Pe muchie de cuţit. Relaţiile Româno-Sovietice, 1965-1989

Ideea scrierii acestui volum mi-a fost dictată de constatarea pe care am făcut-o cu ani în urmă, privind absenţa unei lucrări de sine stătătoare, care să ofere o imagine generală, pe cât posibil obiectivă, fără idei preconcepute, asupra evoluţiei sinuoase a relaţiilor româno-sovietice pe parcursul unui sfert de veac (1965-1989).

Firul conducător l-au reprezentat relaţiile dintre P.C.R. şi P.C.U.S., definitorii pentru identificarea direcţiei ansamblului raporturilor româno-sovietice, inclusiv în momentele de criză prin care au trecut acestea, în august 1968 sau în decembrie 1989. Am abordat, de asemenea, momentele sensibile din istoria comună a celor două ţări, inclusiv problemele privind Basarabia şi tezaurul românesc evacuat la Moscova în anii primului război mondial, disputele din domeniul istoriografic sau discuţiile pe marginea cadrului juridic al relaţiilor bilaterale. Aspectele colaborării româno-sovietice în cadrul Tratatului de la Varşovia, percepţia Moscovei asupra unor direcţii majore ale politicii externe a României din perioada 1965-1989, poziţia P.C.R. în cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale urmează să fie tratate într-un volum separat.

În elaborarea lucrării am cercetat timp de peste un deceniu documente elaborate la nivelul celor două conduceri de partid şi de stat, existente în Arhivele Naţionale Istorice Centrale ale României (Fondul C.C. al P.C.R., Secţia Cancelarie, Secţia Relaţii Externe, Secţia Propagandă şi Agitaţie, Secţia Organizatorică), precum şi în Arhiva de Stat Rusă de Istorie Contemporană (RGANI), Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse (GARF), Arhiva de Politică Externă a Federaţiei Ruse (AVP RF), Fundaţia de cercetări economico-sociale şi politice (Gorbaciov-Fond) din Moscova. Am folosit, totodată, ediţii de documente, volume memorialistice, studii şi articole apărute cu precădere în reviste de specialitate din România, Federaţia Rusă, Republica Cehă, precum şi articole din presa centrală a vremii, română şi sovietică, axate pe tematica abordată.

Fără pretenţia de a constitui o prezentare exhaustivă a raporturilor româno-sovietice, volumul de faţă reprezintă o primă tentativă de a înfăţişa evoluţia, cu lumini şi umbre, plieri şi replieri, a raporturilor dintre Bucureşti şi Moscova, într-o etapă importantă a dezvoltării României şi afirmării ei pe arena internaţională, până la evenimentele dramatice din decembrie 1989. Pe alocuri, în relatarea evenimentelor am inserat şi observaţii proprii, sub impresia formată în timpul participării în calitate de referent la Secţia Relaţii Externe şi Cooperare Economică Internaţională a C.C. al P.C.R. (1966-1989), precum şi ca interpret la convorbirile româno-sovietice purtate la diferite niveluri.

Am recurs în mod deliberat la citarea amplă a unor pasaje din stenogramele convorbirilor, a opiniilor exprimate de autori români şi străini, pentru a nu altera esenţa acestora, lăsând cititorului libertatea deplină de a-şi formula propriile opinii şi concluzii în cunoştinţă de cauză.

Exprim întreaga gratitudine conducerii Arhivelor Naţionale ale României, personalului de la sălile de studiu şi de la depozitele acestora pentru strădania de a pune la dispoziţia cercetătorilor documentele aflate în arhiva fostului C.C. al P.C.R. În egală măsură, mulţumesc conducerilor arhivelor din Federaţia Rusă şi arhiviştilor acestora pentru amabilitatea de a-mi facilita, în măsura posibilităţii, accesul la documentele solicitate.

Totodată, exprim întreaga gratitudine în primul rând domnului prof. dr. Radu Ciuceanu, directorul I.N.S.T., conf. univ. dr. Octavian Roske, secretarul ştiinţific, pentru susţinerea editării volumului de faţă. Cu deosebire mulţumirile mele călduroase sunt adresate domnului dr. Dan Cătănuş, redactor al volumului, doamnelor Mihaela Maria Gavrilescu pentru machetare şi indice, şi Iuliana Dumitrescu pentru realizarea coperţii, precum şi celorlaţi colegi pentru sprijinul acordat în finalizarea acestei lucrări.

Nu în ultimul rând, recunoştinţa mea este adresată colegilor români care au îndeplinit în diferite etape ale perioadei tratate funcţia de interpret la convorbirile româno-sovietice: Nicu Bujor, Gheorghe Roşu, Sergiu Celac şi Gheorghe Stoica, stenodactilografilor Constantin Mateescu, Nicolae Dârnu şi Grigore Lungu, precum şi colegilor ruşi: Evgheni Karpeşcenko, Vladimir Potapov, Nikolai Rembievski şi Ceslav Ciobanu.

CUPRINS

Prefaţă 

 Argument

Abrevieri 15

Capitolul I: PRIMELE SEMNE ALE DISTANŢĂRII DE MOSCOVA.. 17

Apariţia primelor divergenţe. 17

Emisari sovietici la Bucureşti 22

Accentuarea procesului distanţării de Moscova. 28

Declaraţia P.M.R. din aprilie 1964 – turnură ireversibilă în relaţiile

româno-sovietice

Capitolul II: CONTINUAREA CURSULUI DE INDEPENDENŢĂ.. 42

Limpezirea apelor 47

Convorbiri româno-sovietice (Bucureşti, 10-12 mai 1966).

Ceauşescu revine asupra problemelor

Ceauşescu – un admirator al lui Stalin?. 56

Contactele continuă, problemele rămân  59

  

Capitolul III: RELAŢIILE ROMÂNO-SOVIETICE ÎN CONTEXTUL

CRIZEI CEHOSLOVACE

România este izolată în cadrul statelor Tratatului de la Varşovia. 68

Elemente de tensiune în raporturile româno-sovietice în preajma

şi după declanşarea crizei

Evoluţia relaţiilor româno-sovietice în momentul de vârf al crizei

şi după depăşirea acesteia

Reacţii oficiale ale autorităţilor sovietice la poziţia României 98

Criza cehoslovacă revine în convorbirile româno-sovietice. 109

 Capitolul IV: „DEZGHEŢ-ÎNGHEŢ” ÎN RELAŢIILE

ROMÂNO-SOVIETICE

Convorbirile la nivel înalt româno-sovietice de la Moscova

(16 mai 1969)

Un nou moment de dispută: vizita la Bucureşti a preşedintelui S.U.A.,

Richard Nixon

O nouă clarificare a poziţiilor: convorbirile la nivel înalt

de la Moscova (19 mai 1970)

Victime colaterale. 148

Capitolul V: CONTROVERSE PE MARGINEA REÎNNOIRII TRATATULUI DE PRIETENIE, COLABORARE ŞI ASISTENŢĂ MUTUALĂ DINTRE ROMÂNIA ŞI U.R.S.S. 150

Semnarea noului Tratat revine în centrul atenţiei 155

„Tratatul este un petic de hârtie”. 157

Capitolul VI: REVENIREA PE FĂGAŞUL NORMALITĂŢII.

1971-MARTIE 1985

Începe seria întâlnirilor la nivel înalt din Crimeea. 166

Considerentele conducerii sovietice pe marginea proiectului

Programului P.C.R.

Vizitele lui Nicolae Ceauşescu în R.S.S. Moldovenească,

R.S.S. Gruzină şi R.S.S. Armeană – momente de cotitură în

relaţiile româno-sovietice

Vizita oficială în România a lui Leonid Brejnev

(22-24 noiembrie 1976)

Continuarea colaborării româno-sovietice. 191

Noi clarificări ale poziţiilor. Convorbiri P.C.R. – P.C.U.S.

(Bucureşti, octombrie 1978)

Noi contacte la nivel înalt 200

Relaţiile româno-sovietice după încetarea din viaţă a lui

Leonid Brejnev

Ceauşescu se decide să pună piciorul în prag. 214

  

Capitolul VII: EVOLUŢIA RELAŢIILOR ROMÂNO-SOVIETICE:

MARTIE 1985-DECEMBRIE 1989

Semnalul schimbărilor în relaţiile dintre ţările socialiste. 223

Ceauşescu se arată interesat în dezvoltarea relaţiilor cu Moscova. 228

16 mai 1986 – un nou start în relaţiile româno-sovietice. 231

Vizita oficială în România a lui M.S. Gorbaciov (25-27 mai 1987) 236

În ciuda obstacolelor, colaborarea dintre P.C.R. şi P.C.U.S. continuă. 252

Un nou dialog politic româno-sovietic. Vizita oficială de răspuns

la Moscova a lui Nicolae Ceauşescu (4-6 octombrie 1988)

Anul 1989 – anul confruntărilor româno-sovietice. 267

„Noi dorim să vedem sfârşitul regimului ceauşist”. 271

Temerile lui Ceauşescu faţă de amestecul sovietic. 286

Ceauşescu pune condiţii 287

4 decembrie 1989 – ultima întâlnire la nivel înalt româno-sovietică. 291

  

Capitolul VIII: REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989 DIN ROMÂNIA

ÎN CONTEXTUL RELAŢIILOR ROMÂNO-SOVIETICE

Atitudinea conducerii sovietice în ajunul răsturnării regimului

totalitar din România

Poziţia autorităţilor sovietice faţă de evenimentele din România în

zilele de 21-25 decembrie 1989

Posibilitatea unei intervenţii militare sovietice în România. 310

Misterul prezenţei turiştilor sovietici în România. 315

Uniunea Sovietică recunoaşte legitimitatea Consiliului Frontului

Salvării Naţionale

Capitolul IX:  DISPUTE ISTORIOGRAFICE ROMÂNO-SOVIETICE. 326

Capitolul X: PROBLEMA BASARABIEI ÎN RELAŢIILE

ROMÂNO-SOVIETICE. 1964-1989

Nicolae Ceauşescu propune lichidarea gardului de sârmă ghimpată

de la frontiera româno-sovietică

Capitolul XI: RESTITUIREA TEZAURULUI ROMÂNESC

DEPOZITAT LA MOSCOVA ÎN ANII PRIMULUI

RĂZBOI MONDIAL

Sovieticii închid discuţiile pe problema tezaurului 379

Capitolul XII: PERFECŢIONAREA CADRULUI JURIDIC AL

RELAŢIILOR ROMÂNO-SOVIETICE

Modificarea articolului 20 din Convenţia privind regimul navigaţiei

pe Dunăre

Delimitarea Platoului continental la Marea Neagră. 388

Acordul româno-sovietic privind construirea în comun a nodului

hidrotehnic Stânca-Costeşti pe râul Prut

Prelungirea Tratatului privind regimul frontierei de stat româno-

sovietice, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră

Reînnoirea Tratatului de comerţ şi navigaţie. 395

Încheierea unei înţelegeri privind micul trafic de frontieră. 396

Deschiderea de noi puncte de frontieră şi lărgirea celor existente. 397

Desfiinţarea vizelor pentru cetăţenii români şi sovietici 397

Soluţionarea cazurilor de dublă cetăţenie  398

Capitolul XIII: Concluzii 399

Autor 407

Indice de persoane  409