Ideea scrierii acestui volum mi-a fost dictată de
constatarea pe care am făcut-o cu ani în urmă, privind absenţa unei lucrări de
sine stătătoare, care să ofere o imagine generală, pe cât posibil obiectivă,
fără idei preconcepute, asupra evoluţiei sinuoase a relaţiilor româno-sovietice
pe parcursul unui sfert de veac (1965-1989).
Firul conducător l-au
reprezentat relaţiile dintre P.C.R. şi P.C.U.S., definitorii pentru
identificarea direcţiei ansamblului raporturilor româno-sovietice, inclusiv în
momentele de criză prin care au trecut acestea, în august 1968 sau în decembrie
1989. Am abordat, de asemenea, momentele sensibile din istoria comună a celor
două ţări, inclusiv problemele privind Basarabia şi tezaurul românesc evacuat
la Moscova în anii primului război mondial, disputele din domeniul istoriografic
sau discuţiile pe marginea cadrului juridic al relaţiilor bilaterale. Aspectele
colaborării româno-sovietice în cadrul Tratatului de la Varşovia, percepţia
Moscovei asupra unor direcţii majore ale politicii externe a României din
perioada 1965-1989, poziţia P.C.R. în cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti
internaţionale urmează să fie tratate într-un volum separat.
În elaborarea lucrării
am cercetat timp de peste un deceniu documente elaborate la nivelul celor două
conduceri de partid şi de stat, existente în Arhivele Naţionale Istorice
Centrale ale României (Fondul C.C. al P.C.R., Secţia Cancelarie, Secţia Relaţii
Externe, Secţia Propagandă şi Agitaţie, Secţia Organizatorică), precum şi în
Arhiva de Stat Rusă de Istorie Contemporană (RGANI), Arhiva de Stat a
Federaţiei Ruse (GARF), Arhiva de Politică Externă a Federaţiei Ruse (AVP RF), Fundaţia
de cercetări economico-sociale şi politice (Gorbaciov-Fond) din Moscova. Am
folosit, totodată, ediţii de documente, volume memorialistice, studii şi
articole apărute cu precădere în reviste de specialitate din România, Federaţia
Rusă, Republica Cehă, precum şi articole din presa centrală a vremii, română şi
sovietică, axate pe tematica abordată.
Fără
pretenţia de a constitui o prezentare exhaustivă a raporturilor
româno-sovietice, volumul de faţă reprezintă o primă tentativă de a înfăţişa
evoluţia, cu lumini şi umbre, plieri şi replieri, a raporturilor dintre
Bucureşti şi Moscova, într-o etapă importantă a dezvoltării României şi
afirmării ei pe arena internaţională, până la evenimentele dramatice din
decembrie 1989. Pe alocuri, în relatarea evenimentelor am inserat şi observaţii
proprii, sub impresia formată în timpul participării în calitate de referent la
Secţia Relaţii Externe şi Cooperare Economică Internaţională a C.C. al P.C.R.
(1966-1989), precum şi ca interpret la convorbirile româno-sovietice purtate la
diferite niveluri.
Am recurs în mod
deliberat la citarea amplă a unor pasaje din stenogramele convorbirilor, a
opiniilor exprimate de autori români şi străini, pentru a nu altera esenţa
acestora, lăsând cititorului libertatea deplină de a-şi formula propriile
opinii şi concluzii în cunoştinţă de cauză.
Exprim întreaga
gratitudine conducerii Arhivelor Naţionale ale României, personalului de la
sălile de studiu şi de la depozitele acestora pentru strădania de a pune la
dispoziţia cercetătorilor documentele aflate în arhiva fostului C.C. al P.C.R.
În egală măsură, mulţumesc conducerilor arhivelor din Federaţia Rusă şi
arhiviştilor acestora pentru amabilitatea de a-mi facilita, în măsura
posibilităţii, accesul la documentele solicitate.
Totodată, exprim
întreaga gratitudine în primul rând domnului prof. dr. Radu Ciuceanu,
directorul I.N.S.T., conf. univ. dr. Octavian Roske, secretarul ştiinţific,
pentru susţinerea editării volumului de faţă. Cu deosebire mulţumirile mele
călduroase sunt adresate domnului dr. Dan Cătănuş, redactor al volumului,
doamnelor Mihaela Maria Gavrilescu pentru machetare şi indice, şi Iuliana
Dumitrescu pentru realizarea coperţii, precum şi celorlaţi colegi pentru
sprijinul acordat în finalizarea acestei lucrări.
Nu în ultimul rând, recunoştinţa mea este adresată colegilor români care
au îndeplinit în diferite etape ale perioadei tratate funcţia de interpret la
convorbirile româno-sovietice: Nicu Bujor, Gheorghe Roşu, Sergiu Celac şi
Gheorghe Stoica, stenodactilografilor Constantin Mateescu, Nicolae Dârnu şi
Grigore Lungu, precum şi colegilor ruşi: Evgheni Karpeşcenko, Vladimir Potapov,
Nikolai Rembievski şi Ceslav Ciobanu.
CUPRINS
Prefaţă
Argument
Abrevieri
Capitolul I: PRIMELE SEMNE ALE
DISTANŢĂRII DE MOSCOVA
Apariţia primelor divergenţe
Emisari sovietici la Bucureşti
Accentuarea procesului distanţării de Moscova
Declaraţia P.M.R. din aprilie 1964 – turnură ireversibilă
în relaţiile
româno-sovietice
Capitolul II: CONTINUAREA CURSULUI DE
INDEPENDENŢĂ
Limpezirea apelor
Convorbiri româno-sovietice (Bucureşti, 10-12 mai 1966).
