt să facă și dacă a acționat conștient sau nu în ceea ce a întreprins, dacă a avut clar în minte unde vor duce schimbările inițiate de el. Oricum, a fost depășit de evenimente. Iar de aici, o înfrângere amară. Au pierdut și el personal, și Uniunea Sovietică, și comunismul. Dar au câștigat înnoirea și democrația în spațiul sovietic, libertatea în Europa de Est, Germania – care s-a reunificat și, mai ales, pacea lumii. Gorbaciov se supăra când se afirma că statul pe care l-a condus a fost înfrânt prin încheierea războiului rece, fapt istoric în care el a avut rolul decisiv. Poetul Evtușenko spune că Gorbaciov, cu prețul dispariției U.R.S.S., a salvat pacea lumii. Gorbaciov însuși susține că el, personal, a fost înfrânt, dar perestroika a câștigat.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Şi iată cum, prin soarta lui, Mihail Gorbaciov oferă încă un exemplu celebru de ceea ce numim ingratitudine a contemporanilor față de marii lor oameni. Pe drept sau pe nedrept. Din antichitate, de la Cezar, ucis în culmea gloriei, și până în zilele noastre, patria nu le-a fost neapărat recunoscătoare binefăcătorilor ei. Churchill a pierdut alegerile când tocmai se pregătea să savureze pe îndelete victoria în cel de-al Doilea Război Mondial și punea la cale, împreună cu ceilalți doi mari, sovieticul și americanul, noua împărțire a lumii. Generalul de Gaulle, care a redat Franței stabilitatea și grandoarea, a fost înfrânt într-un referendum fără miză chiar în zenitul carierei sale. Stalin a avut parte și el de ingratitudine, e drept, de una postumă și care parcă începe să se estompeze.</span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Și cancelarul Kohl, reunificatorul Germaniei, a părăsit viața politică sub o ploaie de învinuiri meschine. În sfârşit, nu e deocamdată clar nici dacă Donald Trump poate fi cooptat şi el în galeria marilor figuri istorice nedreptăţite de contemporanii lor.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Şi Gorbaciov are parte de un tratament ingrat. E drept că a fost numit și Omul secolului XX. Dar după numai câțiva ani din cei șase cât a fost liderul suprem la Kremlin, i-a nemulțumit, în propria țară, și pe reformatori, și pe conservatori. Și oficialitățile, și populația s-au îndepărtat de el. Sondajele arată că este unul dintre liderii istorici ai Rusiei cel mai puțin apreciați și iubiți de compatrioții săi. Dar nici occidentalii, care l-au încurajat în demersurile sale, nu l-au sprijinit atât cât spera. Când le-a propus, la o reuniune G-7, să inițieze un „plan Marshall“ pentru U.R.S.S., interlocutorii l-au tratat cu o răceală politicoasă, iar după dezmembrarea U.R.S.S. și reunificarea Germaniei nu s-au ținut de cuvânt să nu extindă UE și NATO spre Est. Nici chinezii sau cubanezii, nici est-europenii, ca să nu mai vorbim de fosta „lume a treia“, nu-l pot aprecia pentru atitudinea sa, considerată de ei „capitulardă“. Nimeni nu-l prea prețuiește așa cum se cuvine, pentru ceea ce, totuși, binemerită, pe singurul președinte al U.R.S.S. Nici în țara lui și nici în lume. Nimeni nu a tresăltat de bucurie în România mai an, când a poposit pentru niște ore la București. În paranteză fie spus, capitolul de istorie Gorbaciov şi România este unul încă mult prea puțin abordat de specialiștii nostri în „istorie fierbinte” și dintre cei care s-au apropiat timid sau aiurea de subiect, doar temeinicul istoric și discretul diplomat Vasile Buga a deschis calea spre luminarea tainicului și pasionantului cotlon de istorie la zi.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Dar a vrut Gorbaciov, într-adevăr, să dezmembreze U.R.S.S.? Dimpotrivă, a vrut să-i asigure supraviețuirea statului cu capitala la Moscova și să-i dea o nouă vitalitate. Iar primele încercări din unele republici sovietice de a se desprinde din Uniune au fost întâmpinate cu gloanțe. Că nu s-a transformat totul într-o baie de sânge este poate și din cauză că Gorbaciov nu avea un plan în chestiune și pentru că a fost întotdeauna șovăielnic și acționa mai degrabă din aproape în aproape, fără viziune. Apoi: a vrut el ca statele din Europa răsăriteană să se îndepărteze de Moscova pentru a intra în lumea democrației? Nu, a crezut că vor adopta și ele perestroika și glasnostiul său. Iar „reconvertirea“ în </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">democrații a țărilor est-europene prea a fost în cascadă, prea a urmat principiul dominoului pentru a nu trimite la ideea unui plan unitar, de ansamblu.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Gorbaciov a vrut să fie salvatorul de ultimă oră al unui sistem, pe care însă, împotriva voinței lui, l-a dus la pieire. La C.C. al P.C.U.S. existau, încă din timpul lui Andropov, câteva sute de documente ce imaginau soluții de salvare a sistemului sovietic aflat într-un colaps tot mai previzibil. Ca să nu mai vorbim de planurile, reale sau nu, ale serviciilor secrete de reconvertire în altceva a structurilor epuizate ale puterii comuniste.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Prezidând prăbușirea sistemului, Gorbaciov a devenit, repet, împotriva voinței și intențiilor sale, un erou. Nu al Uniunii Sovietice, dar al lumii. A excelat într-o lucrare istorică mondială, care s-a îndreptat altfel decât și-a dorit, dar într-o direcție salutară. „Pricina, nu rezultatul, laude ți-a câștigat“, spunea poetul. Cu Gorbaciov e invers: rezultatul, nu pricina, îl fac un nume mare pentru omenire. Nici Reagan sau Bush - tatăl, nici Papa Ioan Paul al II-lea nu ar fi putut reuși schimbarea mondială, dacă nu ar fi avut un partener ca Gorbaciov. Toate încercările est-europenilor de a se desprinde de Moscova, din R.D.G., Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, au fost curmate prompt și necruțător de Armata Sovietică. Iar Occidentul s-a mărginit să incite, să încurajeze, să dea speranțe, și apoi să se vaite neputincios de pe margine. Dacă Gorbaciov n-ar fi dat liber, vechea ordine ar mai fi durat, ori ar fi fost dărâmată cu mari riscuri și sacrificii.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Şi iată că, după unii, războiul rece s-a terminat. E mai liniştită, mai stabilă, mai cooperantă lumea de azi? Ce s-a câștigat, ce s-a pierdut prin încheierea războiului rece?<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">…Şi iată că apare o nouă generație de pământeni după schimbările geopolitice planetare din 1989-1991, iar lumea politică, diplomatică și a istoricilor nu încetează să poarte dezbateri furtunoase și controversate, prin care se încearcă să se evalueze impactul acelui moment care își pune în continuare o amprentă puternică asupra actualei vieți internaționale. Se caută febril răspunsuri la întrebări esențiale pentru definirea politicii statelor în noua configurație a lumii, se fac eforturi pentru a se identifica noile raporturi de forță între principalii protagoniști ai jocului politic global. S-a încheiat oare războiul rece și, dacă da, cine l-a câștigat și cu ce preț? Sau a început un al doilea război rece, fie el și hibrid? Este astăzi lumea mai pașnică și mai stabilă decât în timpul </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">„echilibrului terorii nucleare”? Cum trebuie gestionată, în noile condiții, viața internațională? Ce urmează?</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Ambasadorul sovietic/rus Anatoli Adamișin, care s-a aflat în miezul frământărilor politico-diplomatice de acum treizeci de ani (a fost o vreme și ministru adjunct de Externe), analizează și apreciază și el, într-un articol apărut în publicația Consiliului rus pentru probleme internaționale, faza finală a războiului rece și urmările acestui eveniment cu final deschis. Prin încheierea războiului rece, spune el, Statele Unite au înțeles de fapt „dominația lor globală”, ceea ce face ca astăzi „conflictele între marile puteri să ajungă la o amploare poate chiar mai primejdioasă decât în timpul războiului rece”. Opinie deloc singulară și împărtășită deopotrivă la Moscova și Washington.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Privind retrospectiv, ambasadorul Adamișin observă că, prin perestroika lui Gorbaciov, politica externă a Moscovei s-a schimbat radical, ceea ce a contribuit decisiv la înlăturarea pericolului catastrofei nucleare, dar Washingtonul nu și-a schimbat politica față de Rusia (cu excepția președinției Reagan). Diplomatul rus observă că în timp ce Moscova și-a retras trupele din Afganistan, și-a normalizat relațiile cu China și Iugoslavia, a reluat relațiile diplomatice cu Israelul și a inițiat contacte cu Administrația Reagan, succesorul acestuia la Casă Albă, George Bush sr., „a schimbat acest curs” spre destindere. Iar Gorbaciov, așa cum se exprimă chiar el în memoriile sale, „s-a simțit ca o mireasă părăsită în fața altarului”. Și aceasta pentru că Washingtonul fie că era neîncrezător în bunele intenții de deschidere ale liderului sovietic, fie că era preocupat de popularitatea crescândă a acestuia în Europa.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Fapt este că președintele Bush a proclamat, în mai 1989, că războiul rece se va încheia doar când Europa va fi „întreagă și liberă”, „pe baza valorilor Vestului”. Finalitate cât se poate de explicit exprimată. Și premierul britanic Thatcher afirmase, încă în noiembrie 1988, că „nu mai suntem în război rece”, dar în 1990, anul reunificării Germaniei, l-a avertizat pe președintele Bush că acest act va grăbi sfârșitul lui Gorbaciov. În ianuarie 1992, Bush declara că „mulțumită lui Dumnezeu, America a câștigat războiul rece”. Atenție, nu l-a încheiat, l-a câștigat, accentuează ambasadorul rus.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">NATO a început să se extindă triumfal către Est, iar speranțele într-un nou sistem de securitate în Europa împărtășite (în mod diferit) de U.R.S.S., Franța și Germania, au fost spulberate de bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei.</span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Apoi, între Gorbaciov și Elțîn, Washingtonul a optat pentru al doilea, după principiul numit cinic de analistul american Samuel Sharap „Cu cât mai rău pentru Rusia, cu atât mai bine”. Au urmat criza ucraineană, sancțiunile aplicate Rusiei și excluderea ei din G8, a fost subminat sistemul de control al înarmărilor. „Eu nu înțeleg de ce Washingtonul face atât de mult pentru a aduce Rusia mereu mai aproape de China” – se întreabă ambasadorul rus. Este de sperat, adaugă el, ca „înțelepciunea și simțul responsabilității liderilor celor trei mari puteri mondiale – S.U.A., China și Rusia, să prevaleze”. Astăzi un consens va fi mai greu de găsit ca în trecut, din cauza evoluțiilor globale, în primul rând a celor tehnologice, dar obstacolul principal este „lipsa de bunăvoință a părților implicate, care preferă deocamdată să se joace cu focul”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Rememorând ultimele trei decenii, încheie ambasadorul Adamișin, trebuie luate acum în seamă nu doar oportunitățile ratate, ci și posibilele căi pentru depășirea impasului geopolitic în care se află astăzi lumea.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Lui Gorbaciov i se potrivește mai bine ca oricui, în epoca modernă, o afirmație a lui Hegel, pusă uneori în mod greșit pe seama lui Marx: „Oamenii fac istoria, dar nu știu ce istorie fac“. Ghinionul lui Gorbaciov este că a venit prea târziu. I se poate aplica și lui însuși o spusă chiar a sa despre liderul est-german Honecker: „Cel ce vine prea târziu va fi pedepsit de viață“. Gorbaciov a fost, și el, pedepsit de viață, de istorie. În fața istoriei, Gorbaciov a obținut o splendidă și binefăcătoare victorie á la Pyrrus.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Mereu între performanță și eșec, victorie și înfrângere, adulare și detestare, faimă și uitare. Singurul președinte al superputerii multinaționale de la Moscova, căreia i-a semnat de bună voie actul de dizolvare, pentru a rămâne în final un șef de stat fără stat. Ceea ce nu l-a împiedicat să rămână personalitate dinamică, o prezență publică remarcabil de activă, dar care nu a reușit să redevină vedetă de prim-plan.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Laureat Nobel pentru Pace, Arhonte al Patriarhiei de la Constantinopol, Omul Anului pentru revista „Time”, fondatorul Uniunii Social-Democrate din Rusia, președintele Fundației care îi poartă numele etc. etc., dar cu o cotă de popularitate în țara sa de numai 0,5 la sută (câți l-au votat la alegerile prezidențiale din 1996).<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">De ce nu au crezut şi nu cred rușii în Gorbaciov? Probabil, în primul rând, pentru că este imprevizibil. Un conducător puternic trebuie să insufle încredere </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">celor pe care este investit să-i cârmuiască. În 2011, îi cere președintelui Putin să demisioneze, pentru ca apoi să susțină necondiționat realipirea Crimeii, să critice extinderea NATO spre Est și, în general, să aprobe marile decizii ale actualului lider de la Kremlin.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Regizorul Vitali Manski i-a consacrat lui Mihail Gorbaciov un film documentar. A optat inițial pentru titlul „Gorbaciov. Între infern și paradis”, dar în cele din urmă i-a spus totuși „Gorbaciov. Paradis”. Nu e vorba oare, de fapt, de o și mai dezolantă ironie? Provocat de regizor cu replica „Recunoașteți că momentul Gorbaciov s-a terminat?”, răspunde misterios: „Ba nu face decât să înceapă”. Ce-ar fi de înțeles de aici? Paradoxurile lui Gorbaciov ar trebui (de fapt, ar fi trebuit) să dezlănțuie reacții colective de răsunet, dar o surdină încăpățânată le-a anihilat mereu efectul scontat. Stigmatul neputinței l-a însoțit ca o umbră în toate ambițioasele sale demersuri.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Există, în mod evident, doi Gorbaciovi – scrie ziarista Daria Borisova, căci „dacă în Europa Occidentală și Statele Unite, el este cel care a pus capăt războiului rece și a dărâmat Cortina de Fier, în Rusia mulți îl consideră un conducător slab, care a lăsat imperiul să se prăbușească”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În filmul lui Manski, Gorbaciov se exprimă prudent, reținut și „mai ales se abține de la orice comentariu care ar sugera fie aprobare, fie, dimpotrivă, critică la adresa lui Vladimir Putin”. Daria Borisova: „Se deplasează cu greu și îi ia timp înainte de a răspunde la întrebări, dar mintea lui își păstrează originalitatea, iar experiența sa politică rămâne extrem de prețioasă”. Și totuși, ține ziarista să adauge, „pare prea străin de actuala putere: cu o atitudine prea liberală, prea imprevizibilă și mai ales prea în favoarea Occidentului”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Altfel, o viață nu prea ieșită din comun. Trăiește singur, într-o mare reședință din regiunea Moscovei pe care statul i-a pus-o la dispoziție pe timpul vieții. Uneori, merge la sediul Fundației sale sau la medici. Un om singur, la crepuscul, obosit, într-o Rusie care nu se mai gândește la el. Soția Raisa decedată, fiica și nepoții stabiliți în străinătate. Cu o sănătate care necesită îngrijiri, dar cu o poftă de viață, simț al umorului, farmec și maliție care nu l-au părăsit. „Am fost arogant” – mărturisește, în film, la un moment dat. De ce? Pentru că a ambiționat prea mult și n-a mai putut stăpâni evoluțiile pe care le-a dezlănțuit și care au dus la „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului”, cum a numit-o Vladimir Putin? Are în vedere și dezastruoasa gestionare a </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">catastrofei de la Cernobîl, și reprimarea mișcărilor de independență din Uniunea căreia i-a semnat dezmembrarea? Nu i-a reușit întemeierea pe ruinele U.R.S.S. a Uniunii Republicilor Suverane, pe care tocmai se pregătea să o proclame în ziua de 19 august 1991, când a izbucnit puciul?</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Lui Mihail Sergheevici Gorbaciov i se poate aplica un titlu celebru în Hemingway, “Câștigătorul nu ia nimic”, titlu pe care l-am preluat în comentariul pe care l-am scris în ziua când a ieșit din politică pentru a intra în istorie. Ar putea oare să susțină, tot cu vorbele lui Hemingway, că a fost înfrânt, dar nu învins? Rememorându-i bilanțul, nu s-ar putea spune.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În acest sens, foarte dur s-a exprimat senatorul Aleksei Pușkov, șeful Comisiei pentru politică informațională a Consiliului Federației: „Președintele sovietic Mihail Gorbaciov a acceptat în mod deliberat capitularea geopolitică, permițând Germaniei unite să adere la Alianța Nord-Atlantică. El ar fi putut să se opună și să ceară neutralitate pentru noua Germanie. Dar el a pășit deja pe calea capitulării geopolitice și, se pare, era mai mult interesat să primească Premiul Nobel pentru Pace decât să apere interesele naționale ale țării”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">A fost Gorbaciov, pentru istorie, un mare om politic și de stat?<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">A fost un mare om politic, pentru că a pus capăt existenței unui partid unic conducător, care perpetua dictatura (zisă a proletariatului) printr-un regim represiv, apoi autoritar, și a sporit considerabil coeficientul de democrație, libertate și de respectarea drepturilor omului în societatea rusă.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">A fost un mare om de stat pentru că a acceptat și decis dezmembrarea superputerii multinaționale sovietice și a redat independența națională republicilor unionale ale U.R.S.S.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Ca om politic, nu a reușit totuși să instaureze în noua Rusie un stat profund democratic. Ca om de stat nu a reușit să preîntâmpine ori să dezamorseze conflictele, inclusiv armate, care au izbucnit după dezmembrarea U.R.S.S. în și între republicile unionale. Și nu a avut un plan precis și cuprinzător pentru gestionarea uriașelor prefaceri pe plan intern pe care le-a inițiat. Şi nu a putut asigura Federației Ruse poziția și rolul internațional preeminent pe care l-a avut în perioada postbelică Uniunea Sovietică. Gorbaciov nu a reușit să stopeze extinderea NATO și UE către Est, în fostele state membre ale C.A.E.R. și Tratatului de la Varșovia, căci nu i s-a garantat în mod ferm și explicit că aceste state nu vor adera la structurile instituționale ale Occidentului.</span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Din toate aceste rațiuni, dar și din altele, Gorbaciov este privit ca un lider proeminent care a contribuit decisiv la încheierea războiului rece (chiar dacă și în această privință continuă să se poarte discuții controversate) și, în orice caz, are principalul aport la îmbunătățirea climatului de pace și securitate în Europa și în lume.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Dar este considerat în același timp un lider slab, șovăielnic și chiar capitulard, în primul rând în țara sa, pentru că nu a reușit să preîntâmpine ori să stăvilească declinul Rusiei pe plan internațional, care și-a pierdut temporar poziția de superputere mondială pentru a deveni pentru o vreme putere regională. Și chiar în Europa, ideea lui Gorbaciov de a transforma continentul într-o Casă comună europeană a eșuat în fața extinderii vertiginoase a procesului de integrare europeană.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Meritul de netăgăduit al lui Gorbaciov este că a avut temeritatea de anvergură istorică de a fi declanșat un proiect ambițios de înnoire și democratizare a Rusiei. Un proiect de o vastă cuprindere, pe care în timpul cât s-a aflat ca lider la Kremlin nu a putut să-l ducă până la capăt cu succes. A fost un ucenic vrăjitor cutezător, animat de bune intenții, pe care le-a putut însă transforma doar parțial în realitate. Opera sa neterminată avea să devină o sfidare existențială pentru liderii supremi care i-au urmat la Kremlin. Sub președinția iresponsabilă a lui Elțîn declinul Rusiei s-a convertit în cădere liberă și singurul său merit, dacă totuși ar fi să-i găsim unul, este că i-a predat puterea lui Vladimir Putin. Într-o altă paradigmă, actualul lider de la Kremlin a stăvilit prăbușirea accelerată a țării sale și a inițiat un proces de reînnoire a societății, de redobândire a încrederii rușilor în măreția și demnitatea țării lor, iar în același timp de recâștigare a prestigiului și ponderii Rusiei în viața internațională.<o:p></o:p></span></span></p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></span><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b> ***************</b></span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia;"><span style="font-size: large;"><b>Mihail S. Gorbaciov, </b></span></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: center; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia;"><span style="font-size: large;"><b>omul care a oferit enorm omenirii</b></span><span style="font-size: medium;"><o:p></o:p></span></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px;"><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: right; text-indent: 0cm;"><i><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Constantin Corneanu </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">Președintele Consiliului-Director </span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">al Asociației Europene de Studii</span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”</span></i></p></blockquote></blockquote><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">La aniversarea celor 90 de ani de existență, Mihail S. Gorbaciov (n. 02.03.1931) rămâne omul politic care nu a luat nimic după retragerea sa din viața politică, însă a oferit enorm omenirii. „Domnea o stare de «așteptându-l pe Gorbaciov</span><span lang="RO">» încă de la moartea lui Andropov</span><span lang="RO">. Țara era deja o rușine sub Brejnev. Sub Cernenko</span><span lang="RO"> a devenit o farsă odioasă”, nota în jurnalul său Anatoli Cerniaev.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Biografia unui destin uman<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Pe 11 martie 1985, </span><span lang="RO">„delfinul” lui Iuri V. Andropov</span><span lang="RO">, Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> avea să fie ales secretar general al PCUS în condițiile în care Konstantin U. Cernenko</span><span lang="RO">, secretarul general în funcție, încetase din viață pe 10 martie 1985. </span><st1:stockticker><span lang="RO">CIA</span></st1:stockticker><span lang="RO"> comunicase decidenților politici de la Casa Albă faptul că serviciile de informații finlandeze considerau că va urma o luptă pentru putere între „reacționarul Grigori Romanov, șeful partidului comunist din Leningrad, băutor învederat, pe care finlandezii, dată fiind apropierea, îl cunoșteau cum nu se putea mai bine, și o altă persoană, care ar putea marca o schimbare în bine, «tipul» acesta nou, Mihail Gorbaciov</span><span lang="RO">”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Mihail S. Gorbaciov s-a născut pe 2 martie 1931 în satul Privolinoe din ținutul Stavropol, în sudul Rusiei, într-o familie de țărani. Era pasionat de matematică, fizică și literatură, însă se implica și în munca câmpului. La 17 ani va fi decorat cu Ordinul „Drapelul Roșu al Muncii” pentru ajutorul acordat tatălui său pe combină. Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova în 1955. În 1952 a fost primit în PCUS, iar în 1953 s-a căsătorit cu Raisa Maximovna Titarenko, studentă la Facultatea de Filosofie a aceleiași Universități. A lucrat pentru puțină vreme la procuratura din orașul Stavropol, iar, mai apoi, pe linia organizației de Komsomol din postura de adjunct al șefului Secției de Propagandă a Comitetului de Komsomol al ținutului Stavropol.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO" style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">În perioada 1966-1968 a condus Comitetul orășenesc de partid Stavropol, iar în anii 1968-1970 a fost secretar al Comitetului de ținut Stavropol al PCUS. În aprilie 1970 a fost ales prim-secretar al Comitetului de ținut Stavropol al PCUS la recomandarea fostului prim-secretar L. N. Efremov și a lui F. D. Kulakov, devenit secretar cu probleme agrare al CC al PCUS, iar în 1971 a devenit membru al CC al PCUS. În 1967, Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO" style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> a absolvit cursurile fără frecvență ale Facultății de Științe Economice din cadrul Institutul Agronomic din Stavropol. În noiembrie 1978 a devenit secretar cu probleme agrare al CC al PCUS în locul lui F. D. Kulakov, care decedase.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">În perioada studenției, Mihail S. Gorbaciov va lega o mare prietenie, una aparte, cu doi tineri intelectuali, respectiv Zdeněk Mlynář (viitor adept al reformelor lui Alexander Dubček</span><span lang="RO"> din 1968) și Vladimir Liberman, un intelectual care va intra în anii următori în conflict cu linia PCUS, din cauza gândirii sale neortodoxe și pătrunzătoare. </span><span lang="RO">Îl va cunoaște în studenție și pe Anatolii I. Lukianov, fost secretar al Biroului de Komsomol al Facultății de Drept, viitor șef al Secretariatului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS (1977 – 1982) și, mai apoi, președinte al Sovietului Suprem al URSS. Președintele KGB, Iuri V. Andropov</span><span lang="RO">, îl va proteja și sprijini în cariera politică de la Moscova pe Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO">. Fostul președinte al KGB, Vladimir A. Kriucikov, mărturisea: „Cred că Andropov</span><span lang="RO"> și Gorbaciov</span><span lang="RO"> au avut aceeași poziție, aceeași ideologie și poate chiar aceeași metodologie în rezolvarea problemelor”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b>În culisele ascensiunii spre putere</b><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Secretarul de partid al Leningradului, Grigori Vasilievici Romanov (62 ani), era unul dintre principalii adversari politici ai lui Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> și nu dorea ca acesta să fie secretar general al PCUS, astfel încât sprijinea candidatura lui Viktor V. Grișin (70 ani). Jurnalistul Gerd Ruge adnotează cu referire la acele clipe istorice din 11 martie 1985: „În Biroul Politic nu exista o majoritate clară. Grișin și Gorbaciov</span><span lang="RO"> obținuseră același număr de voturi. La această ședință furtunoasă a Biroului Politic s-a ajuns la o ceartă violentă care s-a tot prelungit. Atunci a intervenit în discuție ministrul de externe Andrei Gromîko</span><span lang="RO">, într-o stare emoțională nemaiîntâlnită până atunci la el. În intervenția sa Gromîko</span><span lang="RO"> a spus că Biroul Politic nu trebuie să mai aleagă din nou un bătrân, așa cum era el însuși. Este nevoie de un secretar general care să poată conduce Uniunea Sovietică peste pragul secolului următor. Și Viktor Cebrikov</span><span lang="RO">, șeful KGB-ului, a intervenit în favoarea lui Gorbaciov</span><span lang="RO">, reproșându-i contracandidatului Viktor Grișin scandalurile din anturajul lui Brejnev în care fusese și el implicat. Aici lupta </span></span><span lang="RO" style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">pentru putere s-a dus prin toate mijloacele. Funcția de secretar general nu i-a căzut lui Gorbaciov</span><span lang="RO" style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> din cer”.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">În Biroul Politic al CC al </span><st1:stockticker><span lang="RO">PCU</span></st1:stockticker><span lang="RO">S, noul secretar general al </span><st1:stockticker><span lang="RO">PCU</span></st1:stockticker><span lang="RO">S se va baza pe sprijinul politic și votul lui Viktor M. Cebrikov</span><span lang="RO">, Egor K. Ligaciov și Nikolai I. Rîjkov</span><span lang="RO">, care „considerau imperios necesară reînnoirea partidului și a aparatului său închistat”. Trebuie menționat faptul că sprijinul lui Andrei A. Gromîko</span><span lang="RO"> (n. 1909), ministru al Afacerilor Externe al URSS din 1957, a fost hotărâtor pentru destinul politic al lui Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO">. În seara zilei de 10 martie 1985 va avea loc o întâlnire, ținută mult timp secretă, între Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> și Andrei A. Gromîko</span><span lang="RO">. Întâlnirea fusese pregătită, încă din 1984, de către Anatolii A. Gromîko</span><span lang="RO">, directorul Institutului pentru Africa al Academiei de Științe a URSS, fiul lui Andrei A. Gromîko</span><span lang="RO">, academicianul Evghenii M. Primakov, directorul Institutului pentru Orientalistică al Academiei, Aleksandr N. Iakovlev</span><span lang="RO"> și V. A. Kriucikov, locțiitor al președintelui KGB. Conform înțelegerii finale dintre Anatolii A. Gromîko</span><span lang="RO"> și Aleksandr N. Iakovlev</span><span lang="RO">, Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> urma să fie sprijinit la conducerea PCUS de către Andrei A. Gromîko</span><span lang="RO"> care urma să preia postul de președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS. În Memoriile sale, Mihail S. Gorbaciov va consemna: „În clasa politică a țării noastre nu era niciun alt responsabil alături de care să fi petrecut mai mult timp, de care să fi fost mai legat și căruia să am a-i fi mai recunoscător decât lui Andropov</span><span lang="RO">”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Referindu-se la relațiile dintre KGB și Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO">, fostul ofițer KGB Oleg Gordievski scria: „În timpul ultimelor două luni de viață ale lui Cernenko</span><span lang="RO">, KGB-ul a depus mari eforturi pentru a-l instrui pe Gorbaciov</span><span lang="RO">, astfel încât el să poată impresiona Biroul Politic cu nivelul cunoștințelor sale în domeniile cele mai diverse. (...) În perioada inițială a administrației sale, în care a acordat un puternic suport KGB-ului, Gorbaciov</span><span lang="RO"> s-a ridicat la înălțimea celebrei descrieri pe care i-o face Gromîko</span><span lang="RO">: «un om cu zâmbet prietenos și cu dinți de oțel»”</span><span lang="RO">.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b>O personalitate care impresionează</b><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">În 1984, Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> a efectuat o vizită în Marea Britanie unde a impresionat asistența occidentală, implicit pe premierul britanic Margaret Thatcher</span><span lang="RO">, care a descoperit în el o persoană cu care se putea discuta în contradictoriu, dar se puteau face și afaceri. Jurnalistul Gerd Ruge consemnează: „Opinia publică engleză îl omagia ca pe un «copil-minune» și ca pe o nouă stea roșie a Estului. Uimită, lumea occidentală descoperea un conducător sovietic de </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">stil nou, un om dinamic, care lăsa o cu totul altă impresie decât bătrânii săi predecesori și care și ca înfățișare părea să reprezinte o Uniune Sovietică schimbată”.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Ofițerii </span><st1:stockticker><span lang="RO">CIA</span></st1:stockticker><span lang="RO"> menționau în biografia oficială a lui Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO">, întocmită pentru uzul președintelui SUA, următoarele: „Când Gorbaciov</span><span lang="RO"> a condus o delegație sovietică într-o vizită de schimb la Parlamentul Britanic, în decembrie 1984, însoțit de către rafinata sa soție, a demonstrat simț al umorului, inteligență vioaie și stil sofisticat, care l-au făcut imediat o senzație media. Chiar Margaret Thatcher</span><span lang="RO">, primul ministru, al cărei anticomunism este dincolo de orice îndoială, a fost foarte impresionată de el și a remarcat: «Îmi place domnul Gorbaciov</span><span lang="RO">. Putem face afaceri împreună»”. Referindu-se la relația dintre viitorul secretar general al PCUS și KGB, Oleg Gordievski scria: „</span><span lang="RO">KGB-ul îl susținea pentru că el era omul nou, un om al viitorului, un om cinstit care avea să lupte cu corupția și cu alte aspecte negative ale societății sovietice”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">În octombrie 1985, François Mitterrand</span><span lang="RO"> se va întâlni cu Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO">, noul secretar general al </span><st1:stockticker><span lang="RO">PCU</span></st1:stockticker><span lang="RO">S, iar Jacques Attali</span><span lang="RO"> va consemna: „Omul mi s-a părut, în mod decisiv, diferit de ceilalți conducători sovietici: nu bâlbâia, ca aceia, note redactate de serviciile Comitetului Central; improviza și nota el însuși idei care îi veneau ascultând. Mi-a creat sentimentul că aspira la o reală schimbare în societatea sovietică, spre un plus de libertate, dar fără a se atinge de structurile economice. Credea că comunismul este compatibil cu democrația”. Jack Matlock</span><span lang="RO">, consilierul pe probleme sovietice al președintelui Ronald Reagan</span><span lang="RO">, va scrie: „Gorbaciov</span><span lang="RO"> era ca o gură de aer proaspăt. Merge, vorbește, costumul stă bine pe el... a uluit pe toată lumea”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Referindu-se la prezența lui Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> la Kremlin, sovietologul Zbigniew Brzezinski va scrie: „Implicațiile prezenței unui secretar general revizionist la Kremlin erau însemnate. Nu doar pentru că el era menit să alimenteze o dezbatere intensă și pătimașă înăuntrul Uniunii Sovietice privind mai toate aspectele vieții sovietice. Ci era menit să reînvie și să intensifice revizionismul est-european, mult mai ambițios, lipsind Kremlinul de amvonul ideologic de la care să fie excomunicați ereticii. Se crea pericolul deosebit de grav de dizolvare a nucleului dogmelor marxist-leniniste ale comunismului mondial. Pe scurt, chiar și un revizionism modest la Moscova avea să accelereze dezintegrarea și eclipsa doctrinală a comunismului ca fenomen istoric distinctiv”.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b>Premisele exploziei interne a unui sistem</b><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Pe măsură ce va descoperi mai multe despre sistemul sovietic, Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> va înțelege și accepta că acesta merita cele mai aspre critici. „În cuvântarea pe care a ținut-o în aprilie (1985 – n. n.) în fața oamenilor de știință – consemnează jurnalistul Gerd Ruge -, a directorilor de unități economice și a plenarei Comitetului Central, Gorbaciov</span><span lang="RO"> a considerat că accelerarea ritmului este elementul cel mai important al noii sale politici. Încă nu erau cunoscute cuvintele perestroika și glasnosti cu care a început lupta pentru noul curs. Ideile de bază erau uskorenie («accelerare») și povorot («cotitură»)”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">La 16 decembrie 1986, Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> i-a telefonat lui Andrei Saharov</span><span lang="RO">, aflat în exil la Gorki, și l-a anunțat că poate să se reîntoarcă la Moscova. În februarie 1987, KGB-ul și Ministerul Afacerilor Interne au primit ordinul de a face mai puțin rigide formalitățile de emigrare și, totodată, majoritatea deținuților politici închiși în GULAG au început să fie eliberați. La Plenara CC al PCUS din 27-28 ianuarie 1987, având ca temă Perestroika și politica de cadre, Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> a criticat activitatea nesatisfăcătoare a cadrelor din domeniul științelor sociale, ale căror viziuni și mentalități se aflau la nivelul anilor '30 - '40, și, totodată, a propus spre aprobare principiul alegerilor directe, pe baze alternative, atât în organizațiile de partid, cât și în organele puterii de stat. Istoricul Rudolf G. Pihoia consideră că, astfel, s-au creat premisele „pentru existența legală a opoziției anticomuniste” în URSS.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Până în 1987, Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> i-a înlocuit pe jumătate dintre secretarii PCUS, iar în 1988 nu mai supraviețuiau politic, la nivel regional, decât 20% din activul de partid al vechii echipe. În ceea ce privește aparatul de stat sovietic, 40% dintre miniștri erau nou-veniți, în ianuarie 1986, iar 80% dintre miniștri se aflau în funcție, în 1988, datorită lui Gorbaciov</span><span lang="RO">. Ca urmare a ședinței Biroului Politic din 13 martie 1986, Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> va concentra în mâinile sale coordonarea celor mai importante domenii: organizarea activității Biroului Politic, principalele probleme ale activității interne și externe, repartizarea cadrelor, problemele generale ale economiei, apărarea și securitatea de stat, comerțul exterior, precum și coordonarea principalelor secții ale CC al PCUS. Totodată, după 11 martie 1985, Direcția Generală I din KGB (Informații Externe) avea să emită instrucțiuni extrem de severe „cu privire la interzicerea deformărilor stării reale de fapt în mesajele și rapoartele informative transmise Comitetului Central al PCUS și altor organe conducătoare”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Secretarul general al PCUS avea să fie înconjurat de un grup de consilieri, cunoscuți la Moscova sub denumirea de „praghezii”. Membrii acestui grup trăiseră și lucraseră la Praga în perioada 1965-1968, în calitate de colaboratori ai </span></span><span lang="RO" style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">revistei <i>Problemele păcii și ale socialismului</i>. „Praga a fost universitatea noastră. Acolo am învățat. Acolo am avut posibilitatea unor contacte internaționale, care la Moscova erau rare pentru noi. Tot acolo s-a format un mănunchi de oameni care au început să reflecteze asupra problemelor noi”, mărturisea Ivan Frolov, unul dintre asistenții secretarului general al PCUS. „Nu este o întâmplare că sub Gorbaciov</span><span lang="RO" style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> ei („praghezii” - n. n.) au ajuns în funcții importante și că trei din cei patru colaboratori apropiați provin din acest cerc. Acest lucru demonstrează că încercările de reformă din Cehoslovacia au influențat și au schimbat politica Uniunii Sovietice chiar și după invazia Armatei Sovietice în această țară”, va consemna jurnalistul Gerd Ruge.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Mihail S. Gorbaciov a avut drept obiectiv primordial </span><span lang="RO">modernizarea, iar nu destructurarea sistemului comunist, însă dezbaterile purtate în cercul intimilor secretarului general au dus la concluzia că numai o deschidere a sistemului politic prin democratizarea instituțiilor și acceptarea ideii unui stat de drept pot garanta succesul reformelor economice preconizate inițial.