La 30 septembrie 2009, Centrul de Studii Ruse si Sovietice din cadrul Institutului National pentru Studiul Totalitarismului a organizat masa rotundă cu tema „Un an al crizei (septembrie 1938 – septembrie 1939)”, la care au participat cercetători stiintifici, cadre didactice, diplomati, studenti, reprezentanti ai mass-media.
Cu acest prilej, au prezentat comunicări E.S. A.A. Ciurilin, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Federatiei Ruse in Romania, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, acad. Florin Constantiniu, prof. univ. dr. Ioan Scurtu.
Aria expunerilor a cuprins evenimentele petrecute din momentul semnării Acordului de la München (27 septembrie 1938), pe care prof. univ. dr. Ioan Scurtu l-a calificat drept „un act rusinos in istoria universală”, pană la semnarea Pactului de neagresiune germano-sovietic (23 august 1939) si inceputul celui de-al doilea război mondial. Raportorii au analizat, pe baza documentelor de arhivă, politica Germaniei, Marii Britanii, Frantei si U.R.S.S., care, urmărindu-si propriile interese, au sacrificat interesele altor state, inclusiv ale Romaniei.
In centrul discutiilor s-au aflat imprejurările semnării Pactului Molotov-Ribbentrop, care in opinia ambasadorului Federatiei Ruse, „a fost necesar Uniunii Sovietice pentru a castiga timp, deoarece posibilitătile politice si diplomatice proprii s-au dovedit a fi insuficiente”. O atentie aparte a fost acordată protocolului secret-anexă la Pactul de neagresiune germano-sovietic, in baza căruia teritoriile romanesti Basarabia si Bucovina de Nord au intrat, in urma ultimatumurilor din iunie 1940, in componenta Uniunii Sovietice.
In expunerea sa, d-l A.A. Ciurilin a subliniat, printre altele, că ar fi o naivitate să se pună pe acelasi plan U.R.S.S. si Germania, state diferentiate de „divergente ideologice ireconciliabile”. „Interesele si scopurile lor politice erau fundamental diferite”, a mai precizat ambasadorul Federatiei Ruse, considerand totodată ca „lipsite de temei afimatiile potrivit cărora Tratatatul sovieto-german de neagresiune a fost detonatorul care a provocat cel de-al doilea război mondial”.
La randul său, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu a relevat că, dimpotrivă, investigandu-se cauzele imediate si determinante ale celui de-al doilea război mondial, rolul si rostul Pactului Hitler-Stalin din 23 august 1939 nu pot si nu trebuie să fie minimalizate. Responsabilitătile Berlinului si Moscovei in determinarea cursului evenimentelor direct spre război au fost imense, iar disculparea vreunuia dintre principalii vinovati, in primul rand a lui Hitler si Stalin, von Ribbentrop si Molotov, nu-si mai are sensul. Din calcule diverse, ei au ales in mod constient calea războiului, sacrificand pacea Europei si, in consecintă, a lumii. Vorbitorul a adus in discutie lucrări fumdamentale apărute in diferite tări, inclusiv in Federatia Rusă, care prezintă adevăratele cauze si consecinte ale celui de-al doilea război mondial, efectele nocive ale intelegerilor „mai mult sau mai putin secrete”, cu prioritate absolută ale Pactului din 23 august 1939 si ale faimosului său Protocol secret, care a repezentat temeiul Pactului si i-a exprimat ratiunea. Istoricul roman a precizat că preocupările stiintifice in vederea punerii in lumină a adevărului asupra celor intamplate cu peste sapte decenii in urmă nu au nimic comun cu revizionismul in domeniul stiintific, din moment ce, fără discutii, revizioniste au fost in fapt Germania si U.R.S.S., prin atacurile din 1 si, respectiv, 17 septembrie 1939. Ar fi culmea ca, după 70 de ani, să ... răspundă istoricii pentru că se străduiesc să exprime adevărul despre faptele odioase ale celor care au „condus jocurile” univoc spre război, in frunte cu cei doi criminali majori ai istoriei, Hitler si Stalin. Vorbitorul a subliniat, totodată, că „politica statului nu este politica istoriei”.
Asistenta a urmărit cu mare atentie expunerea acad. Florin Constantiniu, care, evocand motivele după care s-au călăuzit Stalin si Hitler in incheierea Pactului de neagresiune germano-sovietic si a protocolului secret la acesta, a subliniat că ambii au castigat, deoarece si-au atins obiectivele propuse. In finalul expunerii, raportorul a conchis că menirea istoricului nu este aceea de a condamna, ci de a reconstitui evenimentele, a le explica, a căuta cauzele si consecintele acestora.
In expunerea sa, prof.univ dr. Ioan Scurtu a mentionat că a publicat incă in anul 1981 anexa secretă la Pactul Molotov-Ribbentrop, care includea o clauză referitoare la Basarabia, apreciind că in afara poporului roman nimeni nu avea dreptul să se intereseze de această provincie romanească intrată in componenta Uniunii Sovietice, impreună cu nordul Bucovinei si Tinutul Herta, in urma ultimatumurilor sovietice din iunie 1940.
Discutiile interesante, pe alocuri aprinse, pe marginea expunerilor, la care au participat istorici si cercetători romani, precum si dr. Tatiana Pokivailova de la Institutul de Slavistică al Academiei Ruse de Stiinte si A. Vasiliev, secretar II al Ambasadei Ruse, au fost de natură să completeze imaginea asupra evenimentelor dramatice petrecute acum peste sapte decenii in Europa.
La 21 octombrie, dr. Ion Constantin, cercetător stiintific principal la I.N.S.T., a prezentat in fata unei asistente formate din istorici, cercetători, cadre didactice, fosti diplomati, studenti, precum si reprezentanti ai Institului Cultural Polonez din Bucuresti, comunicarea „Inceputul celui de-al II-lea război mondial. Marele refugiu polonez in Romania (1939-1947)”.
Raportorul a evocat imprejurările istorice in care a izbucnit cea de-a doua conflagratie mondială si, in acest context, s-a referit la soarta celor aproximativ 100 de mii de militari si civili polonezi, inclusiv reprezentantii oficiali ai statului polonez, care si-au găsit refugiu in Romania. A scos, totodată, in evidentă ospitalitatea de care s-au bucurat cetătenii polonezi din partea autoritătilor si a populatiei, in pofida presiunilor directe exercitate de Germania hitleristă si Uniunea Sovietică. A fost evocat rolul pe care l-a avut in acele momente dramatice pentru poporul polonez Armand Călinescu, primul ministru din acea vreme, care a fost asasinat de agentura hitleristă din Romania, la 21 septembrie 1939, precum si luările de pozitie favorabile poporului prieten polonez ale unor personalităti romanesti, precum istoricul Nicolae Iorga. La randul lor, eminenti oameni de cultură, scriitori si publicisti contemporani polonezi si-au exprimat atunci gratitudinea fată de ajutorul primit din partea poporului roman.
Expunerea d-lui Ion Constantin a fost completată de dr. Nicolae Mares, ministru consilier, care in interventia sa a adus in discutie si o serie de aspecte oglindind o anumită atitudine incorectă manifestată de autoritătile poloneze fată de Romania in perioada interbelică, precum si interpretările tendentioase ale unei părti a mass-media si chiar ale unor cercetători din Polonia fată de tratamentul rezervat refugiatilor polonezi in Romania.
La randul său, prof.dr. Radu Ciuceanu, directorul I.N.S.T., a evocat, pe baza propriilor impresii păstrate din acea perioadă, atitudinea diferită a populatiei fată de polonezii care se refugiaseră la Craiova: simpatie si căldură din partea majoritătii locuitorilor, indiferentă din partea unora si teama incercată de o altă parte fată de nenorocirile care puteau să se abată si asupra Romaniei. In interventia sa, d-l Nicolae Videnie, cercetător la I.R.I.R., a prezentat rezultatetele investigatilor proprii referitoare la tema pusă in dezbatere, pe care a apreciat-o ca extrem de interesantă, invitand la continuarea cercetătorilor asupra acesteia.
Cu ocazia aceleiasi manifestări, d-l Ion Constantin a lansat participantilor invitatia de a colabora, impreună cu Institutul Cultural Polonez din Bucuresti si alte institutii interesate, la elaborarea unei lucrări referitoare la Marele Refugiu Polonez in Romania (1939-1947).
La sedinta din 9 decembrie 2009 a Centrului, conf.univ.dr. Silviu Miloiu de la Universitatea „Valahia” din Targoviste a prezentat comunicarea cu tema „Romania si războiul de iarnă (sovieto-finlandez)”, la care au participat cercetători stiintifici, cadre didactice, diplomati din Romania, Rusia si Finlanda, studenti, reprezentanti ai mass-media.
Expunerea, extrem de interesantă, pe o temă mai putin sau deloc tratatată in literatura de specialitate din Romania, a fost completată cu elemente inedite aduse in discutie de participantii la manifestarea stinntifică, in cadrul căreia s-au remarcat interventiile acad. Florin Constantiniu si prof.dr. Radu Ciuceanu, directorul I.N.S.T.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu