CSRS: Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste.

România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste.

Coordonator: Dan Cătănuş

Colectivul de autori: Andrei Alexandrescu, Mioara Anton, Florian Banu, Liviu-Marius Bejenaru, Constantin Buchet, Vasile Buga, Mihail Bumbeş, Ana-Maria Cătănuş, Dan Cătănuş, Ion Constantin, Brînduşa Costache, Claudiu Degeratu, Cristina Diac, Felician Duică, Dana Duma, Florin Georgescu, Alina Ilinca, László Márton, Florin-Răzvan Mihai, Alexandru-Murad Mironov, Constantin Moraru, Georgiana-Irina Negraru, Csaba Zoltán Novák, Claudiu Oancea, Gheorghe Onişoru, Petre Opriş, Cristina Păiuşan-Nuică, G. Podureanu, Bogdan Popa, Narcis Popescu, Carmen Rădulescu, Alin Spânu, Anita-Diana Sterea, Romina-Gabriela Surugiu, Florin Şandru, Adelina Oana Ştefan, Florian Tănăsescu, Mihaela Cristina Verzea, Ion Vorovenci, Florica Vrânceanu Gyarmath

Colecţia ENCICLOPEDII

I.N.S.T., 2012

17X24; 700 p.

ISBN 978-973-7861-77-1

Preţ: 26,11 lei

Descriere:

În anul 2006, în cadrul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române începea un amplu proiect de cercetare având ca obiectiv realizarea unei Enciclopedii a regimului comunist din România. Lucrarea de faţă reuneşte rezultatele cercetărilor întreprinse în cea de-a doua secţiune a acestui program, privind dinamica sistemului instituţional din perioada 1945-1989 (instituţiile de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste).

Asemeni celorlalte ţări cu regimuri de tip comunist, sistemul politic din Republica Populară Română/Republica Socialistă România a fost conceput ca o unitate a partidului, statului şi organizaţiilor obşteşti. Această unitate avea la bază ideologia unică marxist-leninistă, convergenţa sarcinilor politice generale, în conformitate cu care se desfăşura activitatea tuturor instituţiilor şi organizaţiilor, unitatea principiilor de organizare şi funcţionare a componentelor sistemului şi, mai presus de toate, conducerea unitară exercitată de partid.

Principalele componente ale acestui sistem au fost: Partidul Comunist Român (respectiv Partidul Muncitoresc Român, între anii 1948-1965); organele puterii de stat, centrale şi locale (Marea Adunare Naţională, Consiliul de Stat, Preşedintele Republicii, consiliile populare); organele administraţiei de stat (Consiliul de Miniştri, cu ministerele şi celelalte organe centrale subordonate acestuia, respectiv comitetele executive ale consiliilor populare); organele judecătoreşti; organele procuraturii; organele cu dublă subordonare, de partid şi de stat (Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Consiliul Organizării Economico-Sociale, Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale ş.a.); organizaţiile de masă, obşteşti şi cooperatiste (sindicate, U.T.C., Consiliul Naţional al Femeilor, Consiliile oamenilor muncii aparţinând naţionalităţilor conlocuitoare, uniunile de creaţie, A.R.L.U.S., Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, asociaţii socio-culturale, U.N.C.A.P, CENTROCOOP, UCECOM etc.); unităţi economice, instituţii cultural-educative, de cercetare şi învăţământ (G.A.C., G.A.S., S.M.T., Institutul de Studii Româno-Sovietic, Muzeul Româno-Rus, Şcoala „A.A. Jdanov”, Academia „Ştefan Gheorghiu” etc.); mijloace de comunicare în masă (Agerpres, „Scânteia”, RadioTeleviziunea Română ş.a.).

Din 1968, a funcţionat ca organ politic permanent Frontul Unităţii Socialiste (din 1980, Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste), care reunea sub conducerea P.C.R. toate organizaţiile de masă şi obşteşti, în vederea participării lor la viaţa politică. De asemenea, pe parcursul anilor 1970, au fost instituţionalizate o serie de organisme cu rol deliberativ, care se întruneau periodic, precum Congresul consiliilor populare, Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste, Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, Congresul consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii şi transporturi ş.a.

În volumul de faţă au fost incluse 193 dintre aceste instituţii, considerate reprezentative pentru regimul comunist din România. Unele au fost tratate ca voci distincte, altele au fost marcate ca voci oarbe şi incluse în cuprinsul unor voci mai generale (de exemplu, în cadrul Uniunii Generale a Sindicatelor din România au fost tratate şi precedentele forme de organizare, Confederaţia Generală a Muncii, respectiv Consiliul Central al Sindicatelor).

De asemenea, au fost incluse în volum şi principalele partide şi organizaţii politice (inclusiv cele de opoziţie) care au activat în perioada 1945-1948.

Principalele coordonate urmărite în descrierea vocilor au fost: identificarea datei de înfiinţare a instituţiei – eventual, actul normativ aferent – şi a contextului istoric în care a avut loc evenimentul; obiectivele urmărite de regim şi atribuţiile instituţiei; relaţiile ierarhice cu alte instituţii; o scurtă descriere a evoluţiei istorice, în contextul transformărilor din politica internă şi externă a României; identificarea conducătorilor instituţiei; data până la care aceasta a funcţionat şi, eventual, în ce s-a transformat.