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">În plenul CC al PCUS, în 1987, a lansat conceptul de glasnosti („acțiunea de a face public” și nu „transparență” ) și a criticat aspru epoca lui Leonid I. Brejnev, caracterizând-o ca fiind una de stagnare. „Un singur criteriu: trebuie să fim atenți și să luăm în considerare tot ceea ce poate întări socialismul; în schimb, ne vom opune tuturor curentelor străine socialismului, dar, repet, în cadrul unui proces democratic”, scria Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO">, în 1987, lăsând să se înțeleagă că rămânea, totuși, fidel dogmei. În timpul desfășurării celui de-al XXVII-lea Congres al PCUS, Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> va declara că „fără glasnosti nu există și nu poate exista democratism, creație politică a maselor, participarea lor la conducere”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În această perioadă au fost publicate romanele Copiii din Arbat (1987), scris de Anatoli Rîbakov, încă din anul 1960, Straie albe (1987) de V. Dudințev și apărut după 20 de ani de la scriere, Noua destinație (1986) de A. Bek, scris în 1965, precum și romanele Treizeci și cinci și alți ani (1985), Frica (1990), Praf și cenușă (1994), nuvela Incendiul, a scriitorului rus Valentin Rasputin, romanul Eșafodul al scriitorului kîrghiz Cinghiz Aitmatov, micro-romanul scriitorului rus Viktor Astafiev, Un roman polițist trist. „Glasnostul a însemnat de asemenea întoarcerea pe rafturi a filmelor interzise, publicarea textelor extrem de critice, permisiunea de a tipări practic întreaga literatură «disidentă» și editarea sau reeditarea emigranților. (...) Generația noastră fusese văduvită în spirit, hrănită cu tainul mizer al ideologiei oficiale, lipsită de posibilitatea de a compara singură diferitele curente ale gândirii filosofice și de a face singură alegerea”, mărturisea Mihail S. Gorbaciov.</span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> </span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Istoricul Dmitri A. Volkogonov consideră că politica de glasnosti a lui Gorbaciov</span><span lang="RO"> „a făcut să explodeze din interior un sistem bazat pe minciuna de stat”, astfel încât „sistemul leninist a devenit neputincios”, deși Gorbaciov</span><span lang="RO"> „a repetat - conchide Dmitri A. Volkogonov - greșelile lui Hrușciov la Congresul al XX-lea, crezând că înlăturându-l pe Stalin de pe piedestal și revenind la Lenin</span><span lang="RO"> totul va merge ca pe roate”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">La Plenara CC al PCUS din aprilie 1985, Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> a confirmat atașamentul său față de cauza lui Lenin</span><span lang="RO">, fidelitatea față de „idealurile socialiste”, astfel încât „Gorbaciov</span><span lang="RO"> - opina Dmitri A. Volkogonov - a rămas prizonierul dogmelor leniniste, al iacobinismului și politicii antipopulare a acestuia...”. Andrei S. Graciov, fostul consilier de presă al lui Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO">, considera „revoluția gorbaciovistă” ca fiind „preventivă, concepută ca un mijloc de a evita o criză iminentă având drept consecință o revoluție adevărată cu toate grozăviile rusești: răzvrătire, violență, război civil etc.”. </span><span lang="RO">Lilly Marcou scria, în 1988, cu referire la reformele de la Moscova: „Mihail Sergheievici nu m-a dezamăgit, dimpotrivă, nu încetează să mă surprindă prin amploarea reformelor sale, prin profunzimea gândirii sale, prin ritmul accelerat al mutațiilor care se înscriu încă de pe-acum în secolul al XXI-lea, dar mai ales prin coerența sa și în fine, prin curajul său. (...) Da, cred în forța acestei schimbări. Da, cred că prin el, URSS va cunoaște, în sfârșit, un nou avânt, de data asta, cel potrivit”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b>Crearea condițiilor pentru „parada suzeranităților”</b><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Pe măsură ce secretarul general își impunea principiile de perestroika și glasnosti în sânul societății sovietice, lupta „pentru a reduce influența politică deținută în mod tradițional de anterior sacrosanta instituție militară” s-a accentuat. Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> încerca să slăbească influența Statului-Major General și să modifice prioritățile sovietice în domeniul militar, politic și economic. Miza „conflictului” era generată de prerogativele și pretențiile tradiționale ale militarilor în conceperea și implementarea politicii de apărare, respectiv dreptul armatei de a monopoliza informațiile, analizele și recomandările referitoare la politica de apărare și de asemenea în privința mai multor decizii de politică din trecut. Alexandr N. Iakovlev</span><span lang="RO"> și Anatoli F. Dobrînin, ambasadorul URSS la Washington, au insistat pentru crearea de „centre de evaluare concurente”, pentru „crearea unei rețele de instituții și analiști civili, ca o sursă alternativă de idei și recomandări în beneficiul conducerii politice”, urmând </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">ca această sursă să fie exploatată și, totodată, să sprijine contestarea monopolului tradițional deținut de Statul-Major General sovietic.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În timpul celei de-a XIX-a Conferințe unionale a PCUS, din perioada 28 iunie – 1 iulie 1988, s-a luat decizia de delimitare a funcțiilor de partid și de stat, ceea ce a dus la slăbirea influenței PCUS. S-a propus și s-a acceptat crearea unui Congres al Deputaților Poporului din URSS. Istoricul Rudolf G. Pihoia consideră că această a XIX-a Conferință a PCUS „a dat startul reformei politice, a deschis calea spre alegeri în țară ca modalitate de formare a puterii reprezentative” și a constituit „un pas real pe calea reformării orânduirii socialiste sovietice”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Plenara CC al PCUS din 8 septembrie 1988 va avea drept rezultat decizia de a reorganiza conducerea aparatului de partid prin împărțirea Secretariatului CC al PCUS în zece comisii, astfel încât prin „crearea de comisii - nota Egor Ligaciov - se înmormântează în mod automat Secretariatul”. Istoricul Rudolf G. Pihoia consideră că Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> „a demolat întregul edificiu al acestei orânduiri, al clasei guvernante create în anii puterii sovietice”, care devenise un „instrument de conducere a uriașei proprietăți de stat create după 1917”. În urma acestor măsuri urmau a fi îndepărtați între 700.000 – 800.000 de activiști de partid, iar la nivelurile republican, regional, raional și orășenesc urmau a fi eliberate din funcții circa 550.000 de persoane. În perioada 1986 – 1989 au fost înlocuiți 82,2% dintre secretarii comitetelor raionale și orășenești de partid și 90,8% dintre secretarii comitetelor regionale, de ținut și republicane. „Organizațiile republicane – scria istoricul Rudolf G. Pihoia – au devenit în aceste condiții leagănul separatismului național, au pregătit condițiile pentru «parada suzeranităților» care avea să înceapă peste un an”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><a name="_GoBack"></a><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b><i>O „nouă gândire politică” externă</i></b><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">„Perestroika” şi „glasnosti” aveau să contribuie în mod substanţial la reformarea URSS-ului, favorizînd o „nouă gândire politică” în domeniul relaţiilor internaţionale. Conceptul de „Casă Comună Europeană” avea să devină unul dintre obiectivele strategice ale politicii externe a lui Mihail S. Gorbaciov şi va influenţa reconfigurarea relaţiilor internaţionale în anul 1989. Tratativele diplomatice pentru unificarea Germaniei şi amplificarea procesului de integrare economică, politică şi monetară a statelor membre ale CEE, având drept ţintă naşterea UE de astăzi, au fost favorizate de această „nouă gândire politică” în domeniul relaţiilor internaţionale a liderului URSS.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">Mihail S. Gorbaciov avea să-şi afirme noile principii şi metode de politică externă, cu ocazia unei conferinţe ţinute, în mai 1986, în faţa funcţionarilor superiori din Ministerul de Externe al URSS: „Trebuie acordată mai multă atenţie elaborărilor, previziunii evenimentelor, trebuie sesizată orice posibilitate de creştere a eficacităţii, facultăţii de manevră raţională şi a dinamismului global al politicii noastre externe”. Referindu-se la acele clipe de început ale mandatului lui Mihail S. Gorbaciov, diplomatul Serghei Tarasenko scria: „Aveam în spate o moştenire negativă...astfel că trebuia cumva să ne desprindem de ea. Primul lucru pe care a trebuit să-l facem a fost să schimbăm imaginea ţării. Trebuia să devenim un stat «normal». Nu mai puteam juca rolul unui stat sălbatic. Din toate punctele de vedere, ne loveam de un zid...În opinia publică mondială eram la nivelul unor barbari. Eram temuţi, însă, în acelaşi timp, nimeni nu ne respecta...Eram «imperiul cel rău». Trebuia să ieşim din colţul în care fuseserăm băgaţi în ceea ce priveşte drepturile omului, libertatea de a emigra, Afghanistanul şi altele. Însă tot ce puteam face era să lovim poporul. Peste tot aveau loc demonstraţii împotriva ministrului de externe Gromîko. Doar câţiva oameni citeau Pravda, însă toţi citeau New York Times. Cei care citeau Pravda erau Fidel Castro...şi Consiliul Mondial al Păcii, pentru serviciile căruia plăteam”. În iulie 1985, Andrei A. Gromîko, ministrul de Externe al URSS, a fost înlocuit în funcţie cu Eduard A. Şevardnadze. </span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În ianuarie 1986, Mihail S. Gorbaciov va lansa celebra „Propunere din ianuarie”, care va lua prin surprindere cancelariile diplomatice și opinia publică internațională: sovieticii propuneau eliminarea rachetelor cu rază medie de acțiune din Europa și, totodată, a tuturor armelor nucleare până în anul 2000. După o primă întâlnire, la Geneva (19 – 21 noiembrie 1985), liderii sovietic și american aveau să se reîntâlnească la Summit-ul de la Reykjavik (11 – 12 octombrie 1986). Întâlnirea dintre preşedintele Ronald Reagan şi secretarul general Mihail S. Gorbaciov a produs surprize şi emoţii, sugerând posibilitatea existenţei unor noi formule de reducere a tensiunilor dintre cele două superputeri. Cei doi lideri au convenit să reducă numărul de rachete balistice cu rază medie de acţiune și să elimine toate armele nucleare în termen de 10 ani din acel moment, în loc de anul 2000, cum propusese inițial Gorbaciov.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">La Washington (7-8 decembrie 1987), Mihail S. Gorbaciov și Ronald Reagan vor semna Tratatul INF (Intermediate Range Nuclear Forces Treaty), care prevedea eliminarea rachetelor nucleare cu rază scurtă și medie de acțiune din Europa, respectiv trecerea în conservare, și nu distrugerea, începând cu 1 iunie 1988, a 17.552 rachete sovietice și 859 americane, respectiv 2.600 de </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">rachete nucleare cu rază scurtă și medie de acțiune instalate în Europa (859 de rachete Pershing II americane și 1.836 de rachete SS-20 sovietice). Observatorii atenți ai relațiilor internaționale, cu precădere cele sovieto-americane, reținuseră că Mihail S. Gorbaciov încerca să impună planul său de dezarmare complexului militaro-industrial sovietic, în pofida „unei armate ai cărei comandanți mai vârstnici condamnaseră cu îngrijorare reducerea forței militare sovietice”.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Pe 18 ianuarie 1989, Henry Kissinger, fost secretar al Departamentului de Stat al SUA, aflat la Kremlin, îi propunea lui Mihail S. Gorbaciov, cu acceptul președintelui Bush, organizarea unor întâlniri şi negocieri la nivel înalt (SUA - URSS) pentru a se ajunge la realizarea unor înţelegeri - unele formale, altele informale -, vis-à-vis de limitele celor două mari puteri în promovarea intereselor proprii în Europa de Est. După plecarea emisarului de taină al Casei Albe, Mihail S. Gorbaciov avea să se consulte, conform declaraţiilor oficiale, cu consilierul său personal pentru Europa de Est, Gheorghi H. Şahnazarov, care îl va sfătui să sprijine planul lui Kissinger. „Din punct de vedere geopolitic, importanţa ţărilor socialiste europene pentru Uniunea Sovietică a fost determinată de faptul că de la început ele au jucat rolul unei centuri de securitate, care a creat o acoperire strategică centrului socialismului. Astăzi, cu toate schimbările produse în situaţia internaţională, acest rol al Europei de Est, şi în special al RDG, Poloniei şi Cehoslovaciei, a rămas într-o măsură nemodificat. (...) În realitate toţi au nevoie de schimbări, dar noi nu putem să le-o spunem în mod public pentru a nu fi criticaţi că încercăm să impunem prietenilor noştri perestroika. (...) Noi trebuie să înţelegem clar că în viitor posibilitatea rezolvării situaţiilor de criză prin mijloace militare trebuie exclusă cu desăvârşire”, scriau, la începutul anului 1989, analiştii de politică externă din anturajul secretarului general al PCUS.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În contextul noilor transformări din arena relaţiilor internaţionale, Bettino Craxi, prim-ministru al Italiei în exerciţiu şi preşedinte al Consiliului European, a vizitat Moscova după venirea lui Mihail S. Gorbaciov la putere, şi a dat semnalul unui nou început în relaţiile dintre Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Blocul Estic. Mihail S. Gorbaciov avea să declare după întâlnirea cu liderul politic italian, că este timpul „de a organiza relaţii reciproc avantajoase între CAER şi CEE în chestiuni economice”. Liderul de la Kremlin comunica, totodată, faptul că „în măsura în care ţările CEE acţionează ca o «entitate politică», noi suntem gata să căutăm un limbaj comun cu ea şi asupra problemelor internaţionale”. La întâlnirea „G-7” de la Paris din 14 - 16 iulie 1989, CEE s-a manifestat ca principalul actor al relaţiilor Occidentului cu Blocul Estic reformator. Liderii „G-7” au decis că politica faţă </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">de reformele aflate în derulare în Europa de Est urma să se subsumeze următoarelor trei scopuri: 1) ajutorul CEE intenţiona să faciliteze reformele economice; 2) reformele urmau să ajute fiecare ţară din Europa de Est să se integreze în economia mondială şi 3) crearea unei nou cadru de securitate europeană regională.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><b>Lipsa unui drept moral și politic</b><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"> </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Pe 30 mai 1989, după încheierea unei reuniuni a Consiliului NATO, președintele George H. W. Bush va ţine un discurs în sala Rheingold, din Mainz, în care va vorbi despre o „Europă liberă și întreagă” și va cere organizarea de alegeri libere și pluralism politic în Europa de Est, precum și „o Europă mai puțin militarizată”. Președintele SUA va declara: „Nu poate exista o Casă Europeană Comună atâta timp cât locuitorii ei nu sunt liberi să se miște dintr-o cameră în alta”. Discursul președintelui american avea să fie studiat, în dimineața următoare, de către Gheorghi H. Şahnazarov care va considera că „toate condițiile lui Bush puteau fi îndeplinite”. Polonia și Ungaria erau libere, în opinia Kremlinului, să facă ce doresc și nu exista „niciun motiv pentru care Solidaritatea să nu poată veni la putere”, singura excepție fiind Germania, care era „un caz special”. Pe 21 iunie 1989, Mihail S. Gorbaciov se va întâlni cu amiralul Wiliam J. Crowe, președintele Statului Major Inter-Arme al SUA, aflat la Moscova într-o vizită particulară, la invitaţia omologului sovietic, şi care va fi uimit să afle că relațiile dintre cele două super-puteri erau definite, de către sovietici, ca fiind relații de parteneriat.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În cursul dimineţii de 18 iulie 1989, preşedintele Bush îi va scrie o scrisoare lui Mihail S. Gorbaciov în care va insista pentru obţinerea acordului liderului sovietic pentru o întâlnire la cel mai înalt nivel, „fără mii de asistenţi care privesc peste umărul nostru (al lui Bush şi Gorbaciov – n. n.), fără informările omniprezente” şi fără mass-media. Scrisoarea olografă cu antetul Casei Albe a fost predată peste zece zile consilierului militar al lui Gorbaciov, mareşalul Serghei Ahromeiev, cu ocazia vizitei acestuia în Biroul Oval. Mihail S. Gorbaciov a primit-o din mâna consilierului său militar şi a fost convins că era timpul pentru o discuţie faţă în faţă cu preşedintele Statelor Unite.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">În cursul zilei de 25 octombrie 1989, Mihail S. Gorbaciov, aflat în vizită oficială la Helsinki, va declara public că Uniunea Sovietică „nu avea niciun drept, nici moral, nici politic”, să se amestece în evenimentele aflate în curs de desfăşurare în Europa Răsăriteană şi presupunea că „nici alţii nu vor </span></span><span lang="RO" style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">interveni”. Purtătorul de cuvânt al MAE sovietic, Ghenadi Gherasimov, va declara reporterilor că Doctrina Brejnev a murit şi că în locul ei va fi proclamată Doctrina Frank Sinatra. Pe 1 decembrie 1989, Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO" style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> a fost primit la Vatican de către Papa Ioan Paul al II-lea</span><span lang="RO" style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"> în condițiile în care secretarul general al PCUS declarase, la 30 noiembrie 1989 în Parlamentul Italiei, că „religia ajută perestroika” și făcea un apel la „revoluționarea sufletelor oamenilor”. În discursul ținut în Capitoliul italian, secretarul general al </span><st1:stockticker style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;"><span lang="RO">PCU</span></st1:stockticker><span lang="RO" style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">S declara: „Am renunțat să pretindem că deținem monopolul asupra adevărului... Nu îi mai considerăm pe aceia care nu sunt de acord cu noi, ca fiind dușmani”.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Summit-ul de la Malta (2 - 3 decembrie 1989) s-a desfăşurat în condiţiile unui amplu efort de reconstrucţie a sistemului de relaţii internaţionale ca efect al politicii de perestroika şi glasnosti a lui Mihail S. Gorbaciov. Memorialistica referitoare la acest summit, precum și stenogramele discuțiilor dintre cei doi lideri, relevă faptul că discuțiile s-au axat pe problematica generată de încheierea tratatelor START și a celui asupra forțelor convenționale din Europa în 1990, asupra situației Americii Centrale, a reunificării germane, a controlului armamentelor - cu precădere cel naval. În cadrul întrevederii dintre cei doi lideri, în particular, aveau să discute situația Statelor Baltice (Letonia, Estonia și Lituania).<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO">Secretarul general sovietic a comunicat că sovieticii vor lua în calcul orice soluție politică care vine în întâmpinarea intereselor reciproce, însă nu va tolera secesiunea în spațiul URSS. Președintele SUA a declarat că americanii nu se vor implica în comentarii în legătură cu acest subiect, deoarece nu dorea să creeze „probleme mari” Uniunii Sovietice, însă numai în cazul în care promisiunea repetată a lui Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> că nu se va face uz de forță rămâne valabilă. „Principiul de bază adoptat de noi, care ne-a condus în cadrul noii gândiri, este dreptul fiecărei țări la libera opțiune, inclusiv dreptul de a reveni asupra opțiunii sale inițiale și s-o modifice. Este foarte dureros, dar e un drept esențial. Dreptul de a alege, fără amestec din afară”, va declara Mihail S. Gorbaciov</span><span lang="RO"> la Summit-ul din Malta. Referindu-se la „problema germană”, Mihail S. Gorbaciov a declarat: „În ceea ce priveşte problema Germaniei, am o politică prudentă şi precaută”. Ghennadi I. Gherasimov, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic, avea să declare la finalul Summit-ului de la Malta: „Am înmormântat Războiul Rece pe fundul Mării Mediterane”.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Istoricul și diplomatul rus Valeri L. Musatov, referindu-se la „noua gândire politică externă” a lui Mihail S. Gorbaciov, va consemna: „Justificându-şi propria politică, M. Gorbaciov susţine că este acuzat pe nedrept, că el ar fi </span></span><span style="font-family: georgia; font-size: large; text-indent: 0cm;">predat Europa de Est, lăsându-le libertatea popoarelor respective. Nu le-a putut opri, ele aveau dreptul la libertate. În fapt, evoluţia evenimentelor, neprevăzută de el, a dus la rezultatul ce trebuia aşteptat: ţările Europei de Est s-au separat de Moscova, la nivelul conducerii superioare a acestora creştea dorinţa de despărţire, e adevărat, nu în formele dramatice pe care le-a luat destrămarea URSS. Regiunea a luat calea schimbării orânduirii sociale, mergând în direcţia SUA şi a Europei Occidentale. Justificându-se, M. Gorbaciov i-a spus lui Helmuth Kohl, în iulie 1991: «S-au săturat de noi. Dar şi noi ne-am săturat de ei»”.</span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Pe 25 decembrie 1991, Mihail Sergheievici Gorbaciov şi-a prezentat demisia din calitatea de preşedinte al URSS. „Îmi părăsesc postul cu nelinişte. Dar şi cu speranţă, cu încredere în voi, în înţelepciunea şi forţa voastră de spirit. Suntem moştenitorii unei mari civilizaţii şi, în prezent, depinde de toţi şi de fiecare în parte ca ea să renască la o nouă viaţă, modernă şi demnă”, avea să declare Mihail S. Gorbaciov în faţa presei şi, implicit, a compatrioţilor săi. Ziarul „Moskovskaia Pravda” scria, la 26 decembrie 1991, că „perestroika ne-a adus libertatea cuvântului şi a gândirii”, şi, totodată, perestroika „ne-a dăruit şi ne-a spulberat multe speranţe”.</span><o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="margin-left: 19.85pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><br /></span></span></p><b><span style="color: red; font-size: medium;"><div><p align="center" class="MsoHeader" style="line-height: 27px; text-align: center;"><b><span lang="RO" style="font-family: Georgia;">© Centrul de Studii </span></b><st1:city><st1:place><b><span lang="RO" style="font-family: Georgia;">Ruse</span></b></st1:place></st1:city><b><span lang="RO" style="font-family: Georgia;"> şi Sovietice “</span></b><st1:place><b><span lang="RO" style="font-family: Georgia;">Florin</span></b></st1:place><b><span lang="RO" style="font-family: Georgia;"> Constantiniu”2021<o:p></o:p></span></b></p></div>Materialele publicate pot fi reproduse parţial doar prin citarea integrală a sursei: Autor, articol, publicat pe centruldestudiirusesisovietice.blogspot.com, data accesării.</span></b><gdiv id="ginger-floatingG-container" style="left: 0px; position: absolute; top: 0px;"><gdiv class="ginger-floatingG ginger-floatingG-closed" style="display: none;"><gdiv class="ginger-floatingG-disabled-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Enable Ginger</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-offline-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip"><em>Cannot connect to Ginger</em> Check your internet connection<br /> or reload the browser</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-enabled-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool ginger-floatingG-bar-tool-disable"><ga></ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Disable in this text field</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool"><ga class="ginger-floatingG-bar-tool-edit">Edit</ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Edit in Ginger</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool ginger-floatingG-bar-tool-mistakes"><ga><span class="ginger-floatingG-bar-tool-mistakes-count"></span></ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Edit in Ginger</gdiv></gdiv></gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup"><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup-wrap"><ga class="ginger-floatingG-contentPopup-close">×</ga><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup-frame"><iframe scrolling="no"></iframe></gdiv></gdiv></gdiv></gdiv></gdiv>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-22876461430248181822021-01-04T02:28:00.006-08:002021-01-04T02:29:54.156-08:00Distincția diplomației – In memoriam Ambasador Paraschiva Bădescu<p style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: georgia; text-align: justify;">L</span><span style="font-family: georgia; text-align: justify;">a sfârșitul anului 2020 ne-a părăsit discret Doamna Ambasador Paraschiva Bădescu, diplomat de carieră, înalt reprezentant al României la cele mai înalte foruri internaționale.</span></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">O prezență distinsă, delicată, caldă, în contrast aparent cu formalismul și glaciarul diplomației, doamna ambasador Paraschiva Bădescu a construit cu tenacitate încă de la începutul anilor 1960 o importantă carieră diplomatică.</span></p><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><span lang="RO" style="line-height: 24px; text-align: center;"><div style="text-align: justify;"><span><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWZkZeBoNIO3zfH3qpc2fLdXqiXLwU4YpDS9DIXWCvEduEhVzil4t_whEj2KfvsnlbMIqwHCImpWTC6HzXR1TcjQ2L8Qui-Mn-yRnhvUTlA7bb5QSGrVkE8xwr-rHYC1syoNqCjwwwxUWz/s150/67043-150x150.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="150" data-original-width="150" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWZkZeBoNIO3zfH3qpc2fLdXqiXLwU4YpDS9DIXWCvEduEhVzil4t_whEj2KfvsnlbMIqwHCImpWTC6HzXR1TcjQ2L8Qui-Mn-yRnhvUTlA7bb5QSGrVkE8xwr-rHYC1syoNqCjwwwxUWz/w200-h200/67043-150x150.jpg" width="200" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><p class="MsoNormal"><span lang="RO"><i>https://titulescu.eu</i></span></p></td></tr></tbody></table><br /></span></div></span><span lang="RO" style="line-height: 24px; text-align: center;"><div style="text-align: justify;"><span>Așa cum mărturisea într-un interviu cuprinzător pentru revista </span><i>Qvorum</i><span>, drumul diplomatului de carieră, și al domniei sale în particular, a început cu sarcini de serviciu aparent modeste, dar care asigură în fapt baza pentru orice reprezentare profesionistă a unui stat la nivel internațional: </span><em><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; padding: 0in;"> note (inclusiv stenografie), traduceri, sinteze ale diferitelor dezbateri, analize, pregătirea dosarelor documentare în vederea diferitelor vizite.</span></em></div><div style="text-align: justify;"><em><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; padding: 0in;"><br /></span></em></div><span><div style="text-align: justify;"><em><span lang="RO" style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; line-height: 27px; padding: 0in;"><span>Participarea alături de diplomați de vârf ai României la reuniuni și negocieri internaționale a constituit pentru Doamna Ambasador Bădescu „o academie diplomatică” , de la personalități precum Acad.Mircea Malița, Ambasadorii Nicolae Ecobescu, Valentin Lipatti, Constantin Flitan, Constantin Ene, Constantin Vlad, Constantin Oancea ș.a deprinzând „tainele profesiei de diplomat”.</span></span></em></div><div style="text-align: justify;"><em><span lang="RO" style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; line-height: 27px; padding: 0in;"><span><br /></span></span></em></div></span></span></span><div style="font-style: italic; text-align: justify;"><em><span lang="RO" style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; line-height: 24px; padding: 0in;"><span style="font-family: georgia; font-size: medium;">Începând cu anii 1970 și după revenirea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe după o activitate de 10 ani (1980-1989) la Redacția Publcațiilor pentru Străinătate, Doamna ambasador Bădescu a fost implicată activ în procesul de securitate europeană care a debutat cu Conferința pentru Securitate Europeană (CSCE, devenit ulterior OSCE). Acesta a fost încununat cu Actul Final de la Helsinki, semnat la 1 august 1975, document la redactarea căruia „diplomația română și-a adus o contribuție de substanță”.</span></span></em></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: georgia;"><br /></span><em><span lang="RO" style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; line-height: 24px; padding: 0in;"><span style="font-family: georgia;"><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody><tr><td><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiy-WvIB3mtjnY4nIruPlSKR4adK_OJxaI_1NAW1r-2uLv-uRx_FxWNgVFK3oamDRltzu5UgkUug9eoOuGlue5ASYcAsNjai4zU24JauRvBm2V5AkhMfn7Fik0RaKuR5zmc0dXCztjwzllU/s940/OSCE.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="Amb. Paraschiva Bădescu" border="0" data-original-height="627" data-original-width="940" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiy-WvIB3mtjnY4nIruPlSKR4adK_OJxaI_1NAW1r-2uLv-uRx_FxWNgVFK3oamDRltzu5UgkUug9eoOuGlue5ASYcAsNjai4zU24JauRvBm2V5AkhMfn7Fik0RaKuR5zmc0dXCztjwzllU/w400-h266/OSCE.jpg" title="https://www.osce.org/montenegro/11769 OSCE" width="400" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption"><i>Amb. Paraschiva Bădescu<br /><a href="https://www.osce.org/montenegro/11769">https://www.osce.org/montenegro/11769</a><span> </span></i></td></tr></tbody></table><br /></span></span></em></span></div><span style="font-family: georgia; font-size: medium;"><em style="text-align: center;"><div style="text-align: justify;"><em><span lang="RO" style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; line-height: 24px; padding: 0in;"><span>Activitatea diplomatică a Doamnei Ambasador a continuat să fie strâns legată de OSCE, context în care a îndeplinit mai multe misiuni, printre care: șef al Centrului OSCE în Turkmenistan (2002-2004); adjunct al Șefului Misiunii OSCE în Serbia-Muntenegru (2005-2006); Șef al Misiunii OSCE în Muntenegru (2006-2010); Șef al Misiunii ODIHR/OSCE pentru Observarea Alegerilor Prezidențiale din Tadjikistan (2013).</span></span></em></div></em><span style="text-align: center;"><div style="text-align: justify;"><em><span lang="RO" style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; line-height: 27px; padding: 0in;">Ca o încununare a muncii sale, la 20 decembrie 2012, Doamnei Ambasador Bădescu i-a fost conferită </span></em><em><b><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; line-height: 27px; padding: 0in;">Medalia OSCE pentru activitatea deosebită în OSCE</span></b></em><em><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; line-height: 27px; padding: 0in;">.</span></em></div><div style="text-align: justify;"><em><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; line-height: 27px; padding: 0in;"><br /></span></em></div><div style="text-align: justify;"><em><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8wiS3N1MCh711NWnq0f5GYb8OqKIeyOmZLY7IBlsVbpdCuwLvLz7UMusISdXDI63_ioDbxNJ2XIpHkVLq5UTFA2UU9gVRe0k5BMKUBKuAiUozTcvcmtXV2ZhyskP5c6G2sYWnkx7CHXrv/s960/18119105_1291169964266152_7662706181891116051_n.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><i><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="960" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8wiS3N1MCh711NWnq0f5GYb8OqKIeyOmZLY7IBlsVbpdCuwLvLz7UMusISdXDI63_ioDbxNJ2XIpHkVLq5UTFA2UU9gVRe0k5BMKUBKuAiUozTcvcmtXV2ZhyskP5c6G2sYWnkx7CHXrv/w400-h400/18119105_1291169964266152_7662706181891116051_n.jpg" width="400" /></i></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i><span style="text-align: justify;"><span style="color: #222222; line-height: 19.26px; text-transform: uppercase;"> </span></span><span lang="RO" style="text-align: justify;"><span><a href="http://qvorum.ro/interviu-e-s-dna-ambasador-paraschiva-badescu/">http://qvorum.ro/interviu-e-s-dna-ambasador-paraschiva-badescu/</a></span></span></i></td></tr></tbody></table><br /></em><em><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; line-height: 27px; padding: 0in;"><span>Autor de studii și lucrări pe teme de relații internaționale, Doamna Ambasador Paraschiva Bădescu a susținut conferințe la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului și Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu” din cadrul INST. Totodată, a acordat un prețios sprijin redacției revistei „Arhivele Totalitarismului” în selectarea, traducerea și editarea unor articole științifice elaborate de autori din Federația Rusă și alte republici ale spațiului ex-sovietic.</span></span></em></div><em><div style="text-align: justify;"><em><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; line-height: 27px; padding: 0in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgp4jI4n1docNUwrTL_9nbsVPv8M8IAaj7WW1iFrqv3kgLdLIh4Oc_vZ0todgWaqn8d-bl8jwVm2kdrZ4Hy_ofhH6ynAjdvGGxlTCHP4XKijD7B3P4wIbC43RHAYWmmG2ed-G7qRfX-6hVk/s2048/My+Post.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1365" data-original-width="2048" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgp4jI4n1docNUwrTL_9nbsVPv8M8IAaj7WW1iFrqv3kgLdLIh4Oc_vZ0todgWaqn8d-bl8jwVm2kdrZ4Hy_ofhH6ynAjdvGGxlTCHP4XKijD7B3P4wIbC43RHAYWmmG2ed-G7qRfX-6hVk/w400-h266/My+Post.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></span></em><em><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; font-style: normal; line-height: 27px; padding: 0in;"><span>Un diplomat desăvârșit, clădit prin muncă asiduă, devotament, disciplină, abnegație și modestie, Doamna Ambasador Paraschiva Bădescu rămâne în amintirea noastră prin înaltul ei profesionalism, spiritul de obiectivitate și echilibru, prin dăruirea și deschiderea reală către dialog, prin nota de distincție, dar și căldură sufletească, pe care o aducea prezența domniei sale.</span></span></em></div></em></span><em style="text-align: center;"><div style="text-align: justify;"><em><span style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: #222222; font-style: normal; padding: 0in;"><o:p><span> </span></o:p></span></em></div></em><em style="text-align: center;"><div style="text-align: center;"><em><span lang="FR-WINDIES" style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: #222222; font-style: normal; line-height: 17.12px; padding: 0in;"><span>*</span></span></em></div></em><span style="text-align: center;"><div style="text-align: justify;"><i><span><span lang="FR-WINDIES" style="background: white; border: 1pt none windowtext; color: #222222; line-height: 17.12px; padding: 0in;">Informațiile privind activitatea diplomatică au fost extrase din </span><span lang="FR-WINDIES" style="color: #222222; line-height: 17.12px; text-transform: uppercase;">INTERVIU: E.S. DNA. </span><span style="color: #222222; line-height: 17.12px; text-transform: uppercase;">AMBASADOR PARASCHIVA BĂDESCU </span></span><span lang="RO"><span><a href="http://qvorum.ro/interviu-e-s-dna-ambasador-paraschiva-badescu/">http://qvorum.ro/interviu-e-s-dna-ambasador-paraschiva-badescu/</a></span></span></i></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br /></span></div></span><span lang="RO" style="text-align: center;"><span><i><b><div style="text-align: right;">Dr. Vasile Buga, Coordonatorul CSRS</div><div style="text-align: right;">Dr. Ana-Maria Cătănuș</div></b></i></span></span></span><gdiv id="ginger-floatingG-container" style="left: 0px; position: absolute; top: 0px;"><gdiv class="ginger-floatingG ginger-floatingG-closed" style="display: none;"><gdiv class="ginger-floatingG-disabled-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Enable Ginger</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-offline-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip"><em>Cannot connect to Ginger</em> Check your internet connection<br /> or reload the browser</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-enabled-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool ginger-floatingG-bar-tool-disable"><ga></ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Disable in this text field</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool"><ga class="ginger-floatingG-bar-tool-edit">Edit</ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Edit in Ginger</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool ginger-floatingG-bar-tool-mistakes"><ga><span class="ginger-floatingG-bar-tool-mistakes-count"></span></ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Edit in Ginger</gdiv></gdiv></gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup"><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup-wrap"><ga class="ginger-floatingG-contentPopup-close">×</ga><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup-frame"><iframe scrolling="no"></iframe></gdiv></gdiv></gdiv></gdiv></gdiv><gdiv id="ginger-floatingG-container" style="left: 0px; position: absolute; top: 0px;"><gdiv class="ginger-floatingG ginger-floatingG-closed" style="display: none;"><gdiv class="ginger-floatingG-disabled-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Enable Ginger</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-offline-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip"><em>Cannot connect to Ginger</em> Check your internet connection<br /> or reload the browser</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-enabled-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool ginger-floatingG-bar-tool-disable"><ga></ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Disable in this text field</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool"><ga class="ginger-floatingG-bar-tool-edit">Edit</ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Edit in Ginger</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool ginger-floatingG-bar-tool-mistakes"><ga><span class="ginger-floatingG-bar-tool-mistakes-count"></span></ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Edit in Ginger</gdiv></gdiv></gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup"><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup-wrap"><ga class="ginger-floatingG-contentPopup-close">×</ga><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup-frame"><iframe scrolling="no"></iframe></gdiv></gdiv></gdiv></gdiv></gdiv>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-45852495335957010812020-11-19T11:07:00.001-08:002020-11-21T09:52:16.079-08:00 Sovietland: Patria omului sovetic - Triumful vieții private. Prezentarea volumelor<p style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: large;">Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu” și Departamentul de filologie rusă și slavă, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, vă invită <b>miercuri, 25 noiembrie, ora 14</b>, la prezentarea volumelor III <i><b>Patria omului sovietic</b></i> și IV <i><b>Triumful vieții private</b></i> din seria <i><b>Sovietland</b></i>, <b>autor Antoaneta Olteanu</b>, Editura Cetatea de Scaun, 2019.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: large;">Volumele au fost publicate cu sprijinul IICCMER.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: large;">Manifestarea va avea loc online, folosind platforma ZOOM.</span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: large;">Date de logare</span></p><div dir="ltr" style="background-color: white; color: #222222; text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: large;">ID 2805319114</span></div><div dir="ltr" style="background-color: white; color: #222222; text-align: justify;"><span style="font-family: georgia; font-size: large;">Password 6pF2ex</span></div><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLmWYNk1TG2-SBLZuC8UAYECkFLMPFngtqLxlSfXPjAE5CDUROBRViQzSnx_-8m9QYjEMO2AttS58o1i86Gs0f4HDIzJ-x_CnefK2wR2qxHUoUBtL9gA8QOq9z9HTEWhyXKcLv6uaPx_mi/s2048/Anunt-Sovietland-refacut.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1448" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLmWYNk1TG2-SBLZuC8UAYECkFLMPFngtqLxlSfXPjAE5CDUROBRViQzSnx_-8m9QYjEMO2AttS58o1i86Gs0f4HDIzJ-x_CnefK2wR2qxHUoUBtL9gA8QOq9z9HTEWhyXKcLv6uaPx_mi/w452-h640/Anunt-Sovietland-refacut.jpg" width="452" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><p></p><gdiv id="ginger-floatingG-container" style="left: 0px; position: absolute; top: 0px;"><gdiv class="ginger-floatingG ginger-floatingG-closed" style="display: none;"><gdiv class="ginger-floatingG-disabled-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Enable Ginger</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-offline-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip"><em>Cannot connect to Ginger</em> Check your internet connection<br /> or reload the browser</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-enabled-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool ginger-floatingG-bar-tool-disable"><ga></ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Disable in this text field</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool"><ga class="ginger-floatingG-bar-tool-edit">Edit</ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Edit in Ginger</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool ginger-floatingG-bar-tool-mistakes"><ga><span class="ginger-floatingG-bar-tool-mistakes-count"></span></ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Edit in Ginger</gdiv></gdiv></gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup"><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup-wrap"><ga class="ginger-floatingG-contentPopup-close">×</ga><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup-frame"><iframe scrolling="no"></iframe></gdiv></gdiv></gdiv></gdiv></gdiv><br /><gdiv id="ginger-floatingG-container" style="left: 0px; position: absolute; top: 0px;"><gdiv class="ginger-floatingG ginger-floatingG-closed" style="display: none;"><gdiv class="ginger-floatingG-disabled-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Enable Ginger</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-offline-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip"><em>Cannot connect to Ginger</em> Check your internet connection<br /> or reload the browser</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-enabled-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool ginger-floatingG-bar-tool-disable"><ga></ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Disable in this text field</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool"><ga class="ginger-floatingG-bar-tool-edit">Edit</ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Edit in Ginger</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool ginger-floatingG-bar-tool-mistakes"><ga><span class="ginger-floatingG-bar-tool-mistakes-count"></span></ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Edit in Ginger</gdiv></gdiv></gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup"><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup-wrap"><ga class="ginger-floatingG-contentPopup-close">×</ga><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup-frame"><iframe scrolling="no"></iframe></gdiv></gdiv></gdiv></gdiv></gdiv>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-18371794140229479692020-08-23T12:23:00.004-07:002020-08-23T12:23:43.790-07:00 23 August 1944, ziua care a schimbat cursul Istoriei<p style="text-align: center;"><br /></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">România avea să intre, la 22 iunie 1941, într-un „conflict al continentelor, al
civilizaţiilor, al raselor, al rezervelor economice mondiale”, cu speranţa
că viitoarea pace va reprezenta o soluţie de esenţă istorică, de perspectivă şi
de organizare durabilă, care să poată aduce, în acelaşi timp, o soluţie de
echilibru al raselor şi al continentelor, un sistem economic de organizare, de
dominare şi de distribuire a materiilor prime, un sistem de organizare politică
şi regională, care să creeze funcţiuni şi organisme noi, pentru ca popoarele
să-şi poată salva existenţa. </span></span></b></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;"> </span></span></b></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: center; text-indent: 35.4pt;"><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><b><span style="font-size: x-large;">Definirea și redefinirea
unei zile</span></b></span></i></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;"> </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">„Discretele” jocuri ale serviciilor secrete aliate şi
propaganda de război a Naţiunilor Unite au bulversat opinia publică românească
şi pe factorii de decizie în stat, împiedicând, astfel, obţinerea unui consens
politic, în drumul care trebuia urmat, precum şi alegerea unei soluţii de
salvare naţională demne şi corecte. Tactica opoziţiei politice interne,
respectiv a lui Iuliu Maniu, a generat imposibilul în ceea ce priveşte găsirea
unei soluţii unanim acceptate pentru ieșirea din război în<i> </i>condiţiile în care destinul nostru istoric ne împinsese în
vârtejul disensiunilor dintre Marile Puteri. Eşecul soluţionării „problemei ruse”, reînvierea politicii „sferelor de
interes” şi abilitatea conducătorilor politici sovietici, în special, aveau să
determine din partea Aliaţilor Occidentali o serie de concesii politice şi
economice privind zona Europei Centrale şi de Est, consfinţite la Ialta şi la
Potsdam.<b> </b>Ambiţiile
Mareşalului Ion Antonescu de a realiza un <b>„23
August”, </b>în manieră<b> </b>proprie,
derivau dintr-o anumită concepţie privind onoarea şi demnitatea unui militar, a
unui conducător de stat şi a unui popor, precum şi a unei înţelegeri privind
geopolitica locurilor. Curgerea timpului a demonstrat că modul în care rămâi în
conştiinţa colectivă a umanităţii, pozitiv sau negativ, îţi influenţează
relaţiile şi prieteniile viitoare.<b> </b></span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Actul de la 23 August 1944 a fost
definit, de-a lungul timpului, în mod diferit. Unii participanţi au vorbit, în
1944, în presa timpului sau în însemnările lor, ca despre o <i>„lovitură de stat”.</i><b> </b>Presa<b> </b><i>„democratică”,</i><b> </b>respectiv cea comunistă sau influenţată de ea, a definit ziua de<b> 23 August 1944 </b>ca fiind o zi a<b> </b><i>„eliberării</i><b> </b><i>noastre
de sub jugul fascist”.</i> În 1947
s-a vorbit ca despre <i>„ziua eliberării
României şi trecerii la</i><b> </b><i>democraţia populară”. </i>Anul 1948<b> </b>a adus o nouă redefinire a zilei de 23 August 1944: <i>„ziua eliberării de sub jugul fascist de
către Armata Roşie în alianţă cu Armata Română”. </i></span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: x-large;"><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-bidi-font-style: italic;">În
perioada 1963-1964</span><b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"> </span></b><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">s-a<b> </b>vorbit, din când în când, ca despre<b> </b><i>„ziua insurecţiei naţionale
antifasciste şi armate”. </i>Anul 1969<b> </b>a adus o nouă redefinire a
conceptului, respectiv <i>„ziua insurecţiei
populare”. </i>Din 1977<b> </b>s-a vorbit despre<b> </b><i>ziua „insurecţiei naţionale</i><b> </b><i>armate
şi antifasciste”.</i><b> </b>Doi ani mai
târziu, în 1979,<b> </b>se introduce un nou concept în
istoriografia românească, respectiv <i>23 August
1944</i> este <i>ziua în care începe
„revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă (armată)”</i><b> </b><i>care se va încheia</i><b> </b><i>la
30 Decembrie 1947 prin abdicarea regelui Mihai I şi proclamarea Republicii
Populare Române (RPR).</i> </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;"> </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: center; text-indent: 35.4pt;"><i><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><b><span style="font-size: x-large;">Cronica unei zile devenită Istorie</span></b></span></i></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;"> </span></span></p>
<p class="MsoFootnoteText" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; letter-spacing: -0.1pt;"><span style="font-size: x-large;">Evenimentele din ziua de 23 august 1944 aveau să se
succeadă cu o mare repeziciune. În dimineaţa acelei zile, de 23 august 1944, la
ora 04.45, comandantul Armatei 4 române, generalul de corp de armată Gheorghe
Avramescu, emite Ordinul nr. 305.069, intitulat Instrucţiunea Operativă nr. 4,
către Corpurile 1, 5, 7 armată române şi Grupul de Corpuri Kirchner.
Instrucţiunea Operativă nr. 4 prevedea maniera în care urma să se facă
desprinderea Armatei 4 române de pe frontul din Moldova şi ocuparea unor
poziţii succesive de rezistenţă. La ora 09.45, va avea loc convorbirea
telefonică dintre colonelul Nicolae Dragomir, șeful de stat-major al Armatei 4
române, şi generalul Constantin Sănătescu, şeful Casei Militare Regale, cu
referire la situaţia militară de pe frontul din Moldova şi, implicit,
pregătirile pentru lovitura de forţă care urma a avea loc. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">La ora 10.00 va începe, la Snagov, utima şedinţă a
Consiliului de Miniştri prezidat de Ion Antonescu. Planul Mareşalului Ion
Antonescu se cristalizase: <b>a) sovieticii
trebuiau opriţi pe aliniamentul Focşani-Nămoloasa-Brăila; b) trebuia obţinută</b>
„<i>libertatea politică de</i> <i>acţiune</i>” <b>prin discuţii cu Germania, pentru a se putea obţine acordul de
încheiere a armistiţiului cu Uniunea Sovietică; c) continuarea negocierilor cu
anglo-americanii, prin mijlocirea Turciei, şi cu sovieticii la Stockholm. </b>În
consecinţă, Mareşalul Ion Antonescu a dispus mutarea guvernului din Bucureşti,
a Marelui Cartier General român la Dumbrăveni (jud. Sibiu) şi a ordonat ca
trupele din Bucureşti să fie alarmate şi să intre în dispozitivul prevăzut în
planul operativ<b> </b>„Ipoteza U”,<b> </b>conform<b> </b>indicativelor <b>„Pajura” </b>şi
<b>„Stejar - extremă urgenţă”.</b> Totodată, în noaptea de 22 spre 23 august 1944, diplomatul
Neagu Djuvara fusese trimis de către ministrul de Externe, Mihai Antonescu, la
Stockholm, via Berlin, cu misiunea de a-l informa pe ambasadorul Frederic C.
Nanu că trebuiau continuate, în noua conjunctură politico-militară, discuţiile
cu sovieticii. Curierul special al Bucureştiului avea să sosească la 24 de ore
după evenimentele de la Bucureşti. </span></span></p><p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOkhQ9ac-m-AcM9YqpiclaRGeCYdbH1b3bemAKqo5CPVKbstZWcFT5p6t6IjksIw6xb-1_PvZ6PM6N0rWZWjBRoC7VKzkPIUp9eILBTZ2ZaD0E-WulsROzdmM6R_-WwraTRwNWzIaJ3-WH/s1215/Mare%25C8%2599alul+Ion+Antonescu+al%25C4%2583turi+de+Mihai+Antonescu+%25C3%25AEn+vizit%25C4%2583+%25C3%25AEn+Basarabia+%25281941%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-size: x-large;"><img border="0" data-original-height="844" data-original-width="1215" height="356" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOkhQ9ac-m-AcM9YqpiclaRGeCYdbH1b3bemAKqo5CPVKbstZWcFT5p6t6IjksIw6xb-1_PvZ6PM6N0rWZWjBRoC7VKzkPIUp9eILBTZ2ZaD0E-WulsROzdmM6R_-WwraTRwNWzIaJ3-WH/w512-h356/Mare%25C8%2599alul+Ion+Antonescu+al%25C4%2583turi+de+Mihai+Antonescu+%25C3%25AEn+vizit%25C4%2583+%25C3%25AEn+Basarabia+%25281941%2529.jpg" width="512" /></span></a></div><span style="font-size: x-large;"><br /></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><i><b>Mareșalul Ion Antonescu alături de Mihai Antonescu în vizită în Basarabia (1941)</b></i></div><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></span><p></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: x-large;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">La ora 12.00,
colonelul Nicolae Dragomir va înainta Conducătorului Statului un raport asupra
situaţiei operative de pe front şi îi va cere să ordone retragerea generală a
Armatei 4 române spre ţară. </span></b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">De la ora
15.45 până la ora 16.40, Armata 4 română a recepţionat Ordinul nr. 207.139 de
la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, ordin repetat la ora 19.30, care
prevedea, în linii mari, maniera în care unităţile Armatei 4 române urmau să se
retragă, pe eşaloane succesive, către noua poziţie de rezistenţă. Făcea
excepţie Corpul 7 armată, eventual şi Divizia 20 infanterie, care primeau
misiunea de a acoperi comunicaţiile către Pipirig şi Piatra Neamţ. Totodată, se
indica şi tehnica retragerii trupelor din Grupul Kirchner, aflate la est de
Siret. Trupele din capul de pod Roman aveau misiunea de a acoperi direct şi
indirect degajarea Diviziilor 1 Gardă, 4, 13 infanterie şi 1 blindată. După
îndeplinirea misiunii, capul de pod Roman trebuia părăsit iar podurile aruncate
în aer. În acelaşi timp, cu deplinul acord al generalului Otto Wöhler,
diviziile 8 şi 103 infanterie română urmau să se pună imediat în mişcare spre
sud pentru a ocupa capul de pod de la nord şi est Bacău şi a asigura retragerea
răzleţilor şi a serviciilor care afluau de pe Dealul Mare. Etapele ulterioare
şi succesive ale operaţiunilor urmau să fie hotărâte în cursul zilei de 23
august 1944, în raport de desfăşurarea evenimentelor. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Confruntat cu actul de insubordonare al colonelului
Nicolae Dragomir, (șeful de stat-major al Armatei 4 române), Mareşalul Ion
Antonescu va cere, din nou, executarea dispoziţiilor cuprinse în ordinele de
operaţiuni dictate în cursul zilei de 22 august 1944 şi în ordinul Grupului de
Armate „Ucraina de Sud”. Ca răspuns la cererea de „desărcinare” a generalului
Gheorghe Avramescu de la comanda Armatei 4 române, precum și-al refuzului
comandanţilor Armatei 4 române de-a executa ordinele sale, Conducătorul
Statului îl va demite pe generalul Gheorghe Avramescu de la comanda Armatei 4
române. Generalul Ilie Șteflea, șeful Marelui Stat-Major român, urma să asigure
interimatul la comanda Armatei 4 române care trebuia să ajungă, prin luptă, pe
noile aliniamente ordonate.</span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">În urma discuțiilor dintre Iuliu Maniu şi Constantin
(Dinu) I. C. Brătianu, s-a decis ca Gheorghe I. Brătianu (vicepreşedinte al
PNL) să se deplaseze la Snagov, în jurul orei 10.00, pentru a discuta, din nou,
cu Mareşalul Ion Antonescu, chestiunea persoanei care va semna armistiţiul cu
Națiunile Unite. Şedinţa Consiliului de Miniştri va fi întreruptă de sosirea
lui Gheorghe I. Brătianu care aducea propunerea ca Mareşalul să încheie
armistiţiul, iar liderii celor două partide să-şi asume răspunderea alături de
el.<b> </b>Conducătorul Statului român a
cerut un document scris (<b>„scrisoare de
garanţie”</b>) în acest sens, până la ora 15.00, pentru a putea încheia
armistiţiul în condiţiile impuse de sovietici, respectiv cedarea provinciilor
istorice din Est, în folosul Uniunii Sovietice. <b>Documentul aşteptat de Mareşal nu avea să fie redactat de către liderii
celor două partide politice</b> <b>deoarece
aceștia nu doreau să-şi lege numele de o schimbare care avea la bază
capitularea fără condiţii în faţa Națiunilor Unite şi pierderea Basarabiei, Nordului
Bucovinei și Ținutului Herței</b>. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Gheorghe I. Brătianu s-a prezentat la Preşedinţia
Consiliului de Miniştri, în jurul orei 15.00, şi l-a informat pe Mihai
Antonescu că nu are „scrisoarea de garanţie” aşteptată, dar l-a asigurat de
faptul că aceştia îşi dau acordul deplin pentru încheierea armistiţiului,
urmând să prezinte „scrisoarea de garanţie” în cursul serii, pentru a fi
difuzată prin radio. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Într-un astfel de context politico-militar, opoziţia
politică şi Casa Regală se aflau în stare de alertă maximă datorită situaţiei
de pe front, „presiunii” comandanţilor Armatei 4 române, perspectivelor
generate de „telegrama de la Stockholm”,<b> </b>precum şi a faptului că aflaseră, încă
de dimineaţă, că Mareşalul Ion Antonescu urma să plece pe front în cursul
serii. Opoziţia politică a manifestat o grabă suspectă în a-l determina pe
Regele Mihai I la actul demiterii şi arestării Mareşalului Ion Antonescu, iar
acţiunea lor din ziua de 23 august 1944 a fost o lovitură de stat, care a
căpătat aspectul unui act legal datorită prevederilor Decretului-lege nr. 3.071
din 7 septembrie 1940. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: x-large;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">Mihai Antonescu a părăsit Preşedinţia Consiliului de
Miniştri pentru a se prezenta, la ora 15.00, la Palatul Regal unde solicitase
audienţă la regele Mihai I. Mihai Antonescu va discuta timp de 20 de minute cu
regele Mihai I şi cu generalul Constantin Sănătescu despre eforturile făcute
pentru încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite, precum şi despre intenţia
acestuia de-a zbura la Ankara pentru a
negocia cu Aliaţii, în condiţiile în care făcuse patru intervenţii
diplomatice oficiale şi urgente pe lângă aceştia prin Ankara în intervalul 22 –
23 august 1944. </span><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-ansi-language: FR; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">Ministrul de Externe a fost rugat să rămână în Palat până la sosirea
Conducătorului Statului. Avea să urmeze o aşteptare de 30 de minute. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">O analiză a mărturiilor principalilor actori ai zilei de
23 august 1944 privind iniţiativa audienţei şi a evenimentelor petrecute la
Palatul Regal<sup> </sup>relevă o serie de contradicţii, însă şi o certitudine:
ca urmare a acestei audienţe şi a discuţiilor avute, Mareşalul Ion Antonescu,
Mihai Antonescu şi cei mai importanţi membri ai Guvernului au fost demişi şi
arestaţi, începând cu ora 17.30, din ordinul regelui Mihai I. Există numeroase
variante privind conţinutul ultimei conversaţii dintre Conducătorul Statului român
şi regele Mihai I, dar cert este că problema armistiţiului şi a intenţiilor
Mareşalului Ion Antonescu în acest sens a fost abordată. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">În cadrul interogatoriului din 20 aprilie 1946, Mareşalul
Ion Antonescu avea să ofere descrierea cea mai veridică a evenimentelor
petrecute, între orele 15.15 şi 17.30, la Palatul Regal din Bucureşti: <b>„Mergând la Palat (în după-amiaza de
23.08.1944), l-am găsit pe culoare pe d-l Mihai Antonescu şi am mers împreună
la Rege. Am văzut în curte tancurile pe care mi le ceruse să se apere de nemţi.
Ţevile erau îndreptate spre casă. Atunci, în faţa lui Mihai Antonescu şi
Sănătescu, i-am spus că nu mai e nimic de făcut şi că aşteptăm numai un răspuns
de la d-l Clodius şi scrisoarea partidelor politice. Sănătescu se sculă şi
spuse: «Vi le aduc eu». Regele a ieşit din cameră şi după o jumătate de ceas
s-a reîntors cu un pluton de soldaţi din garda Palatului cu revolverele în
mână. Surprins, am spus: «Ce înseamnă aceasta, Majestate?» În timpul acesta m-a
luat de coate un maior (Anton Dumitrescu) pe care l-am făcut «mişel». Lui
Sănătescu i-am spus: «Nu ţi-e ruşine, d-tale, om bătrân, să-l pui pe Rege, un
copil, să facă astfel de lucruri neuzitate?» După ce Sănătescu mi-a spus:
«Sunteţi arestat fiindcă nu aţi vrut să faceţi armistiţiu» şi i-am răspuns «cum
îndrăzneşti să afirmi că nu am vrut să fac armistiţiu?», Regele a trecut în
altă cameră. După aceasta Sănătescu a făcut semn soldaţilor să ne scoată (din
«Salonul Galben»). Am fost băgaţi într-o casă de fier în care-şi ţinea
(presupun) d-na Lupescu bijuteriile. Era o încăpere mică, lipsită de fereastră,
fără scaune. Am stat până la 4, când a venit d-l «Ceauşu» care ne-a dus într-o
casă de la periferie unde am stat 8 zile (până 31 august 1944, când ruşii ne-au
ridicat şi dus la Moscova)”</b>. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Referindu-se la refuzul de a încheia armistiţiul cu
Naţiunile Unite, în condiţiile impuse de sovietici, la 12 aprilie 1944,
Mareşalul Ion Antonescu avea să declare în timpul procesului, la 6 mai 1946,
următoarele: <b>„Nu-mi convenea să fac
armistiţiul pentru următoarele probleme: Întâi mi-era frică să pierd beneficiul
Chartei Atlanticului şi beneficiul care rezulta pentru noi din declaraţiile
publice făcute în Parlamentul englez de domnul Churchill şi de domnul Eden...
(...) Charta Atlanticului spunea categoric «Nu vom recunoaşte, la terminarea
războiului, nici o modificare de frontieră care n-a fost liber consimţită».
(...) Or, vine armistiţiul rus. Care erau condiţiunile în acest armistiţiu? Să acceptăm
cedarea Basarabiei şi a Bucovinei. Acceptând, atunci însemna că pierdem
beneficiul Chartei Atlanticului şi al declaraţiilor domnului Eden. Şi atunci,
nu puteam eu, Mareşalul Antonescu, fără organism politic, fără bază politică în
Ţara Românească, decât cele două plebiscite, să-mi iau răspunderea istorică şi
în faţa generaţiei actuale şi în faţa generaţiilor din secole, că am cedat
Basarabia. Pentru că la pace putea să ni se spuie, la conferinţele de pace,
v-am dat destule avertismente să nu cedaţi dumneavoastră şi să nu cedaţi liber
consimţit şi n-aţi înţeles. Aţi pierdut Basarabia şi Bucovina”</b>. </span></span></p><p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEin9BnCdA9MxJ6erSWmcvu2ha1uh6UUNH0cjF9tGG-b2EulVItSBTxJpxW6LClxgSIlv-p9IcNMOzLazePG3aP8ned6-r29uA_qy8xAE1XqLeYhdvOlhp5E4GN8rQifnKHZ2FrYIt8a8iGx/s1920/Infanteria+sovietic%25C4%2583+%25C3%25AEn+plin+atac+%252821+august+1944%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-size: x-large;"><img border="0" data-original-height="1080" data-original-width="1920" height="288" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEin9BnCdA9MxJ6erSWmcvu2ha1uh6UUNH0cjF9tGG-b2EulVItSBTxJpxW6LClxgSIlv-p9IcNMOzLazePG3aP8ned6-r29uA_qy8xAE1XqLeYhdvOlhp5E4GN8rQifnKHZ2FrYIt8a8iGx/w512-h288/Infanteria+sovietic%25C4%2583+%25C3%25AEn+plin+atac+%252821+august+1944%2529.jpg" width="512" /></span></a></div><span lang="RO" style="letter-spacing: -0.133333px;"><div style="text-align: center;"><i style="font-family: "Times New Roman", serif; letter-spacing: -0.133333px; text-indent: 35.4pt;"><b>Infanteria sovietică în plin atac (21 august 1944)</b></i></div></span><p></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Biroul 3 (Operaţii) al Comandamentului Militar al
Capitalei avea să transmită, la ora 18.00 - prin Nota-telefonică nr. 30.864 din
23 august 1944 - parola <b>„Pajura”,</b>
care era un ordin de alarmare neîntârziată a trupelor din Garnizoana Bucureşti
în vederea intrării lor în dispozitivul de luptă (aproximativ 7.000 de oameni).
Prin Nota-telefonică nr. 30.866 din 23 august 1944, Comandamentul Militar al
Capitalei ordonă: <b>„Stejar - extremă
urgenţă!”</b>. Trupele române din garnizoana Bucureşti urmau să intre în
dispozitivul de luptă începând cu ora 18.30.<a name="_Hlk38660272"> </a></span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;"> </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: center; text-indent: 35.4pt;"><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Consecințele unei decizii politice</span></span></i></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;"> </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">La 23 august 1944,
printr-un act de voinţă unilateral, România a încetat ostilităţile cu Uniunea
Sovietică şi cu statele membre ale Coaliţiei Naţiunilor Unite. În opinia
istoricului Hans Kissel, OKW în cazul unei acţiuni operative juste, pe cât
posibil în combinaţie cu o contralovitură executată rapid şi pe o direcţie
eficientă, ar fi avut în mod clar o şansă să ocupe la timp poziţia Dunăre-Prut
sau Dunăre-Focşani-contraforturile Carpaţilor şi s-o apere cu succes, cu forţe
relativ slabe, până la căderea Berlinului. În felul acesta România şi întreaga
Peninsulă Balcanică ar fi fost ferite eventual până la sfârşitul războiului de
ocupaţia sovietică. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Ivor Porter, fost
agent secret al Intelligence Service în România, scria referitor la actul de la
23 august 1944: <i>„La 23 august 1944, un
grup de lideri români a dat o lovitură de stat împotriva germanilor. (...) S-a
dovedit că Speer a avut dreptate. Această lovitură a deschis drumul Armatei
Roşii prin culoarul îngust dintre Munţii Carpaţi şi Marea Neagră: una dintre
cele mai bune poziţii defensive din Europa. În răstimp de câteva săptămâni, Balcanii
au fost pierduţi de Germania şi războiul s-a terminat în Europa nouă luni mai
târziu. Multe vieţi americane, britanice, germane şi ruse au fost salvate, dar
nici măcar unul dintr-un milion nu a auzit de acest eveniment”</i>. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Prin urmare, ieşirea
României din războiul germano-sovietic şi alăturarea ei Naţiunilor Unite,
măsurile de ordin militar întreprinse începând cu deschiderea zonei fortificate
din Poarta Focşanilor, curăţirea rapidă a teritoriului de prezenţa trupelor
germane, concomitent cu executarea unei puternice apărări în lungul frontierei
şi a liniei de demarcaţie, au asigurat scurtarea duratei războiului cu aproape
200 de zile. Aceasta este cea mai importantă consecinţă de ordin strategic pe
care a produs-o actul de la 23 August 1944, unică în forma şi în conţinutul ei
din toată perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Trecerea României de
partea Naţiunilor Unite va permite sovieticilor să ajungă la Belgrad, Budapesta
şi Viena înainte ca trupele Aliaţilor Occidentali să fi străpuns Linia
Siegfried. În ceea ce priveşte statutul internaţional al României, după 23
August 1944 el s-a deteriorat continuu. <i>„Pentru
Germania</i><b> </b>- aprecia Gheorghe
Barbul <i>-, actul de la 23 august a fost o
catastrofă imensă, mai mare chiar decât cea de la Stalingrad şi Cotul Donului!
Nu degeaba un film produs de Televiziunea Sud-Germană, în 1995, consacrat
acestui act şi consecinţelor sale dramatice asupra armatelor germane, se
intitula «Stalingradul de pe Dunăre»...”</i>.</span></span></p><p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEii4GNAXCUeuYPPyyBqsFiXxznuT6sgbwWS0vyHehy9nJMd8y0bSLXpy66SC0tEuEgUgLJTu9EEGw_jA_1A96Ze1SOKejthrBGCqzAjHNBhEBDyPg_5lghpVGZ7xKC-I94ASj3u4kA9_Vsr/s1555/Prizonieri+americani+elibera%25C8%259Bi+care+citesc+presa+rom%25C3%25A2neasc%25C4%2583+din+diminea%25C8%259Ba+de+24+august+1944.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-size: x-large;"><img border="0" data-original-height="1157" data-original-width="1555" height="381" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEii4GNAXCUeuYPPyyBqsFiXxznuT6sgbwWS0vyHehy9nJMd8y0bSLXpy66SC0tEuEgUgLJTu9EEGw_jA_1A96Ze1SOKejthrBGCqzAjHNBhEBDyPg_5lghpVGZ7xKC-I94ASj3u4kA9_Vsr/w512-h381/Prizonieri+americani+elibera%25C8%259Bi+care+citesc+presa+rom%25C3%25A2neasc%25C4%2583+din+diminea%25C8%259Ba+de+24+august+1944.jpg" width="512" /></span></a></div><span lang="RO" style="letter-spacing: -0.133333px;"><div style="text-align: center;"><i style="font-family: "Times New Roman", serif; letter-spacing: -0.133333px; text-indent: 35.4pt;"><b>Prizonieri americani eliberați care citesc presa românească din dimineața de 24 august 1944</b></i></div></span><p></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Evenimentele
petrecute la Palatul Regal din Bucureşti, în după-amiaza zilei de 23 august
1944, au fost generate de inexacta cunoaştere şi apreciere a situaţiei
politico-militare internaţionale şi de pe frontul Moldovei, de graba
nejustificată a regelui Mihai I, de antipatii şi orgolii, iar consecinţele au
fost teribile, România urcând calvarul capitulării fără condiţii. <b>Decizia luată la 23 August 1944 reprezintă,
după opinia noastră, cea mai mare eroare politico-militară, din istoria
României, cu consecinţele de-acum binecunoscute. </b></span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">În seara zilei de 23
august 1944, la ora 22.25, posturile de radio aveau să difuzeze Proclamaţia
către ţară a regelui Mihai I, prin care era anunţată ieşirea României din
alianţa cu Puterile Axei, încetarea războiului împotriva Naţiunilor Unite şi
începerea luptei pentru eliberarea Transilvaniei de Nord-Vest. Poporul român
era anunţat că dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle,
perioada următoare fiind începutul unei ere noi, în care drepturile şi
libertăţile cetăţenilor vor fi garantate şi respectate.<b> </b>Concomitent cu desfăşurarea acestor evenimente a fost emis Înaltul
Decret Regal nr. 1.619, prin care generalul de corp de armată Constantin
Sănătescu a fost desemnat preşedinte al Consiliului de Miniştri. Decretul Regal
nr. 1.620 stabilea componenţa noului guvern, care cuprindea pentru prima dată
în istoria României un reprezentant al Partidului Comunist Român, în persoana
lui Lucreţiu Pătrăşcanu cu rangul de ministru fără portofoliu şi de ad-interim
la Justiţie. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">În cursul aceleiaşi
nopţi, generalul Gheorghe Mihail, noul şef al Marelui Stat-Major, a transmis
comandamentelor marilor unităţi din interior şi de pe front (Armatele 3 şi 4
române) directiva operativă strategică privind misiunile trupelor române în
noile condiţii politice: „<b>I. Scopul
politic: Armata română încetează lupta alături de trupele germane, în scopul de
a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele
armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului. (...) VII. Atitudinea faţă de
trupele Naţiunilor Unite (sovietice): prietenoasă, fără a cădea în servilism</b>”.
Comandantul Grupului de Armate „Ucraina de Sud” avea să consemneze, cu referire
la momentele de după 23 august 1944:<b> </b><i>„Prin plecarea diviziilor române,
sovieticilor le-au fost deschise toate ecluzele. De acum încolo trupele germane
erau la cheremul sovieticilor şi, în curând, şi al românilor”.</i><b> </b></span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Noul guvern al
României a cerut, la ora 23.00, generalilor Erik Hansen şi Alfred Gerstenberg
ca trupele germane să se retragă din România, inclusiv din Nordul Transilvaniei,
avertizând că în caz contrar se va trece la atacarea şi la dezarmarea acestora.
Evenimentele de la Bucureşti au luat prin surprindere Marele Cartier General al
Führer-ului de la Rastenburg, astfel încât Hitler încă nu era <i>„pe deplin convins de gravitatea situaţiei”</i><sup>
</sup>din România, în clipa discuţiilor cu generalul-colonel Hans Friessner.
OKW-ul a ordonat, la ora 24.00, zdrobirea puciului de la Bucureşti. Ordinul de
atac a fost reconfirmat peste încă cinci ore. În conformitate cu ordinul
OKW-ului, trupele germane aflate în preajma Bucureştiului vor declanşa
ostilităţile cu începere de la ora 05.30, prin forţarea pătrunderii în
Bucureşti pe la Podul Băneasa. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Pe frontul Moldovei,
situaţia operativă se poate caracteriza ca fiind dominată de aprige înfruntări
sovieto-germane, de o înaintare continuă şi în forţă a unităţilor sovietice, de
încercuirea şi dezarmarea trupelor române care se conformau noilor ordine
venite de la Bucureşti, de haos. În spatele inamicului, unele grupări de luptă
germane aveau să acţioneze zile întregi împotriva sovieticilor. Grosul trupelor
germane era angajat în lupte grele cu sovieticii care înaintau dinspre est şi
dinspre sud-est spre Prutul inferior. Lupte grele se vor desfăşura în văile
râurilor Prut, Bârlad şi Siret, în special pentru trecerile peste râuri.
Luftwaffe a bombardat continuu inamicul şi a asigurat aprovizionarea şi
protecţia trupelor româno-germane aflate în retragere. </span></span></p><p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeHYfnlKLsrC2soY3CkP5_YExeS2YvbwZofGI3XYNacxAEo2v8Ux5ua-Fu-AtkEafFUb6cWk83BkXbgfGjipFl2fnh1tl7zQfkYIW9F1ADU1AyZfS8gxXq0Fje2w7oCVSyEhVkfC-7eu2z/s1200/Tanchi%25C8%2599tii+germani+%25C3%25AE%25C8%2599i+repar%25C4%2583+tancurile+%2528mai+1944%2529+.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-size: x-large;"><img border="0" data-original-height="750" data-original-width="1200" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeHYfnlKLsrC2soY3CkP5_YExeS2YvbwZofGI3XYNacxAEo2v8Ux5ua-Fu-AtkEafFUb6cWk83BkXbgfGjipFl2fnh1tl7zQfkYIW9F1ADU1AyZfS8gxXq0Fje2w7oCVSyEhVkfC-7eu2z/w512-h320/Tanchi%25C8%2599tii+germani+%25C3%25AE%25C8%2599i+repar%25C4%2583+tancurile+%2528mai+1944%2529+.jpg" width="512" /></span></a></div><span lang="RO" style="letter-spacing: -0.133333px;"><div style="text-align: center;"><i style="font-family: "Times New Roman", serif; letter-spacing: -0.133333px; text-indent: 35.4pt;"><b>Tanchiștii germani își repară tancurile (mai 1944) </b></i></div></span><p></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman", serif; letter-spacing: -0.1pt;"><span style="font-size: x-large;">În
Jurnalul de luptă al Armatei 4 române se menţionează faptul că unităţile
germane au preluat în cursul zilei de 26 august 1944 cazematele liniei
Focşani-Nămoloasa-Brăila şi au dus lupte pentru întârzierea avansului trupelor
sovietice. Localitatea Mărăşeşti va cădea în mâinile sovieticilor în dimineaţa
zilei de 26 august 1944. Germanii vor folosi toate obstacolele naturale, şi nu
numai, care le permiteau o retragere tactică spre trecătorile Carpaţilor astfel
încât sovieticii vor reuşi abia pe 28 august 1944 să taie retragerea trupelor
germane din Buzău spre munţi prin ocuparea defileului Nehoiaşi, la nord de
Buzău. În Jurnalul de luptă al Armatei 4 române se consemnează faptul că
trupele care au rămas la nord de Valea Trotuşului şi la vest de Siret erau
trupele Marilor Unităţi care până în seara de 23 august 1944 nu suferiseră
decât pierderi reduse, unele chiar fără pierderi, şi care aveau să fie
dezarmate şi luate în prizonierat de către sovietici.</span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Retragerea trupelor
române din Moldova pe un prezumtiv „aliniament de armistiţiu”, preconizat prin
Ordinul nr. 678.563 ca fiind linia fortificată Focşani-Nămoloasa-Brăila şi
Dunărea Maritimă, dincolo de care nu mai trebuiau să pătrundă în Câmpia Română
nici trupele germane, nici cele sovietice, a eşuat.<b> </b>Dorinţa Marelui Stat-Major român era ca forţele principale ale
Fronturilor 2 şi 3 Ucrainene să pătrundă în Transilvania prin trecătorile
Carpaţilor Orientali şi să continue luptele împotriva trupelor germane în
colaborare cu forţele române aflate în capul de pod de la nord de Carpaţii
Meridionali. Concomitent cu desfăşurarea acestor evenimente de pe frontul Moldovei,
s-a trecut la executarea operaţiei strategice de acoperire a frontierelor şi a
liniei de demarcaţie din Podişul Transilvaniei, în scopul de a împiedica
pătrunderea unor forţe germano-ungare pe teritoriul controlat de guvernul
român. Se deschidea, astfel, un nou front de luptă împotriva Wehrmacht-ului, la
nord de Carpaţii Meridionali. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Marele Stat-Major
român, în relaţia cu noul aliat, a încercat, pornind de la cerinţele demnităţii
naţionale şi de la principiile relaţiilor dintre state libere şi independente,
să nu creeze dificultăţi armatelor sovietice <i>„propunând modalităţi de cooperare de luptă pornind de la situaţia de
«partener aliat, şi nu de la o situaţie inferioară, care ar dăuna moralului
ofiţerilor şi trupei»”</i>. Ordinul generalului Rodion I. Malinovski,
comandantul Frontului 2 Ucrainean, şi cel al guvernului de la Moscova era
foarte clar: „<b>Nu acordaţi atenţie faţă
de niciun act al inamicului. Îndepliniţi strict misiunile de luptă. Nu primiţi
niciun fel de parlamentar şi nu intraţi în tratative. Confirmaţi inamicul</b>”.
Într-un asemenea context, generat de prevederile ordinului generalului Rodion
I. Malinovski şi de faptul că nu fusese semnată nicio Convenţie de Armistiţiu
între noul guvern român şi cel de la Moscova, respectiv Naţiunile Unite, trupele
sovietice au trecut la dezarmarea şi luarea în prizonierat a unităţilor
româneşti. </span></span></p><p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhc874dMXHQajFTAbUYNibmMBAIbFmKbA_xdutdHwoA2VpuaCSRKmtmWOfdBd6XyZeHMFHZxKSvixW2xXAnAJEmKrFD-79Due8HmrBC5o6iu0Sc6WQsCx4I67k5Xvk8yR7u4eQX0VW_jZ2D/s1100/Tancuri+grele+sovietice+%25C3%25AEntr-o+clip%25C4%2583+de+repaos+%25C3%25AEntr-o+localitate+cucerit%25C4%2583+%2528august+1944%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-size: x-large;"><img border="0" data-original-height="766" data-original-width="1100" height="357" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhc874dMXHQajFTAbUYNibmMBAIbFmKbA_xdutdHwoA2VpuaCSRKmtmWOfdBd6XyZeHMFHZxKSvixW2xXAnAJEmKrFD-79Due8HmrBC5o6iu0Sc6WQsCx4I67k5Xvk8yR7u4eQX0VW_jZ2D/w512-h357/Tancuri+grele+sovietice+%25C3%25AEntr-o+clip%25C4%2583+de+repaos+%25C3%25AEntr-o+localitate+cucerit%25C4%2583+%2528august+1944%2529.jpg" width="512" /></span></a></div><span lang="RO"><div style="text-align: center;"><i style="font-family: "Times New Roman", serif; letter-spacing: -0.133333px;"><b>Tancuri grele sovietice într-o clipă de repaos într-o localitate cucerită (august 1944)</b></i></div></span><p></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Jurnalul de operaţii
al Diviziei 13 Infanterie consemna că aceste fapte au produs în rândurile
soldaţilor români <i>„cea mai cumplită
consternare şi durere”</i>. Mulţi militari români - circa 150.000 de soldaţi,
6.000 de subofiţeri şi 6.000 de ofiţeri - au fost dezarmaţi de către sovietici
şi internaţi în lagăre de prizonieri. Totodată, au fost capturate importante
cantităţi de armament: 290 de tunuri, 222 de aruncătoare de mine, 145 de
mitraliere, 659 de puşti-mitralieră etc. Toate eforturile depuse de
autorităţile militare româneşti pentru încetarea acestei situaţii, unică în
analele războaielor, nu au avut finalitatea dorită. Misiunea generalului Radu
Gheorghe, plecat la 27 septembrie 1944 în Moldova, alături de un
locotenent-colonel sovietic, cu scopul de a inspecta şi a obţine eliberarea
prizonierilor români, a eşuat complet, încheindu-se la 11 octombrie 1944 cu un
rezultat absolut negativ, deoarece organele din Moldova ale Comandamentului
sovietic au executat o operaţiune inversă, şi anume: <i>„a) Au transportat la est de Prut, cu o destinaţie necunoscută, pe toţi
prizonierii români din lagărele de concentrare Roman şi Iaşi; b) Au evacuat,
prin staţia Paşcani, tot cu o destinaţie necunoscută, majoritatea armamentului
şi materialelor”</i>.</span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">În pofida imenselor
avantaje strategice create de noul aliat al Națiunilor Unite, sovieticii au
trecut la sechestrarea navelor de război româneşti şi la dezarmarea echipajelor
care începuseră lupta cu unităţile germane. Aviaţia sovietică va continua să
bombardeze porturile româneşti, iar artileria antiaeriană românească nu va
riposta. Situaţia creată de comportamentul agresiv al trupelor sovietice şi
faptul că unitățile Fronturilor 2 şi 3 Ucrainene depăşiseră Dunărea maritimă în
anumite zone au determinat Marele Stat-Major român să se adapteze noii situaţii
operativ-strategice şi să ordone trecerea la cea de-a doua fază a replierii
strategice.<b> </b>Ordinul nr. 250 din 25
august 1944 prevedea ca Armatele 3 şi 4 române, toate batalioanele de
fortificaţii şi formaţiunile de servicii să se concentreze în zona
Ploieşti-Bucureşti <i>„cu toată
repeziciunea, pentru a evita depăşirea lor de către trupele ruse”</i>,
utilizând forţa în caz de rezistenţă a trupelor germane. Ordine asemănătoare au
primit, în dimineaţa zilei de 25 august 1944, Corpurile 2 şi 3 armată, aflate
în Dobrogea. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Pe 29 august 1944, o
subunitate sovietică aflată în marș spre Giurgiu va ajunge în apropierea
Bucureștiului. STAVKA a ordonat, la 30 august 1944, ca militarii sovietici din
compunerea Frontului 2 Ucrainean să intre în Bucureşti la 31 august 1944, ora
10.00. Totodată, Comandamentul sovietic îşi va impune voinţa în ceea ce
priveşte preluarea celor opt generali germani făcuţi prizonieri în luptele din
Bucureşti şi împrejurimile oraşului: patru pe Valea Prahovei, unul în Dobrogea
şi unul în zona Călăraşi, precum şi în ridicarea grupului Antonescu, la 31
august 1944, şi transferarea lui în Uniunea Sovietică. Au fost preluaţi în mod
abuziv, la 3 septembrie 1944, peste 56.000 de militari germani, inclusiv 1.421
de ofiţeri, asupra cărora statul român avea dreptul, conform tuturor regulilor
internaţionale, să-i păstreze şi să trateze apoi cu Germania modalităţile de
repatriere a acestora. </span></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Conjuraţia politicienilor de la Bucureşti, defetismul
unor înalţi comandanţi militari de pe front, trădarea, incapacitatea de comandă
şi iniţiativă în luptă a unor conducători militari, frica de răspundere,
erorile de ordin strategic ale aliatului german şi nu în ultimul rând ofensiva
declanșată de trupele sovietice<span style="color: red;"> </span>aveau să
contribuie la pierderea Bătăliei Moldovei (19-23 august 1944) şi, implicit, a
„Bătăliei pentru Armistiţiu”. </span></span></b></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: x-large;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;">În urma actului de la 23 August 1944, România a oferit un
avantaj inimaginabil, în marele joc al geopoliticii mondiale, pentru liderii de
la Moscova, şi va deveni ţara care a favorizat, în mod substanţial, înaintarea
Armatei Roşii spre Sud-Estul şi Centrul Europei, creându-se, astfel, condiţiile
pentru instaurarea „regimurilor de democraţie populară”.</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"></span></b></span></p>
<p class="dorin" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; letter-spacing: -.1pt; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;"> </span></span></b></p>
<p align="right" class="dorin" style="line-height: normal; text-align: right; text-indent: .5in;"><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;"> </span></span></i></p>
<p align="right" class="dorin" style="line-height: normal; text-align: right; text-indent: .5in;"><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Dr.
Constantin CORNEANU</span></span></i></p>
<p align="right" class="dorin" style="line-height: normal; text-align: right; text-indent: .5in;"><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">Președintele
Consiliului-Director al AESGS </span></span></i></p>
<p align="right" class="dorin" style="line-height: normal; text-align: right; text-indent: .5in;"><i><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; mso-bidi-font-size: 12.0pt;"><span style="font-size: x-large;">„Gheorghe
I. Brătianu</span></span></i></p><br />centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6430074620031459305.post-15673757560132958322020-08-21T11:26:00.001-07:002020-08-23T12:39:32.732-07:0023 august 1939: 81 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop<p><span style="font-size: x-large;"> </span></p><span style="font-size: x-large;"><br /><br /></span><h3 style="text-align: center;"><span style="font-size: x-large;">81 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop<span><a name='more'></a></span><br />Istoria documentelor secrete sovieto-germane din anii 1939-1941 <span><!--more--></span><br />Pactul Molotov-Ribbentrop în interpretarea istoriografiei ruse<span><!--more--></span></span></h3><p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 1cm;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i><span lang="RO" style="color: black;"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"> </span></o:p></span></i></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: right;"><b><i><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Vasile
Buga<o:p></o:p></span></span></i></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"> </span></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-size: x-large;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia;"> </span></o:p></span><b style="font-family: georgia; text-indent: 1cm;"><span lang="RO">D</span></b><span lang="RO" style="font-family: georgia; text-indent: 1cm;">upă cedările succesive în fața politicii tot mai agresive a Germaniei naziste, care au culminat cu sacrificarea
Cehoslovaciei prin Acordul de la München, din 29
septembrie 1938, cu complicitatea Marii Britanii, Franței și Italiei,
tratativele de la Moscova (12-14 august 1939) dintre reprezentanții URSS, Marii
Britanii și Franței au consfinţit eșecul creării unei coaliții antigermane. În
aceste împrejurări, a avut loc semnarea, la 23 august 1939, a Pactului de
neagresiune sovieto-german de către șefii diplomațiilor celor două state
– Viaceslav M. Molotov și Joachim von Ribbentrop. Actul a produs confuzie în
sânul forțelor democratice antifasciste din Europa, al mișcării comuniste, şi a
încurajat Germania în continuarea acțiunilor sale agresive.</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Încheierea tratatului a
fost motivată ulterior de partea sovietică prin necesitatea obținerii unui
răgaz în vederea întăririi capacității de apărare şi prin conformarea la
practica internațională, urmărindu-se obținerea de garanții reciproce menite să
asigure securitatea statelor semnatare. Pentru ţările limitrofe însă a avut
consecinţe dintre cele mai grave, întrucât înţelegerea sovieto-germană a fost
însoţită de protocoale adiționale secrete având ca scop delimitarea sferelor de
influență pe seama acestora: Polonia, Republicile Baltice, Finlanda, România. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">În cazul României,
articolul 3 al protocolului adițional stipula: <b>„În privința sud-estului
Europei, din partea sovietică este subliniat interesul pentru Basarabia.
Partea<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>germană declară totalul
dezinteres politic pentru aceste regiuni”.</b> În opinia istoricului român
Florin Constantiniu, formularea ambiguă a articolului, care nominaliza doar
Basarabia (menționând sintagma „aceste regiuni”), a fost intenționată, <i>„lăsând
să se înțeleagă că Germania își exprimă totalul dezinteres politic pentru
întreg sud-estul Europei”</i>. În acest sens, istoricul român se referă la o
declarație din 24 iunie 1940 a ministrului german de Externe, din care rezulta
că Hitler îl împuternicise să declare <b>„dezinteresul german față de
teritoriile Europei Sud-Estice - inclusiv până la Constantinopol și Strâmtori”</b>,
subliniind, totodată, interesele economice ale Germaniei pentru aceste regiuni<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="color: black;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Această ambiguitate a
permis părții sovietice ca în anul următor să nu se limiteze în pretențiile
sale doar la Basarabia. La 23 iunie 1940, V.M. Molotov îl va informa pe
ambasadorul german von der Schulenburg că URSS intenționa să ceară României
cedarea și a Bucovinei. Iritarea produsă la Berlin de această nouă cerere a
determinat partea sovietică ca în ultimatumul adresat Guvernului român la 26
iunie 1940 să-și limiteze pretențiile la Nordul Bucovinei, pentru ca ulterior
să extindă revendicările sale și asupra ținutului Herța. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Așa cum nota istoricul român Gheorghe Buzatu, <i>„o
consecință imediată și directă a semnării la Moscova a Pactului Hitler-Stalin a
fost declanșarea conflagrației mondiale din 1939-1945”</i><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>.
La rândul său, istoricul Constantin Corneanu avea să constate că, odată cu
încheierea la 23 august 1939 a Pactului Molotov-Ribbentrop, România avea să se
afle „într-o izolare absolută”<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn3" name="_ftnref3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>,
ceea ce a determinat-o, așa cum se cunoaște, să se apropie de Germania nazistă și
să participe alături de aceasta la războiul împotriva Uniunii Sovietice pentru
recuperarea teritoriilor pierdute în urma ultimatumului guvernului URSS din
vara anului 1940.<span style="color: black;"><o:p></o:p></span></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"> </span></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"> </span></o:p></span></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 1cm;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Istoria
documentelor secrete sovieto-germane din anii 1939-1941<o:p></o:p></span></span></i></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"> </span></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><span lang="RO" style="color: black;">Este de reținut că, timp
de o jumătate de veac, istoriografia sovietică a negat sau a pus la îndoială
existența protocoalelor secrete sovieto-germane semnate în anii 1939-1941. După
apariția în Occident a copiilor acestor documente, partea sovietică a continuat
să conteste validitatea acestora, motivând că în arhivele din URSS nu existau
aceste documente.</span><span lang="RO" style="color: red;"> <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Realitatea era însă alta.
Așa cum rezultă din articolul istoricului rus Boris Havkin<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn4" name="_ftnref4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="color: black;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>, acestea erau păstrate în
arhiva MAE sovietic, la Fondul Molotov, de unde în anul 1952 au fost depuse la
Arhiva CC al PCUS, Fondul Cancelarie, în așa numitul „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Pachet închis</i><span style="mso-bidi-font-style: italic;">”</span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"> </i>nr. 34, primind o nouă denumire: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Fondul 3, Opis 64, unitatea arhivistică
675-a,</i> cu un număr de 26 file. La rândul său, această <i style="mso-bidi-font-style: normal;">unitate arhivistică</i> a fost introdusă în <i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="mso-bidi-font-weight: bold;">„</span>Pachetul închis”</i>
nr. 34,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>primind numărul 46-59A-1 și
titlul „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Tratatul sovieto-german din 1939</i><span style="mso-bidi-font-style: italic;">”,</span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">
</i>cuprinzând textele originale ale acordurilor sovieto-germane încheiate în
perioada anilor 1939-1941. În interiorul pachetului erau 8 documente: <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black; font-size: x-large;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_RV0oITKQOrE8z4gtdYE-kKeIgkp3PpV3hez4XkK2Gfho2L7d04yiOdTYVBHDPSk0COZXiEZzFdzdODnFWZyi0q665wH7zpARChyenyhmE2bzX7hFLnvlnYM3hQN3h8wNWTTofxx7EA2q/s270/Molotov_with_Ribbentrop.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-size: x-large;"><img alt="https://en.wikipedia.org/wiki/Molotov%E2%80%93Ribbentrop_Pact" border="0" data-original-height="258" data-original-width="270" height="323" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj_RV0oITKQOrE8z4gtdYE-kKeIgkp3PpV3hez4XkK2Gfho2L7d04yiOdTYVBHDPSk0COZXiEZzFdzdODnFWZyi0q665wH7zpARChyenyhmE2bzX7hFLnvlnYM3hQN3h8wNWTTofxx7EA2q/w338-h323/Molotov_with_Ribbentrop.jpg" width="338" /></span></a></div><div style="text-align: center;"><b><i>Viaceslav Molotov şi Joachim von Ribbentrop la semnarea Pactului</i></b></div><div style="text-align: center;"><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Molotov%E2%80%93Ribbentrop_Pact"><b><i>https://en.wikipedia.org/wiki/Molotov%E2%80%93Ribbentrop_Pact</i></b></a></div><p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">1) Protocolul adițional
secret cu privire la delimitarea sferelor de interese ale Germaniei și URSS,
semnat de V. M. Molotov și Ribbentrop la 23 august 1939; <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">2) Explicație la
Protocolul adițional secret din 23 august 1939 semnat la 28 august 1939 de V. M.
Molotov și ambasadorul Germaniei la Moscova, von der Schulenburg; <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">3) Protocolul confidențial
referitor la posibilitatea strămutării populației poloneze care locuiește în
sferele de interese ale Guvernelor URSS și Germaniei, semnat de V. M. Molotov
și Ribbentrop la 28 septembrie 1939; <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">4) Protocolul adițional
secret cu privire la modificarea Acordului sovieto-german din 23 august
referitor la sferele de interese ale Germaniei și URSS, semnat de V. M. Molotov
și Ribbentrop la 28 septembrie 1939; <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">5) Protocolul adițional
secret cu privire la neadmiterea agitației poloneze pe teritoriul celeilalte
părți contractante, semnat de V. M. Molotov și Ribbentrop la 28 septembrie
1939; <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">6) Protocolul cu privire
la renunțarea de către Germania la pretențiile asupra unei părți a teritoriului
Lituaniei, indicată în Protocolul adițional secret din 28 septembrie 1939
semnat de V. M. Molotov și von der Schulenburg la 10 ianuarie 1941; <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">7) Declarația Guvernelor
sovietic și german din 28 septembrie 1939 cu privire la consultări reciproce
(în limbile rusă și germană); <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">8) Schimbul de scrisori
între V. M. Molotov și Ribbentrop din 23 septembrie 1939 cu privire la
relațiile economice dintre URSS și Germania (în limbile rusă și germană împreună
cu ciornele). „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Pachetul închis</i><span style="mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;">” </span>conținea,
de asemenea, 2 hărți ale teritoriului polonez cu semnăturile lui I.V. Stalin și
Joachim von Ribbentrop. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">În anul 1975, în timpul
conducerii lui Leonid I. Brejnev, copii ale acestor documente au fost trimise
la MAE al URSS, pentru informarea ministrului sovietic de Externe, Andrei A. Gromîko,
unde au fost păstrate până în martie 1977, apoi returnate la CC al PCUS și
distruse. Procedura a fost repetată în perioada 21 noiembrie 1979 - februarie
1980. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">După declanșarea
procesului de reforme (<i style="mso-bidi-font-style: normal;">perestroika</i> și
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">glasnosti</i>) odată cu venirea la
conducerea PCUS a lui Mihail S. Gorbaciov, au fost făcuți noi pași pentru
aflarea adevărului privind existența acestor documente. La 10 iunie 1987, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">„Pachetul închis</i><span style="mso-bidi-font-style: italic;">”</span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"> </i>a fost redeschis de
noul șef al Secției Cancelarie a CC al PCUS, Valeri Boldin. Potrivit propriilor
mărturisiri, acesta l-a informat pe Mihail Gorbaciov despre conținutul
dosarelor păstrate în acest „pachet” și a primit indicația expresă a
secretarului general al CC al PCUS de a nu mai fi arătat nimănui. Accesul la
aceste documente a fost interzis chiar și lui Aleksandr N. Iakovlev, membru al
Biroului Politic, secretar al CC al PCUS, președinte al Comisiei speciale pentru
studierea documentelor secrete sovieto-germane încheiate în anul 1939,
constituită de Congresul deputaților poporului al URSS. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Rezultatele eforturilor
membrilor Comisiei, în care s-au remarcat deputații din republicile baltice și cei
ai R.S.S. Moldovenești, au fost sintetizate în <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Raportul privind evaluarea politică și juridică a Tratatului
sovieto-german de neagresiune din anul 1939,</i> prezentat la 23 decembrie 1989
de către Aleksandr N. Iakovlev în fața celui de-al II-lea Congres al Deputaților
al URSS. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Raportul evidențiază în
mod clar intențiile adevărate ale lui I.V. Stalin, care, „pășind pe calea
împărțirii pradei cu răpitorul”, „a început să se exprime prin limbajul
ultimatumurilor și amenințărilor cu țările vecine, îndeosebi mici”. În document
se precizează că liderul sovietic „nu a socotit blamabil să recurgă la forța
armelor – așa s-a întâmplat în disputa cu Finlanda”, a înfăptuit „într-o
manieră de mare putere readucerea în componența Uniunii a Basarabiei,
reinstaurarea Puterii sovietice în republicile baltice”, subliniind, totodată,
că toate acestea „au deformat politica sovietică și morala de stat”<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn5" name="_ftnref5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="color: black;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">În Hotărîrea adoptată cu acest prilej la 24
decembrie 1989, Congresul constata că Tratatul de neagresiune cu Germania a
fost încheiat „într-o situație internațională critică, în condițiile creșterii
pericolului agresiunii fascismului în Europa și a militarismului japonez în
Asia”, având ca scop îndepărtarea de URSS a războiului ce se apropia. <b>„În
final</b> – se<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>menționa în hotărâre – <b>acest<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>scop nu a fost atins și erorile de calcul
legate de existența angajamentelor Germaniei față de URSS au adâncit
consecințele agresiunii naziste perfide”</b><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn6" name="_ftnref6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[6]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>.
</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Se preciza, de asemenea, că prin conținutul
său Tratatul sovieto-german nu contravenea normelor dreptului internațional și
practicii contractuale a statelor, dar că <b>„atât la încheierea lui cât și în
procesul de ratificare s-a ascuns faptul că odată cu tratatul a fost semnat un
«protocol adițional secret» prin care erau delimitate «sferele de interese» ale
părților contractante, de la Marea Baltică la Marea Neagră, din Finlanda până
în Basarabia”</b><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn7" name="_ftnref7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[7]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>. Se
menționa, totodată, că nici în arhivele sovietice, nici în cele străine nu au
fost identificate originalele protocolului, recunoscându-se însă că expertizele
grafologică, fototehnică și lexicală ale copiilor, hărților și ale altor
documente, precum și concordanța evoluției ulterioare a evenimentelor și a
conținutului <i>Protocolului</i> confirma semnarea și existența acestuia<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn8" name="_ftnref8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[8]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>.
</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Congresul constata, de asemenea, că Protocolul
din<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>23 august 1939, precum și alte
protocoale secrete semnate cu Germania în anii 1939-1941, <i>„atât după metoda
de întocmire, cât după conținut<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>reprezentau o abatere de la principiile leniniste ale politicii externe
sovietice”</i> și că delimitarea „sferelor de interese” ale URSS și Germaniei,
precum și alte acțiuni se aflau <b>„din punct de vedere juridic în contradicție
cu suveranitatea și independența unor țări terțe”. <o:p></o:p></b></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">În hotărâre se menționa, totodată, că
tratativele cu Germania în privința protocoalelor secrete au fost purtate de
Molotov și Stalin <b>„în secret față de poporul sovietic, CC al PC (b) și
întregul partid, Sovietul Suprem și Guvernul URSS”</b> și că aceste protocoale
au fost scoase din procedurile de ratificare, concluzionându-se că în acest mod
<b>„decizia privind semnarea lor a fost în conținut și formă un act al puterii
personale și nu a reflectat nicidecum voința poporului sovietic, care nu poartă
răspunderea pentru acest tratat”</b><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn9" name="_ftnref9" style="mso-footnote-id: ftn9;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[9]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>.
</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Cel de-al II-lea Congres
al Deputaților a condamnat semnarea protocolului secret adițional din 23 august
1939 și a altor înțelegeri secrete cu Germania, pe care le-a socotit <b>„din
punct de vedere juridic neîntemeiate și nevalabile din momentul semnării lor”</b><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn10" name="_ftnref10" style="mso-footnote-id: ftn10;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="color: black;">[10]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">În cadrul unei conferințe
de presă organizate la 27 octombrie 1992, în mandatul președintelui rus Boris
N. Elțîn, au fost prezentate originalele sovietice ale documentelor secretizate
în anii 1939-1941, iar ulterior au fost publicate în revista „<span style="mso-bidi-font-style: italic;">Novaia i noveișaia istoria”, nr.1/1993</span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">. <o:p></o:p></i></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">La începutul lunii iunie 2019, Institutul de
cercetări și inițiative de politică externă din Moscova, condus de<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Veronika Krașeninnikova. a publicat în seria
,,Politica reală” o culegere de articole intitulată<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> Coaliția antihiteristă din 1939: formula eșecului.<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn11" name="_ftnref11" style="mso-footnote-id: ftn11;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO">[11]</span></b></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></i>În culegere sunt prezentate <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>pentru întâia oară fotografii ale originalelor
sovietice ale Tratatului de neagresiune sovieto-german și Protocolului
adițional secret la acesta, păstrate în <i>Mapa specială</i> depozitată în
arhiva fostului CC al PCUS. La 14 iunie 2020, Fundația <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Istoriceskaia pamiati (Memoria istorică),</i><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>împreună cu portalul RuBaltic.Ru au publicat
o culegere de documente din Arhiva Președintelui Federației Ruse referitoare la
alipirea la URSS a celor trei republici baltice (Estonia, Letonia, Lituania).<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn12" name="_ftnref12" style="mso-footnote-id: ftn12;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[12]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>
<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"> </span></o:p></span></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 1cm;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Pactul
Molotov-Ribbentrop în interpretarea istoriografiei ruse<o:p></o:p></span></span></i></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"> </span></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Preluând din istoriografia
sovietică unele motivații ale semnării Pactului sovieto-german din 23 august
1939, istoriografia rusă recunoaște că decizia încheierii acestuia a fost luată
într-un cerc restrâns condus de I. V. Stalin, fără aprobarea conducerii lărgite
de partid și de stat, ca un act menit să asigure un răgaz în vederea unei
pregătiri mai bune în vederea întăririi capacității de apărarea țării.
Meritoriu este faptul că istoricii ruși nu ocolesc tema sensibilă a protocoalelor
secrete încheiate cu acest prilej. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">În opinia autorilor
manualului de istorie pentru învățământul superior editat de Universitatea de
Stat din Moscova, sub redacția academicianului Leonid V. Milov, Tratatul și
protocolul secret adițional în baza căruia au fost delimitate sferele de
interese ale celor două state în privința Poloniei, statelor baltice și
României <b>„a constituit baza politico-juridică pentru dezvoltarea viitoare a
relațiilor sovieto-germane”</b>. Autorii manualului recunosc că publicarea după
război a Protocolului secret, în care <i>„liderii politici care l-au semnat
soluționau practic destinele unor țări terțe fără participarea acestora a
generat în URSS și alte țări ale lumii o condamnare justificată a acestor lideri”</i><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn13" name="_ftnref13" style="mso-footnote-id: ftn13;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="color: black;">[13]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><span lang="RO" style="color: black;">La rândul său, istoricul
rus D.G. Nadjafov este de părere că dacă acordul de la </span><span lang="RO">München<span style="color: black;"> este considerat ,,o cotitură spre război”, Pactul
sovieto-german ,,a dus la cel de-al Doilea Război Mondial, în cursul căruia
Uniunea Sovietică a purtat povara principală și a suportat<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>pierderi omenești de multe milioane, nemaivăzute
în niciunul din războaiele anterioare”. Referindu-se la Protocolul adițional secret
la Pactul sovieto-german din august 1939, autorul notează că acesta ,,a
consfințit </span><b>«</b><span style="color: black;">în mod strict confidențial</span><b>»</b><span style="color: black;"> înțelegerea sovieto-germană </span><b>«</b><span style="color: black;">cu privire la delimitarea sferelor de interese reciproce în
Europa de Est</span><b>»,</b><span style="color: black;"> care a predefinit în
felul acesta destinul de neinvidiat al țărilor est-europene mici învecinate cu
Uniunea Sovietică<a name="_GoBack"></a>”<a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn14" name="_ftnref14" style="mso-footnote-id: ftn14;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="color: black;">[14]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>.<o:p></o:p></span></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>O evaluare obiectivă a <i>Protocolului
adițional secret</i> este cuprinsă și în manualul de istorie a Rusiei de la
începutul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XXI-lea, sub
redacția acad. A. N. Saharov, directorul Institutului de Istorie a Rusiei al
Academiei Ruse de Științe. În opinia autorilor manualului, în <i>Protocolul
secret</i> <b>„a fost realizată ideea doctrinei geopolitice a lui Stalin de
asigurare a securității URSS pe seama delimitării sferelor de influență și a
achizițiilor teritoriale”</b>, astfel încât, <i>„practic</i> <i>în aceste
documente a fost decisă soarta unor terțe țări fără participarea și acordul
acestora”</i><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn15" name="_ftnref15" style="mso-footnote-id: ftn15;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="color: black;">[15]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>.
<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Autorii recunosc, de
asemenea, că Pactul <i>„a dat o lovitură prestigiului internațional al URSS,
care până atunci se pronunțase activ împotriva fascismului”.</i> <i>„Probabil</i>
– conchid aceștia – <i>scopul principal pe care miza Stalin la încheierea
Tratatului</i> – <i>acela de a se ridica deasupra încleștării</i> (dintre
Germania, Marea Britanie și Franța - n. n.), <i>a rămâne observator al luptei
și să intre în aceasta în momentul cel mai avantajos pentru el – nu a fost
atins, iar consecințele legate de angajamentele URSS în fața Germaniei au
adâncit doar rezultatele agresiunii naziste”</i><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftn16" name="_ftnref16" style="mso-footnote-id: ftn16;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="color: black;">[16]</span></span><!--[endif]--></span></span></a>.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="color: black;"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"> </span></o:p></span></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 1cm;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">Concluzii<o:p></o:p></span></span></i></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><o:p><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"> </span></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;">O analiză obiectivă și onestă a evenimentelor
dramatice care au avut loc odată cu debutul acțiunilor revizioniste manifestate
în Europa, după ascensiunea la putere a lui Hitler, ne determină să<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>recunoaștem că erorile de calcul,
compromisurile dictate de interese, adesea egoiste și cinice, ale conducătorilor
unor state, au dus, cumulate, în final, la declanșarea celui de-Al Doilea Război
Mondial. Din acest punct de vedere, Pactul Molotov-Ribbentrop nu reprezintă o
excepție.</span></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 1cm; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-size: x-large;"><span style="font-family: georgia; text-indent: 1cm;">Este încă o lecție dureroasă pe care toți
liderii politici nu ar trebui să o uite. Situația deloc simplă din zilele
noastre reclamă, mai mult ca oricând, rezolvarea problemelor complexe cu care
se confruntă omenirea pe calea dialogului, înțelegerii și respectului reciproc,
evitării cu orice preț a confruntărilor militare.</span><span style="font-family: georgia; text-indent: 1cm;"> </span></span></p>
<div style="mso-element: footnote-list;"><span style="font-size: x-large;"><!--[if !supportFootnotes]--><span style="font-family: georgia;"><br clear="all" />
</span></span><hr align="left" size="1" width="33%" />
<span style="font-size: x-large;"><!--[endif]-->
</span><div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> <span style="color: black;">Florin Constantiniu,<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> O istorie sinceră a poporului român,</i> Ediția a IV-a revăzută și
adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2008, p. 355.</span></span></span></p>
</div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> Gheorghe Buzatu (coordonator), <i style="mso-bidi-font-style: normal;">România
în ecuația războiului și păcii,</i> Editura Mica Valahie, București, 2009, p.14.</span></span></p>
</div>
<div id="ftn3" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref3" name="_ftn3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> Constantin Corneanu, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Sub povara
marilor decizii. România și geopolitica Marilor Puteri.1941-1945,</i> Ediția a
III-a revăzută și adăugită, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2019, p. 73.</span></span></p>
</div>
<div id="ftn4" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref4" name="_ftn4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> <span style="color: black;">Boris Havkin, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">K istorii publikații tekstov sovetsko-ghermanskih dogovorionnostei
1939-1941 gg,</i> în „Forum noveshei vostocino-evropeiskoi istorii i kulturî.
Russkoe izdanie”, Nr. 1, 2007, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">www1ku-eichstaet.de
ZIMOS/forum/inhalttruss7.htm</i>/.</span></span></span></p>
</div>
<div id="ftn5" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref5" name="_ftn5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> „<span style="color: black;">Vestnik Ministerstva inostrannîh del
SSSR”, nr. 2(60), 31 ianuarie 1990, p. 12.</span></span></span></p>
</div>
<div id="ftn6" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref6" name="_ftn6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[6]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> Ibidem, p. 13.</span></span></p>
</div>
<div id="ftn7" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref7" name="_ftn7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[7]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> Ibidem.</span></span></p>
</div>
<div id="ftn8" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref8" name="_ftn8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[8]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> Ibidem.</span></span></p>
</div>
<div id="ftn9" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref9" name="_ftn9" style="mso-footnote-id: ftn9;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[9]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> Ibidem.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn10" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref10" name="_ftn10" style="mso-footnote-id: ftn10;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[10]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> Ibidem.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn11" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-indent: 27pt;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref11" name="_ftn11" style="mso-footnote-id: ftn11;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[11]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Cf. www.Historyfondation.ru.</i><o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn12" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-indent: 27pt;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref12" name="_ftn12" style="mso-footnote-id: ftn12;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[12]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> <i>Ibidem</i>.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn13" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref13" name="_ftn13" style="mso-footnote-id: ftn13;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[13]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> <i>Istoria Rossii XX-naceala XXI veka</i>, Pod redakției L.V.
Milova, Moskovskii gosudarstvennîi universitet imeni M.V.Lomonosova, EKSMO,
Moscova, 2006, p. 488.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn14" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref14" name="_ftn14" style="mso-footnote-id: ftn14;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[14]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> D.G. Nadjafov, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Sovetsko-ghermanskii
pakt 1939 goda i ego istoriceskie posledstvia, </i>în „Voprosî istorii”, nr.
12/2006, p. 4.<o:p></o:p></span></span></p>
</div>
<div id="ftn15" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref15" name="_ftn15" style="mso-footnote-id: ftn15;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[15]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> <i>Istoria Rossii ot naceala XIX-veka do naceala XXI-veka</i>, tom
2, Pod redakției A.N. Saharova. Institut Rossiiskoi istorii<span style="color: black;"> RAN, Ast. Astreli, Moscova, Vladimir, 2009, p. 625.</span></span></span></p>
</div>
<div id="ftn16" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 27pt; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: georgia; font-size: x-large;"><a href="file:///C:/Users/spacer/Downloads/Site%20BUga%20PACTUL%20MOLOTOV%20-%20%20RIBBENTROP%20completat.doc#_ftnref16" name="_ftn16" style="mso-footnote-id: ftn16;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang=""><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="">[16]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span lang=""> <i><span style="color: black;">Ibidem</span></i><span style="color: black;">, p. 626.</span></span></span></p>
</div>
</div><gdiv id="ginger-floatingG-container" style="left: 0px; position: absolute; top: 0px;"><gdiv class="ginger-floatingG ginger-floatingG-closed" style="display: none;"><gdiv class="ginger-floatingG-disabled-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Enable Ginger</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-offline-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip"><em>Cannot connect to Ginger</em> Check your internet connection<br /> or reload the browser</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-enabled-main"><gdiv class="ginger-floatingG-bar"><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool ginger-floatingG-bar-tool-disable"><ga></ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Disable in this text field</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool"><ga class="ginger-floatingG-bar-tool-edit">Edit</ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Edit in Ginger</gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool ginger-floatingG-bar-tool-mistakes"><ga><span class="ginger-floatingG-bar-tool-mistakes-count"></span></ga><gdiv class="ginger-floatingG-bar-tool-tooltip">Edit in Ginger</gdiv></gdiv></gdiv></gdiv><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup"><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup-wrap"><ga class="ginger-floatingG-contentPopup-close">×</ga><gdiv class="ginger-floatingG-contentPopup-frame"><iframe scrolling="no"></iframe></gdiv></gdiv></gdiv></gdiv></gdiv>centrul de studiihttp://www.blogger.com/profile/08993200841566192180noreply@blogger.com0