100 de ani de la scoaterea în afara legii a Partidului Comunist din România, 1924-2024

  

INVITAȚIE

 

Odată cu adoptarea „Legii pentru reprimarea unor noi infracțiuni contra liniștei publice” (decembrie 1924), Partidul Comunist din România, înființat în mai 1921, a intrat în categoria formațiunilor politice neautorizate, rămânând cu acest statut până la răsturnarea dictaturii antonesciene, la 23 august 1944.

La împlinirea a 100 de ani de la interzicerea activităților comuniste în România, Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Florin Constantiniu”, din cadrul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, organizează conferința:

 

100 de ani de la scoaterea în afara legii a

Partidului Comunist din România, 1924-2024

 

Conferința își propune să marcheze principalele evenimente, acțiuni și personalități din zbuciumata şi controversata istorie ilegală a P.C.d.R., până la reintrarea sa oficială în legalitate. 

Conferința se adresează cadrelor didactice universitare, cercetătorilor, doctoranzilor și masteranzilor din disciplinele socio-umane (științe politice, istorie, studii culturale, relații internaționale, sociologie, studii ale memoriei etc.), lucrările prezentate urmând a fi publicate într-un volum tematic.

Încurajăm participanții să abordeze, în principal, următoarele teme, dar nu numai:

De la Partidul Socialist la P.C.d.R., 1918-1921;

P.C.d.R. în semilegalitate, 1921-1924;

1921-1943: Evoluţia relaţiilor dintre P.C.d.R. şi Comintern;

P.C.d.R. şi „problema naţională”;

Relaţia dintre P.C.d.R. şi P.C. (b) din Ucraina;

1921-1924, Legătura P.C.d.R. cu Federaţia Comunistă Balcanică;

1921-1924: situaţia din P.C.d.R.; divergenţe interne, curente, confruntări cu autorităţile, lideri: Gheorghe Cristescu, Marcel Pauker, Elek Köblös, Boris Ştefanov, Ana Pauker, Vasile Luca, Lucreţiu Pătrăşcanu etc.;

1924: începutul reorganizării P.C.d.R. în condiții de clandestinitate;

Evoluţia relaţiilor româno-sovietice şi impactul lor asupra P.C.d.R. (eşecul conferinţei de la Viena din 1924, stabilirea relaţiilor diplomatice în 1934, rapturile teritoriale din 1940, declanşarea războiului împotriva U.R.S.S., în iunie 1941);

Crearea R.A.S.S.M.;

Emigraţia comunistă română din Occident şi cea din U.R.S.S.;

P.C.d.R. şi Marea Teroare din U.R.S.S.;

Luptele fracţioniste din 1930;

Activişti ai P.C.d.R. rămaşi / plecaţi în teritoriile ocupate de sovietici după iunie 1940;

Legislația și actele administrative represive elaborate, în perioada interbelică, cu scopul împiedicării desfășurării activităților comuniste (legi, decrete-legi, jurnale ale Consiliului de Miniștri, decizii ale MAI, ordonanțe militare);

Anchete și procese instrumentate și judecate de organele Siguranței, ale parchetelor și tribunalelor civile, precum și de către justiția militară;

Biografiile unor membri marcanți ai mișcării comuniste din ilegalitate;

Analize cantitative și comparative privind evoluția numerică a efectivelor partidului în diferite perioade;

Ponderea femeilor sau a minorităților etnice în conducerea partidului ori în rândul activului de bază al partidului ;

Tactici de recrutare, instruire și promovare în ierarhia P.C.d.R.;

Interacțiunea P.C.d.R. cu diverse asociații, organizații sau formațiuni politice democratice, care funcționau legal;

Programul politic și oferta electorală a P.C.d.R. în perioada interbelică;

Activitatea organizaţiilor comuniste în închisori şi lagăre;

„Sateliții” autorizați ai P.C.d.R., care „îmbinau” munca legală cu cea ilegală pentru a-și atinge scopurile politice (vezi, de ex., Blocul Muncitoresc-Țărănesc, Liga Muncii, Ajutorul Muncitoresc Român ș.a.);

Acțiunea informativ-operativă a Siguranței în interiorul mișcării comuniste; informatorii Siguranţei;

Organizaţii iredentiste din România şi legăturile lor cu P.C.d.R. şi Cominternul;

„Propaganda culturală” și relația P.C.d.R. cu mediul cultural-artistic interbelic;

Activitatea „Sindicatelor roșii”, pe fundalul politizării sindicale a epocii;

Reprezentarea P.C.d.R. în principalele cotidiane interbelice naționaliste („Universul” și „Curentul”) și democrate („Adevărul” și „Dimineața”). Analize comparative.

 

Cei interesați sunt rugați să trimită un rezumat de 250/300 de cuvinte, însoțit de un CV narativ de maximum 200 de cuvinte pe adresa secretariat@totalitarism.ro, nu mai târziu de 1 noiembrie 2024. Acceptarea propunerii va fi comunicată până la 10 noiembrie 2024.

 

Manifestarea va avea loc la data de 27 noiembrie 2024, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.