Lucrarea România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste reprezintă primul demers editorial de o asemenea anvergură. Multe din instituţiile incluse în volum fac pentru prima dată obiectul unei abordări istorice ştiinţifice, în timp ce în alte cazuri istoriografia de până acum a abordat doar anumite aspecte, focalizate doar pe o anumită perioadă din existenţa instituţiei respective. Din această cauză, dar şi datorită faptului că, în transformările de după 1990, arhivele multor instituţii s-au pierdut ori au fost distruse, misiunea colectivului de cercetători a fost deosebit de dificilă. Nu de puţine ori, informaţiile necesare au putut fi strânse doar din documentele oficiale de partid, acte normative sau prin interviuri cu foşti membri sau angajaţi ai instituţiilor respective.

Pe de altă parte, chiar în literatura istorică de profil există numeroase controverse, de la interpretarea intenţiilor autorităţilor comuniste în înfiinţarea – sau desfiinţarea – unor instituţii, la indicarea unor date diferite pentru diverse evenimente sau pentru perioadele în care anumite personalităţi au condus instituţiile în cauză. Pe cât posibil, aceste informaţii au putut fi corectate în lucrarea de faţă. Rămân însă în continuare cazuri care nu vor putea fi rezolvate decât prin cercetări istorice viitoare.

Responsabilitatea pentru originalitatea şi acurateţea informaţiilor revine în totalitate autorilor.

Articolele din Enciclopedie conţin o bibliografie sintetică, structurată astfel: fonduri de arhivă, legislaţie, volume şi articole (ordonate alfabetic, după autori), colecţii de periodice, interviuri, surse internet. De asemenea, fiecare articol este însoţit de o listă cu vocile înrudite tematic (cross-references) din volum.

În selectarea ilustraţiilor utilizate în articole s-a urmărit cu precădere evidenţierea unor aspecte din activitatea instituţiei analizate, figuri de conducători, sediul instituţiei, publicaţii editate de aceasta. Legenda ilustraţiei a fost redusă la informaţiile esenţiale, fiind indicată totodată şi sursa fiecărei fotografii.

Realizarea Enciclopediei a reprezentat un amplu efort de colaborare multi-instituţională. Astfel, între autori se regăsesc, pe lângă cercetătorii I.N.S.T., cercetători şi cadre didactice din mari centre universitare (Universitatea Bucureşti - Facultatea de Istorie, Facultatea de Jurnalism şi Ştiintele Comunicării, Şcoala Doctorală de Ştiinţă Politică; U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale” - Facultatea de Film; Universitatea „Spiru Haret” - Facultatea de Relaţii Internaţionale, Istorie şi Filosofie, Facultatea de Sociologie-Psihologie; Academia de Studii Economice; University of Pittsburgh; Şcoala Naţională de Antrenori), institute de cercetare (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” din Târgu Mureş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, European University Institute - Florenţa), muzee (Muzeul Naţional de Istorie a României), filiale ale Arhivelor Naţionale ale României (Serviciul Judeţean Mureş, Biroul Arhive Economice - Bucureşti), Banca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Camera Deputaţilor, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Societatea Română de Televiziune. Tuturor acestor colegi le aducem pe această cale mulţumirile noastre.

De asemenea, trebuie să remarcăm sprijinul oferit de colegii noştri din I.N.S.T. în parcurgerea diverselor etape editoriale: identificarea şi selectarea fotografiilor (Florin Răzvan Mihai, Carmen Rădulescu, Florin Şandru), machetă text (Iuliana Dumitrescu), listă cu vocile înrudite tematic (Cristina Diac), redacţie, listă abrevieri, corectură bibliografie, machetă finală (Ana-Maria Cătănuş), lectori (Vasile Buga, Ana-Maria Cătănuş, Cristina Diac).

În sfârşit, dar nu în ultimul rând, exprimăm pe această cale recunoştinţa noastră tuturor celor care au contribuit, prin observaţiile făcute pe marginea unor articole sau prin furnizarea unor informaţii ori fotografii, la realizarea volumului de faţă: Florin Abraham, Florian Banu, Vasile Buga, chestor-şef Ioan Buda, Mihai Burcea, Domnica Ciobănescu, Brînduşa Costache, Ioan Drăgan, Felician Duică, ambasador Florea Dumitrescu, ambasador Nicolae Ecobescu, Florin Georgescu, Ştefan Hangiu, Cornel Ilie, Alina Ilinca, László Márton, Silviu Moldovan, Irina Negraru, Csaba Zoltán Novák, Dorina N. Rusu, Gheorghe Oancea, Gheorghe Stroe, Ioan Todea, Ioan Toma, Ilarion Ţiu.

Prezentăm mai jos lista termenilor incluşi în volumul România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste.

Pagini

Linkuri

luni, 7 ianuarie 2013

Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu