Conferința științifică 𝑂 𝑛𝑜𝑢𝑎̆ 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑎̆, 𝑢𝑛 𝑛𝑜𝑢 𝑙𝑖𝑑𝑒𝑟: 1965 – 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑢𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑁𝑖𝑐𝑜𝑙𝑎𝑒 𝐶𝑒𝑎𝑢𝑠̦𝑒𝑠𝑐𝑢”

 

Anul 1965 a fost un an cu adânci semnificații, un punct de inflexiune major în istoria contemporană a României și a comunismului românesc. La 19 martie a încetat din viață Gheorghiu-Dej, cel care condusese timp de două decenii Partidul Comunist Român (ulterior, Partidul Muncitoresc Român) și regimul comunist de la București. Trei zile mai târziu, la 22 martie 1965, Nicolae Ceaușescu a fost ales în fruntea PMR, a cărui denumire a fost schimbată în PCR în iulie, la Congresul al IX-lea, când noul conducător a fost reconfirmat, la o scară mult mai amplă.

Instaurarea noului conducător la București a provocat multe reacții, a stârnit speranțe sau nemulțumiri diverse în partid, în societatea românească, dar și pe plan extern, în URSS, în blocul sovietic, în China sau în Occident.

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului organizează conferința științifică 𝑂 𝑛𝑜𝑢𝑎̆ 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑎̆, 𝑢𝑛 𝑛𝑜𝑢 𝑙𝑖𝑑𝑒𝑟: 1965 – 𝑖𝑛𝑠𝑡𝑎𝑢𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑁𝑖𝑐𝑜𝑙𝑎𝑒 𝐶𝑒𝑎𝑢𝑠̦𝑒𝑠𝑐𝑢. Evenimentul va avea loc în 24 iunie 2025, începând cu ora 10.30, în Sala de Conferințe Parter Vest din Casa Oamenilor de Știință a Academiei Române, Calea 13 Septembrie, nr. 13, București (intrarea vizavi de Palatul Bragadiru).

În cadrul conferinței vor fi abordate subiecte legate de „moștenirea politică” lăsată de Gheorghiu-Dej; jocurile de culise în stabilirea noului lider: era previzibilă alegerea lui Nicolae Ceaușescu?; continuitate și schimbare în politica internă și externă a noii conduceri de la București; Congresul al IX-lea și semnificațiile deciziilor sale; schimbări în ierarhia de partid; începuturile „liberalizării controlate”: relația dintre regim și societate, speranțe și realitate ș.a.

La eveniment vor participa cercetători de la instituții științifice cunoscute, precum Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul Revoluției Române din Decembrie ’89, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu”.

Conferința va fi disponibilă și în spațiul virtual, prin intermediul linkului de Zoom https://bit.ly/Ceausescu1965, ori prin scanarea codului QR din postare.

Vă așteptăm!

𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞. 𝟖𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐏𝐞𝐭𝐫𝐮 𝐆𝐫𝐨𝐳𝐚

 În primăvara acestui an se împlinesc opt decenii de la instaurarea guvernului condus de Petru Groza, la 6 martie 1945. Mulţi istorici români asociază acest eveniment cu instaurarea regimului comunist în România. Alţii, mai puţini, au rămas consecvenţi etapizării formulate de istoricul britanic Hugh Seton-Watson, potrivit căreia impunerea de către Uniunea Sovietică a unor regimuri de tip comunist în Europa Răsăriteană s-a realizat prin trecerea succesivă de la guverne reprezentând coaliţii reale, la coaliţii fictive şi apoi la guverne monocolore comuniste („blocuri monolitice” – Hugh Seton-Watson, 𝑇ℎ𝑒 𝑃𝑎𝑡𝑡𝑒𝑟𝑛 𝑜𝑓 𝐶𝑜𝑚𝑚𝑢𝑛𝑖𝑠𝑡 𝑅𝑒𝑣𝑜𝑙𝑢𝑡𝑖𝑜𝑛. 𝐴 𝐻𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑐𝑎𝑙 𝐴𝑛𝑎𝑙𝑦𝑠𝑖𝑠, Methuen an Co. Ltd., London, 1960). Conform acestei etapizări, guvernul Groza de la 6 martie 1945 a reprezentat doar a doua etapă în tranziţia spre un regim comunist în România.

Indiferent însă de teoriile istorice, instaurarea guvernului Groza – primul cabinet românesc dominat de comunişti – rămâne un eveniment fundamental al istoriei contemporane a României.

Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Florin Constantiniu”, din cadrul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, şi-a propus să discute diversele valenţe istorice ale acestui subiect, organizând la 𝟔 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓 conferinţa:

𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞.

𝟖𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐏𝐞𝐭𝐫𝐮 𝐆𝐫𝐨𝐳𝐚

Manifestarea are ca scop crearea unei perspective aduse la zi asupra evenimentelor, oferind un cadru de valorificare a numeroaselor cercetări şi informaţii istorice acumulate pe acest subiect.

Între temele propuse spre dezbatere de organizatori se află:

● 𝐩𝐫𝐞𝐦𝐢𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐏𝐞𝐭𝐫𝐮 𝐆𝐫𝐨𝐳𝐚;

● 𝐫𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐮𝐢 𝐀.𝐈. 𝐕𝐢̂𝐬̧𝐢𝐧𝐬𝐤𝐢 𝐬̧𝐢 𝐞𝐯𝐨𝐥𝐮𝐭̧𝐢𝐚 𝐫𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐂𝐨𝐚𝐥𝐢𝐭̧𝐢𝐢 𝐀𝐧𝐭𝐢𝐟𝐚𝐬𝐜𝐢𝐬𝐭𝐞;

● 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬̧𝐭𝐢 𝐬̧𝐢 „𝐭𝐨𝐯𝐚𝐫𝐚̆𝐬̧𝐢 𝐝𝐞 𝐝𝐫𝐮𝐦” – 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐧𝐞𝐧𝐭̧𝐚 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐆𝐫𝐨𝐳𝐚;

● 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐜𝐭̧𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐬̧𝐢 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐫𝐚𝐭̧𝐢𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢;

● 𝐑𝐞𝐠𝐞𝐥𝐞 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐈, 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐆𝐫𝐨𝐳𝐚 𝐬̧𝐢 𝐫𝐞𝐥𝐚𝐭̧𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐒𝐨𝐯𝐢𝐞𝐭𝐢𝐜𝐚̆;

● 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐜𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐏.𝐂.𝐑. 𝐬̧𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐬𝐭-𝐜𝐨𝐦𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐌𝐨𝐬𝐜𝐨𝐯𝐚;

● 𝐨𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̧𝐢𝐚 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆, 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̧𝐢 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐜𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐆𝐫𝐨𝐳𝐚;

● 𝐩𝐫𝐞𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬̧𝐭𝐢 𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭𝐞 𝐬̧𝐢 𝐚 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫𝐥𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐭̧𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐌.𝐀.𝐈.

Invitaţia de participare la conferinţă este adresată cu precădere istoricilor şi diplomaţilor, cercetătorilor şi cadrelor didactice universitare, doctoranzilor cu preocupări în acest domeniu.

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită un rezumat de 250/300 de cuvinte şi un scurt CV narativ, până la data de 𝟐𝟒 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓, pe adresa secretariat@totalitarism.ro. Comitetul de organizare va anunţa comunicările selectate până la data de 𝟐𝟔 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓.

Conferinţa se va desfăşura la Bucureşti, în format hibrid.

Imposibila alegere. Scriitorii sovietici față în față cu puterea

 Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului prin Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu” organizează în parteneriat cu Departamentul de Filologie Rusă și Slavă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine (Universitatea din București) seminarul cu tema

Imposibila alegere. Scriitorii sovietici față în față cu puterea. Manifestarea abordează problema creației literare în timpul URSS, relația dintre creatori și puterea politică (Anna Ahmatova, Boris Pasternak), precum și tematica emigrației literare ruse. La manifestare vor participa cercetători din cadrul INST, cadre didactice de la Departamentul de Filologie Rusă și Slavă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine (Universitatea din București), doctoranzi.

Evenimentul va avea loc marți, 10 decembrie, orele 11.00-13.00, la Sala de Consiliu, etaj 1, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, strada Pitar Moș, nr. 7-13.

„23 AUGUST. O istorie așa cum a fost”. Lansare de carte

 23 AUGUST. O istorie așa cum a fost 

Coordonatori: Dan Cătănuș, Vasile Buga, Mihai Burcea

Joi, 5 decembrie, Târgul de carte Gaudeamus

orele: 16.00 – 16.40 – CETATEA DE SCAUN, 

spațiul de evenimente Mircea Sîntimbreanu

Invitaţi: prof. univ. dr. Ioan Scurtu , prof. univ. dr. Cristian Troncotă, conf. dr. hab Florin Abraham, dr. Dan Cătănuş, dr. Vasile Buga, dr. Mihai Burcea

Constantin Hlihor, Ioan Scurtu, Gheorghe Onișoru, Dan Cătănuș, Alesandru Duțu, Cristian Troncotă, Mihai Burcea, Ottmar Trașcă, Constantin Corneanu, Vasile Buga, Alina Ilinca, Liviu Marius Bejenaru, Tudor Vișan-Miu, Stefan Bosomitu, Bogdan Jitea , Elena Negru, Gheorghe Negru, Liubomir Ognianov, Tatiana Volokitina

 Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, prin Centrul de Studii Ruse și Sovietice „Florin Constantiniu“, organizează conferința științifică „100 de ani de la scoaterea în afara legii a Partidului Comunist din România, 1924-2024”. Evenimentul va avea loc marți, 26 noiembrie 2024, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, începând cu ora 10.30.

Organizată în două secțiuni, conferința „100 de ani de la scoaterea în afara legii a Partidului Comunist din România, 1924-2024” reunește istorici reputați din Republica Moldova și România, cercetători din Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, cadre didactice, doctoranzi și masteranzi.

Programul manifestării cuprinde prezentări despre principalele evenimente în plan intern și internațional, acțiuni și personalități din istoria ilegală a Partidului Comunist din România, precum și despre modul în care artele spectacolului au acționat ca agent politic de stânga în perioada ilegalității P.C.dR.

Accesul la eveniment este liber.

Conferința poate fi urmărită și online, pe ZOOM

https://us06web.zoom.us/j/84164842999?pwd=jVvSypA0UiabJmye7lYG38VqYJwoAB.1

100 de ani de la scoaterea în afara legii a Partidului Comunist din România, 1924-2024

  

INVITAȚIE

 

Odată cu adoptarea „Legii pentru reprimarea unor noi infracțiuni contra liniștei publice” (decembrie 1924), Partidul Comunist din România, înființat în mai 1921, a intrat în categoria formațiunilor politice neautorizate, rămânând cu acest statut până la răsturnarea dictaturii antonesciene, la 23 august 1944.

La împlinirea a 100 de ani de la interzicerea activităților comuniste în România, Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Florin Constantiniu”, din cadrul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, organizează conferința:

 

100 de ani de la scoaterea în afara legii a

Partidului Comunist din România, 1924-2024

 

Conferința își propune să marcheze principalele evenimente, acțiuni și personalități din zbuciumata şi controversata istorie ilegală a P.C.d.R., până la reintrarea sa oficială în legalitate. 

Conferința se adresează cadrelor didactice universitare, cercetătorilor, doctoranzilor și masteranzilor din disciplinele socio-umane (științe politice, istorie, studii culturale, relații internaționale, sociologie, studii ale memoriei etc.), lucrările prezentate urmând a fi publicate într-un volum tematic.

Încurajăm participanții să abordeze, în principal, următoarele teme, dar nu numai:

De la Partidul Socialist la P.C.d.R., 1918-1921;

P.C.d.R. în semilegalitate, 1921-1924;

1921-1943: Evoluţia relaţiilor dintre P.C.d.R. şi Comintern;

P.C.d.R. şi „problema naţională”;

Relaţia dintre P.C.d.R. şi P.C. (b) din Ucraina;

1921-1924, Legătura P.C.d.R. cu Federaţia Comunistă Balcanică;

1921-1924: situaţia din P.C.d.R.; divergenţe interne, curente, confruntări cu autorităţile, lideri: Gheorghe Cristescu, Marcel Pauker, Elek Köblös, Boris Ştefanov, Ana Pauker, Vasile Luca, Lucreţiu Pătrăşcanu etc.;

1924: începutul reorganizării P.C.d.R. în condiții de clandestinitate;

Evoluţia relaţiilor româno-sovietice şi impactul lor asupra P.C.d.R. (eşecul conferinţei de la Viena din 1924, stabilirea relaţiilor diplomatice în 1934, rapturile teritoriale din 1940, declanşarea războiului împotriva U.R.S.S., în iunie 1941);

Crearea R.A.S.S.M.;

Emigraţia comunistă română din Occident şi cea din U.R.S.S.;

P.C.d.R. şi Marea Teroare din U.R.S.S.;

Luptele fracţioniste din 1930;

Activişti ai P.C.d.R. rămaşi / plecaţi în teritoriile ocupate de sovietici după iunie 1940;

Legislația și actele administrative represive elaborate, în perioada interbelică, cu scopul împiedicării desfășurării activităților comuniste (legi, decrete-legi, jurnale ale Consiliului de Miniștri, decizii ale MAI, ordonanțe militare);

Anchete și procese instrumentate și judecate de organele Siguranței, ale parchetelor și tribunalelor civile, precum și de către justiția militară;

Biografiile unor membri marcanți ai mișcării comuniste din ilegalitate;

Analize cantitative și comparative privind evoluția numerică a efectivelor partidului în diferite perioade;

Ponderea femeilor sau a minorităților etnice în conducerea partidului ori în rândul activului de bază al partidului ;

Tactici de recrutare, instruire și promovare în ierarhia P.C.d.R.;

Interacțiunea P.C.d.R. cu diverse asociații, organizații sau formațiuni politice democratice, care funcționau legal;

Programul politic și oferta electorală a P.C.d.R. în perioada interbelică;

Activitatea organizaţiilor comuniste în închisori şi lagăre;

„Sateliții” autorizați ai P.C.d.R., care „îmbinau” munca legală cu cea ilegală pentru a-și atinge scopurile politice (vezi, de ex., Blocul Muncitoresc-Țărănesc, Liga Muncii, Ajutorul Muncitoresc Român ș.a.);

Acțiunea informativ-operativă a Siguranței în interiorul mișcării comuniste; informatorii Siguranţei;

Organizaţii iredentiste din România şi legăturile lor cu P.C.d.R. şi Cominternul;

„Propaganda culturală” și relația P.C.d.R. cu mediul cultural-artistic interbelic;

Activitatea „Sindicatelor roșii”, pe fundalul politizării sindicale a epocii;

Reprezentarea P.C.d.R. în principalele cotidiane interbelice naționaliste („Universul” și „Curentul”) și democrate („Adevărul” și „Dimineața”). Analize comparative.

 

Cei interesați sunt rugați să trimită un rezumat de 250/300 de cuvinte, însoțit de un CV narativ de maximum 200 de cuvinte pe adresa secretariat@totalitarism.ro, nu mai târziu de 1 noiembrie 2024. Acceptarea propunerii va fi comunicată până la 10 noiembrie 2024.

 

Manifestarea va avea loc la data de 27 noiembrie 2024, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.

 

 

 

„România la răscruce: 23 august 1944. Noi evaluări la 80 de ani de la evenimente”

La 20 iunie 2024, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române și Centrul de Studii Ruse și Sovietice ,,Florin Constantiniu” din cadrul acestuia organizează conferința științifică „România la răscruce: 23 august 1944. Noi evaluări la 80 de ani de la evenimente”. Manifestarea va avea loc începând cu ora 10.00, în Sala de Conferințe Parter Vest din Casa Oamenilor de Știință a Academiei Române, Calea 13 Septembrie, nr. 13, București.

În cadrul conferinței vor fi abordate împrejurările interne și internaționale în care a avut loc actul de la 23 august 1944, rolul factorilor politici și al diferitelor personalități în organizarea și desfășurarea acestuia, precum și importanța și impactul acestor evenimente asupra destinului ulterior al României.

La manifestare participă istorici de prestigiu din cadrul Academiei Române, Universităţii din Bucureşti, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, I.I.C.C.M.E.R., Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 și din alte instituții de profil. De asemenea, sunt invitaţi pentru a participa la discuţii cercetători, cadre universitare, studenţi doctoranzi, diplomați, ziariști.

Manifestarea este deschisă pentru toţi cei interesaţi.