Ceauşescu revine asupra problemelor
Ceauşescu – un admirator al lui Stalin?
Contactele continuă, problemele rămân
Capitolul III: RELAŢIILE
ROMÂNO-SOVIETICE ÎN CONTEXTUL
CRIZEI CEHOSLOVACE
România este izolată în cadrul
statelor Tratatului de la Varşovia
Elemente de tensiune în raporturile româno-sovietice în
preajma
şi după declanşarea crizei
Evoluţia relaţiilor româno-sovietice în momentul de vârf
al crizei
şi după depăşirea acesteia
Reacţii oficiale ale autorităţilor sovietice la poziţia
României
Criza cehoslovacă revine în convorbirile româno-sovietice
Capitolul IV: „DEZGHEŢ-ÎNGHEŢ” ÎN RELAŢIILE
ROMÂNO-SOVIETICE
Convorbirile la nivel înalt româno-sovietice de la Moscova
(16 mai 1969)
Un nou moment de dispută: vizita la Bucureşti a
preşedintelui S.U.A.,
Richard Nixon
O nouă clarificare a poziţiilor: convorbirile la nivel
înalt
de la Moscova (19 mai 1970)
Victime colaterale
Capitolul V: CONTROVERSE PE MARGINEA REÎNNOIRII TRATATULUI
DE PRIETENIE, COLABORARE ŞI ASISTENŢĂ MUTUALĂ DINTRE ROMÂNIA ŞI U.R.S.S.
Semnarea noului Tratat revine în centrul atenţiei
„Tratatul este un petic de hârtie”
Capitolul VI: REVENIREA PE FĂGAŞUL NORMALITĂŢII.
1971-MARTIE 1985
Începe seria întâlnirilor la nivel înalt din Crimeea
Considerentele conducerii sovietice pe marginea
proiectului
Programului P.C.R.
Vizitele lui Nicolae Ceauşescu în R.S.S. Moldovenească,
R.S.S. Gruzină şi R.S.S. Armeană – momente de cotitură în
relaţiile româno-sovietice
Vizita oficială în România a lui Leonid Brejnev
(22-24 noiembrie 1976)
Continuarea colaborării româno-sovietice
Noi clarificări ale poziţiilor. Convorbiri P.C.R. –
P.C.U.S.
(Bucureşti, octombrie 1978)
Noi contacte la nivel înalt
Relaţiile româno-sovietice după încetarea din viaţă a lui
Leonid Brejnev
Ceauşescu se decide să pună piciorul în prag
Capitolul VII: EVOLUŢIA
RELAŢIILOR ROMÂNO-SOVIETICE:
MARTIE 1985-DECEMBRIE 1989
Semnalul schimbărilor în relaţiile dintre ţările
socialiste
Ceauşescu se arată interesat în dezvoltarea relaţiilor cu
Moscova
16 mai 1986 – un nou start în relaţiile româno-sovietice
Vizita oficială în România a lui M.S.
Gorbaciov (25-27 mai 1987)
În ciuda obstacolelor, colaborarea dintre P.C.R. şi
P.C.U.S. continuă
Un nou dialog politic
româno-sovietic. Vizita oficială de răspuns
la Moscova a lui Nicolae Ceauşescu (4-6 octombrie 1988)
Anul 1989 – anul confruntărilor româno-sovietice
„Noi dorim să vedem sfârşitul regimului ceauşist”
Temerile lui Ceauşescu faţă de amestecul sovietic
Ceauşescu pune condiţii
4 decembrie 1989 – ultima întâlnire
la nivel înalt româno-sovietică
Capitolul VIII: REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989 DIN ROMÂNIA
ÎN CONTEXTUL RELAŢIILOR ROMÂNO-SOVIETICE
Atitudinea conducerii sovietice în ajunul răsturnării
regimului
totalitar din România
Poziţia autorităţilor sovietice faţă de evenimentele din
România în
zilele de 21-25 decembrie 1989
Posibilitatea unei intervenţii militare sovietice în
România
Misterul prezenţei turiştilor sovietici în România
Uniunea Sovietică recunoaşte legitimitatea Consiliului
Frontului
Salvării Naţionale
Capitolul IX:
DISPUTE ISTORIOGRAFICE ROMÂNO-SOVIETICE
Capitolul X: PROBLEMA BASARABIEI ÎN RELAŢIILE
ROMÂNO-SOVIETICE. 1964-1989
Nicolae Ceauşescu propune lichidarea gardului de sârmă
ghimpată
de la frontiera româno-sovietică
Capitolul XI: RESTITUIREA TEZAURULUI ROMÂNESC
DEPOZITAT LA MOSCOVA ÎN ANII PRIMULUI
RĂZBOI MONDIAL
Sovieticii închid discuţiile pe problema tezaurului
Capitolul XII: PERFECŢIONAREA CADRULUI JURIDIC AL
RELAŢIILOR ROMÂNO-SOVIETICE
Modificarea articolului 20 din Convenţia privind regimul
navigaţiei
pe Dunăre
Delimitarea Platoului continental la Marea Neagră
Acordul româno-sovietic privind construirea în comun a
nodului
hidrotehnic Stânca-Costeşti pe râul Prut
Prelungirea Tratatului privind regimul frontierei de stat
româno-
sovietice, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră
Reînnoirea Tratatului de comerţ şi navigaţie
Încheierea unei înţelegeri privind micul trafic de
frontieră
Deschiderea de noi puncte de frontieră şi lărgirea celor
existente
Desfiinţarea vizelor pentru cetăţenii români şi sovietici
Soluţionarea cazurilor de dublă cetăţenie
Capitolul
XIII: Concluzii
Autor
Indice de
persoane
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu